207 matches
-
fiindcă i se plătea; și era totdeauna gata să țină o conferință cu orice subiect, În orice adunare sau urbe din țară și la orișice dată din calendar, iarăși fiindcă i se plătea. Am văzut ardelence cu pielița curată și catrințe proaspete pe ele, unele tinere, altele „borese“ În toată firea, slujind prin hotelurile cu odăi multe În care se perindau zi și noapte perechi-perechi de Îndrăgostiți ocazionali pentru o desfătare de o clipă; aducându-le ștergarul, apa caldă, netezind așternutul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
crengile lui anume aplecate spre tine (cum susține Bernardin de Saint-Pierre). Îmi ziceam, plecând de lângă ea ca un fulg, să Îl aduc aci de mână pe băiatul meu când i-o da tuleiele și-o Începe a-i mirosi a catrință de muiere, să-l Întreb cum i-a plăcut și când mai venim altă dată, sau dacă e nevoie să-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Tilihoi a cam făcut-o de oaie... A nesocotit pravila cea nouă... După ce a băut peste măsură, l-a însemnat pe mire cu biciul pentru că se răzvrătise împotriva datinii, iar pe mireasă a răstignit-o pe masă, i-a ridicat catrința și, acolo, printre blide și bucate, în țipetele fetei și-n văzul nuntașilor cutremurați, i-a luat fetia... Când a auzit Vodă mărșăvia, s-a făcut negru: "Ce?!?! Suntem tatari?!?!" S-a aruncat pe cal și a făcut cruntă judecată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
încăperii cu pași mari, cu gesturi mari. De le pohtesc, să le ia singuri! De pot! Asemenea marfă se plătește cu sânge! Pe ușă, în goană, intră Negrilă cu încă o carafă pântecoasă în brațe. După el, două slujnicuțe cu catrință zoresc cu sfeșnice și lumânări aprinse, pentru înserarea ce se lasă. Haide, Negrilă, cu udătura ceea, că avem un foc mare de stins! strigă la el Ștefan și Negrilă rânjește umplând cănile goale. Suntem atât de mici... și-atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
16 Noaptea întrebărilor... "Neînfrântul" În întuneric, buciumele buciumă ca scoase din minți, de scoală cetatea, ridică târgul: Ce-i?!?! Ce-i?!?! Au dat tatarii?!?!... Lanțurile podului scârțâie, tropot de copite, vânzoleală, zăngănit de arme, strigăte, forfotă. Lumină! Lumină! Slujnicuțe în catrință, despletite, lipăie, dau buzna cu lumânări aprinse în odaia domnului. Pe scări, pe culoare, zăngănit de arme, zornăit ritmic de pinteni... Alaiul îl deschid copiii de casă cu făclii. După ei, intră vitejii boieri, înzăuați, legați pe ici, pe colo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu mă bucuram când, în zilele de sărbătoare, îmbrăcam ia cu flori și catrința cu bete roșii, cu flori în mână mergeam la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de multe ori, mama a început modelul de la cămașa ei cu altiță. Ea avea niște gusturi deosebite. Se pricepea să armonizeze culorile, să pună "fluturii" și mărgelele pe ie, încât puține fete se puteau mândri cu costume ca ale ei. Catrința avea mult fir auriu și argintiu, înșirat discret între cele două bete, de culoarea macului. La serbările școlare eram mereu împreună. Și ei îi plăcea să recite poezii și să cânte în corul școlii. Când într-o iarnă m-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
amintit că nu și-a schimbat cămașa pentru sărbătoare și ageră ca o fetișcană, s-a dus la lada cu zestre din cas' cea mare, și-a ales-o pe cea preferată și-a luat-o în cămară. A dezbrăcat catrința și când tocmai scotea cămașa de pe ea peste cap, aude în tindă: "în Iordan botezându-Te Tu, Doamne! Închinarea..." A înlemnit cu cămașa în cap, care numai vroia să iasă... Și fără a-și da seama, se adresă preotului: Dar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
