1,147 matches
-
-a. Concursul, intitulat "Caragiale, contemporanul nostru", s-a desfășurat pe parcusul weekend-ului adunând câteva sute de copii din Prahova și județele vecine, informează . Parcă special pentru un așa an, Alexandru "Păstorel" Teodoreanu, fratele mai cunoscutului Ionel, a scris un catren omagial lui Caragiale: "Cu greu îmi vine să aștern, Un adevăr ce nu-l suport, Ca tocmai tu să fii cel mort Și Cațavencu cel etern..." Citește și:
I.L. Caragiale, omagiat de Google () [Corola-journal/Journalistic/67409_a_68734]
-
de laborator spre ne întreba dacă Antioh Cantemir fusese nepotul sau unchiul lui Dimitrie Cantemir, dacă Dante trăise înaintea lui Petrarca sau invers, dacă știm etimologia oximoronului sau a calamburului, și dacă, în limba română, terținele sunt de preferat prozodic catrenelor. Mai mult, Zeletin aplica fără șovăire metoda pedagogică a stupefierii studenților, punîndu-i în situații neașteptate spre a le trezi, prin întîlnirea cu insolitul, reacția de gîndire. De pildă, întindea mîna spre perete și întreba: „Ce e acesta?" Răspunsul venea de la
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Unul dintre catrenele lui Nostradamus vorbește despre România, dar și de cel de-al Treilea Război Mondial. Potrivit acestuia, România va fi fi atacată de Rusia, dar numai după ce țara noastră va fi la pământdin punct de vedere economic. L’Olestant vieux câte
Nostradamus, despre România şi cel de-al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64619_a_65944]
-
acestuia, România va fi fi atacată de Rusia, dar numai după ce țara noastră va fi la pământdin punct de vedere economic. L’Olestant vieux câte ruinera Fort desolee vera să Romainie Puis la grand flamme estaindre ne scaura", așa sună catrenul lui Nostradamus. În traducere, aceasta ar suna cam așa: "Din Rusia se apropie în masă.. Distrugătorul va ruina acel oraș, Violenta distrugere “Românie” va suferi, Astfel,flăcările Marelui Război ne mai putând fi oprite". Potrivit efemeride.ro, "aceste rânduri fac
Nostradamus, despre România şi cel de-al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64619_a_65944]
-
în masă.. Distrugătorul va ruina acel oraș, Violenta distrugere “Românie” va suferi, Astfel,flăcările Marelui Război ne mai putând fi oprite". Potrivit efemeride.ro, "aceste rânduri fac se pare referire la țara noastră și se pot găsi în Centuria V, catrenul 26. Întrebarea care se pune este dacă Nostradamus se referă la țara noastră inversând doar literele dintr-o greșeală, lucru care este des utilizat de Nostradamus. Acest catren vrea să ne atragă atenția că următorul război mondial îl va începe
Nostradamus, despre România şi cel de-al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64619_a_65944]
-
pare referire la țara noastră și se pot găsi în Centuria V, catrenul 26. Întrebarea care se pune este dacă Nostradamus se referă la țara noastră inversând doar literele dintr-o greșeală, lucru care este des utilizat de Nostradamus. Acest catren vrea să ne atragă atenția că următorul război mondial îl va începe Rusia ce va invada țările vecine de le vest care au aderat la NATO. Simplă greșeală de ortografie sau nu România este ținta unui atac violent din partea vecinilor
Nostradamus, despre România şi cel de-al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64619_a_65944]
-
stradă. Restul trupei stăteam mereu în ariergardă, în acel gineceu, de gheață iarna și de foc vara, care era atelierul cenușiu din spatele casei, cu doar două ferestruici ce dădeau spre un patio întunecos și unde ceasurile treceau ca aerul între catrenele pe care le fredonam și țăcănitul foarfecelor. Prezentare și traducere de Ileana Scipione (în curs de apariție la Editura Polirom, în colecția „Biblioteca Polirom”)
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
de scorușul în prag de iarnă, împurpurat de ciorchinii săi copți, nicidecum nu era cazul să fie utilizată... „pensula” (de ce nu... bidineaua?...) în loc de frumusețea și abundența împurpuratelor poame-ciorchine ale scorușului, atât de poetic pentru sufletul rușilor! Iar ceea ce, în ultimul catren, este tradus drept (strâmb!): „Până și astăzi / Vreau să mistui / Riabina arzândă/ Într-o pensulă mare” e de-a dreptul teatrul absurdului ridicol, în uriașa lui amplitudine - de la râsul găinilor la râsul homeric! Pentru că sensul finalului rusesc e, mot ? mot