glume, îi răspunse: Cum să nu? Te ajutăm numaidecât! I-a tras cămașa și femeia a rămas ca Eva, în fața lor. A îngenuncheat și a rămas stană de piatră în mijlocul camerei. Badea Ion i-a dat repede cămașa nouă și catrința și i-a poruncit: Pentru Dumnezeu, îmbracă-te o dată, femeie! Femeia s-a înțolit frumos, preotul a ieșit în ogradă și-apoi a intrat din nou cu sfințitul, parcă nimic nu s-a întâmplat. Povestea însă a rămas și-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la noi, de la Costișa. Adesea am ascultat fluierul băieților când, se întorceau cu vitele de la păscut, cântecele pline de duh ale fetelor și feciorilor la muncile câmpului. Mereu, mă bucuram, când, în zilele de sărbătoare îmbrăcam ia cu flori și catrința cu bete roșii, cu flori în mână, mergeam la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fluturi, tata în schimb prefera numai cămăși cu "pui" albi (motive naționale). În lada noastră de zestre aveam o mulțime de cămăși cusute, cu diferite culori, care mai de care mai atrăgătoare. Din lână, mama ne mai țesea brâie și catrințe (cu mătase și fir) pentru noi și chingă pentru tata. Când se tăiau, de Paște mieii, pieile lor erau dubite (tăbăcite) de mama și din ele, cojocarul satului, Verigă Ion, făcea căciuli tatei, prim pentru bundițe și cojoace. Toamna, după
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate deosebite
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lactate (unt și brânză), ouă, pui, găini, boboci de rață și de gâscă, pentru a face bani. În această piață, zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o frumusețe rară. Era îmbrăcată cu o cămașă albă de bumbac, bine lucrată, brodată cu floricele pe mâneci și pe piept, care se potrivea de minune pe corpul ei frumos; pe cap purta o năframă de borangic și avea o catrință de culoare neagră, lucrată frumos cu fir auriu. Culorile veșmintelor, ei dovedea simțul artistic și hărnicia mâinilor ei îndemânatice. Lui Costache i s-a părut că s-ar bucura dacă ar alege-o pereche, s-a înclinat în fața ei și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
verde, mama neagră: Sărut mâna, cocă dragă! Cum a trecut el cu copila, s-a arătat și mama "neagră", un fel de țigăncușă cu ochii ca puncte de păcură, o foarte frumoasă femeiușcă (o mai văzusem), zâmbitoare și cochetă, cu catrință și iie. Am întrebat-o: Ce mai faci? Mi-a răspuns, vorbind îmbielșugat și făcând gesturi puțintel neîndămânatice. Era fudulă de frumuseța ei cu totul deosebită și nobilă. Avea o fetiță. Frumoasă fetiță! Da, a suspinat ea, frumoasă. În aceeaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mama mea sămăna mai mult cu tatăsu, dar nu era răutăcioasă. Pe bunica, soția lui V.S.Iftime o chema Ancuța și era fata lui Ion A Roșcăi. Era o fimee blondă foarte harnică dar și lumeață. Pe atunci purtau femeile catrință și cu ciubote cu tureatcă 4 răsfrântă. Pe la nunți ea chiuia să sară dranița de pe casă și bătea din pinteni ca un sergent de la cavalerie. Îi plăcea și să facă treabă, dar și să joace și să chiue, de mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și ea era înaltă și voinică. Vorba ceia: "Badea înalt ca un husar Lelea pîn la brăcinar 13. Lelea cât o husăriță Și badea pîn la catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care punea un pumn de piper și cu răcituri de por, pe șoricul răciturilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a și fost. A doua zi a venit Costică Tacu și cu Maria în sus la părinți. Și când să plecăm în jos la școală, am rugat-o pe Maria sora Eugeniei, ca Eugenia să se îmbrace național și cu catrință, după cum s-a și îmbrăcat. Dar cum am întrat în casă sâmbătă sara, a venit și Eugenia. Și m-a întrebat: "Ce mai faci domnu Rădășanu ? ". Și era îmbrăcată cu o bluză roză frumoasă și cum s-a sucit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