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
despre nesigura tălmăcire care, probabil, a și pus în gardă redactorul revistei?... În primul rând, poemul original nu are titlu, ci doar trei asteriscuri. El este dedicat lui M. (ihail) Lozinski, ceea ce în traducere lipsește. Textul nu e din două catrene, ci e pur și simplu din 8 versuri. Rimele din original sunt încrucișate, nu împerecheate, ca în traducere. Iar pentru ca cititorul să-și poată face el însuși o părere despre... nereușita variantei propuse de S. C., reproduc: Durează fără sfârșit - ziua
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
trimiteți poezia Pasărea sfântă 7, la care țin în mod deosebit. Cu cele mai bune sentimente, Dinu Pillat * [București, 22 aprilie 1968] Dragă domnule Păscu 8, Adevărat a înviat! Îți mulțumesc din toată inima pentru plăcută surpriză a scrisorii cu catrenele atât de spiritual răsucite. Îți transmit în numele meu, ca și al întregii familii, cele mai calde urări de bine! Am vorbit cu doamna Gerda Barbilian, care mi-a promis că-ți va pune un cuvant bun la Frunză, organizatorul la
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
Straja, Apocatostază (de fapt, Apocatastază) și Atomul. Poemul cel mai des invocat de acuzatori, Neagra labă, cu trimitere la realitatea barbară doar prin titlul de pamflet, transmite în fond starea de revoltă mocnită a poetului evlavios. Alcătuit simplu, din două catrene concepute în antiteză, acuză în primul pierderea credinței într-o lume atee („A ridicat păcatul neagra-i labă / O-nmoaien scârna aurului greu”), iar în al doilea reiterează crezul poetic al comuniunii cu divinitatea prin revelație și extaz („Și-n orice
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
șase,/ ca și cum ai căra grele valize,/ ca și cum ai face retorice vocalize,/ ca și cum te-ai antrena pentru/ a trece Styxul,/ ca și cum stiloul poate/ înlocui pixul,/ pentru a fixa sensul/ pentru a putea face/ papirusul/ s u l” (p. 10). Sau acest catren amintind de ritmurile și contorsiunile unui Christian Morgenstern: „Frâu de liber curs/ mi-este pielea leoarcă,/ blana mea de urs/ este puf de joacă” (p. 21). Nu-i ușor lucru să estimezi procentul de spontaneitate din versurile lui Daniel Pișcu
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
când plecam în Transilvania sau la mare, îi scriam lui Vinea câteva rânduri. El n-a prea plecat din București în perioada de după război. Scrisoarea aceasta, cred că îmi aduc bine aminte, i-am trimis-o de la mare, de la Eforie. Catrenele din ea par a avea un tâlc anume... într-adevăr. Aruncarea discului, din textul cu pricina, trebuie să se refere la un interviu dat pe atunci de Ion Vinea revistei Steaua de la Cluj. Era prin 1963 și însemna prima lui
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
foc; De parcă se-mbulzeau heruvii să-mi arză potârnoage-n coaste Și-am fost convins în iarna aia (dar n-am avut!) că am noroc. Geru-i, Doamne! Geru-i, Doamne; frigu-i-frig! Și nu-i modru să-l răzbat, Baremi pînă îmbârlig Vreun catren mai dezghețat. (Capodopere comit Doar când vara-i luna-n toi, Izmenindu-se-n zenit, Ca un turkestan balșoi.) în căldură? mai nu spun Că am încetat să sper. Pas de-ar fi niscai zăbun Atârnat colea-n cuier! Clopu-i
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
Înalță rondelul cît înjunghie sub gît Și deschide robinet nevăzut Custura decupează pielea mai fină pe burtă expectorează săculeți cu nutreț Unul din tineri montează ferăstrăul miniatural, celălalt - aproape să vomite - bea din bidonul opac urină sau coniac Bătrînul scandează catren după catren într-o franceză pornografică & ornamentală Camera insistă pe unicul corn - i-un mascul tînăr, efeminat - apoi pe ochiul stîng traversat de o lacrimă și părînd încă o dată mișcat. Vis de maimuță Țin în brațe copilul blond, cîrlionțat, paraplegic
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
cît înjunghie sub gît Și deschide robinet nevăzut Custura decupează pielea mai fină pe burtă expectorează săculeți cu nutreț Unul din tineri montează ferăstrăul miniatural, celălalt - aproape să vomite - bea din bidonul opac urină sau coniac Bătrînul scandează catren după catren într-o franceză pornografică & ornamentală Camera insistă pe unicul corn - i-un mascul tînăr, efeminat - apoi pe ochiul stîng traversat de o lacrimă și părînd încă o dată mișcat. Vis de maimuță Țin în brațe copilul blond, cîrlionțat, paraplegic. Mă veghează