școală cu toții și preotul Mihai și preoteasa Aglaia și Eugenia. Și Tacu avea un patifon și a cântat un vals și el a jucat cu Maria, soția lui, și eu cu domnișoara Eugenia Vasiliu. Și am îndrăgit-o îmbrăcată cu catrință pe Eugenia. Era sprintenă și foarte voinică. Era soția pe care am visat-o eu cum să fie. Și aici m-a îndemnat și tata și cuscru Vasile Porcariu din Rîșca și bădia Grigoriță Florescu. Și am vorbit că vreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sania după ei pe Bădica Dumitru Iftime și i-a adus. Amândoi erau îmbrăcați național foarte frumos. Mai ales dna Raveica era îmbrăcată foarte frumos, cu cămeșă cu flori, cu bundiță înflorită cu suman negru în canafi 38 și cu catrință. Și mai ales că și era frumoasă. E felul ei, parcă era o zână din povești, așa de bine îi șădea. Și la masă dl.Petrea Gheorgheasa a vorbit foarte frumos și i-a dat Eugeniei miresei o rublă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am luat muiere, o făgărășancă blândă și bună ca pita când o ridici de pe vatră. Trăiam săraci, urgisiți, hăituiți de stăpânire. Îmi era totuși mai ușor pentru că aveam lângă mine un suflet cald. I-am făcut o cămașă și o catrință nouă. Și atunci am văzut că am o nevăstuță mândră ca un păun. Câtăva vreme am lucrat amândoi la un jilip prăpăstios și luciu, ca osul înghețat. N-aveam casă, nici bordei. Dormeam sub cetina brazilor și cetină așterneam sub
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1100 de piese care compun frumoase costume ce provin din toate zonele etnografice ale județului nostru. Și în acest caz sunt piese confecționate la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolui trecut. Sunt exemplare valoroase de catrințe și fuste crețe, de cămăși din bumbac și din borangic, de ștergare de cap și de marame din borangic, de brâie și bete, bundițe, cojoace și sumane. Colecția de ceramică cuprinde peste 600 de vase din lut achiziționate din centrele
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cu motivul „hora” și o alta cu decor geometric „în roate”. Costumele sunt grupate după localitatea de proveniență și după perioada în care au fost create. Costumele sunt în marea lor majoritate costume de sărbătoare .Costumele femeiești sunt formate din catrință („peștiman”, ie din bumbac cu poale, ștergar din borangic, brâu și bete. Un alt tip de costum este cel format din fustă aleasă („androc”, cămașă din borangic sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate piesele sunt bogat ornamentate
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
coace, glasul tânăr de tractoare, bătrâneștile cerdace? Nu-ți tresare oare-n sânge, cu acorduri lungi și vii, coarda dorului ce plânge sub arcuș de pribegii? Ai lăsat țara desculță, înglodată-n umilință, cu pestelcă sărăcuță și c-o singură catrință, o găsești împodobită cu avuturi și odoare ca-ntr o neînchipuită, mândră zi de sărbătoare.“ („Chemare“, Glasul Patriei, 10 decembrie 1957) PETRESCU Gh., prof. dr. „UN MOMENT de largă referință în întregul proces al dezvoltării economice și sociale a țării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lungă sau văl, pusă în așa fel, încât învelește și bărbia, nimică în jurul gâtului, pe corp o cămașă lung brodată în partea superioară, de-a lungul cusăturilor cu lână pestriță, în jurul mijlocului purta o fustă - șorț - (era de fapt o catrință -n.a.) țesută din lână neagră cu dungi roșii. N-am știut ce altă denumire să dau acestei din urmă îmbrăcăminte, căci totul constă dintr-un șorț lat de trei până la patru picioare, legat în jurul șalelor, așa încât capetele să se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]