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
sute de părți.// Aici mă absoarbe vârtejul de file,/ Furtună nebună e-acum Pasternak./ Sub blânda lumină murind în feștile,/ O boală ascunsă mă-nclină de-un veac.//...// Imperii de aer descresc azi pe stradă.../ Din rafturi se-nalță același catren./ Pierdut printre versuri, sub munți de zăpadă,/ O iarnă, Nocturne,/ s-aud, de Chopin.// Se-ntunecă-n lucruri, în cărți e lumină.../ De-a valma cresc toate din câte visăm./ Dar ora-i târzie. E vremea de cină./ O fiară
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea de pe scaunele unei săli de spectacole. Ori cantate în piețe publice, ar smulge ropote de aplauze, dezvoltând un șir de conexiuni în „alchimia limbajului”. Doar două strofe : „Te văzui de-argint catare / în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și a doua, din anul 2008, Printre epigramiștii olteni (prefațată de George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor din România, întocmită de Petre Gigea-Gorun și apărută la Editura Fundației Scrisul Românesc, tot din Craiova) -, Ion Pachia-Tatomirescu se înfățișează cu un grupaj de catrene de un fulgurant umor, de o fină satiră, autorul lor - din 1979 - având însă un tânăr chip bărbos-neguros de spadasin, ori de războinic cavaler danubian ce se vrea de departe „spăimos“, în toga-i de tuș aruncată ca peste un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mântuitorului” lor poetul baladist, aflat în restaurantul din apropiere. Poetul, scrie autorul întâmplărilor cu scriitori îi obișnuise cu un tain fix de trei litri de vin pe care îl oferea cu generozitate după ce însetata asistență scanda într-un glas celebrul catren despre filozofia vieții, pe care îl interpretau cu aplomb și hărnicie: „Că viata nu-i decât o frunză/ Ce plutește pe un lac./ Vine vântul, și-o alungă/ și-o sucește, și-o-nvârtește/ după plac.../ Apoi se încolonau voioși
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dar dreaptă. El le recomanda intelectualilor români ,să se ferească de fraza goală, de iluzia că formele deșarte pot ținea locul fondului solid, și acest pericol este tot atît de mare în literatură ca și în politică"6. Într-un catren intitulat Politica din volumul Foi de toamnă (1892), p. 16, Radu D. Rosetti definea acest gen de activitate omenească astfel: Politica de astăzi e tragerea pe sfoară, Partidele se schimbă ca apa de la moară Deviza e înaltă: să lingi unde
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
E de notorietate lirică, sonetul este forma cea mai dificil de realizat - dificultatea constând în forma fixă și obligatorie pe care genul o impune. Această formă constă în faptul că sonetul trebuie să aibă (obligatoriu) 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Și, ca aritmetica acestui gen literar să se exprime cu toată forța ei serială, fiecare vers trebuie să se afirme în dimensiunea a 11 silabe. E de remarcat că nu toate limbile au capacitatea de a acoperi
EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENŢĂ – THEODOR RĂPAN. In: Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
RIGOAREA DEMIURGICĂ a celor 12 stihuri (ultimele două versuri ale sonetului marchează concluzia „morala”, verdictul divin, asupra fenomenalului/ „phainomenon-ului” din lume: sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
fenomenalului/ „phainomenon-ului” din lume: sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea Frumosului - Incantație prin care Orfeu și Hristos sunt ajutați să recupereze lumea
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și terține! (Sonetul de întemeiere, cel italiano-provensal - este profund creștin, fiind conceput chiar sub Semnul CRUCII: catrenul 1 își caută terțina 1, catrenul 2 își caută terțina 2 - ÎNCRUCIȘÂNDU-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea Frumosului - Incantație prin care Orfeu și Hristos sunt ajutați să recupereze lumea noastră „modernă”, căzută, adică (dacă ne
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]