205 matches
-
le putea strânge într-o grămadă strălucitoare cu mii de scânteieri amețitoare; Stră-strălucitoare, dar reci! Loc de speranță Se-nalță biserica Coșulei peste domoale dealuri, peste tăcutele păduri, peste povești și neamuri. A primit atâtea alaiuri în ii și colorate catrințe, în ițari și sumane cu flori; a vegheat atâtea porniri, îndreptări și plecări și are încă și mai mult loc pentru cei ce urmează să vină. Se-nalță a noastră Biserică Neagră ocrotind răsărituri și-apusuri, petrecând alaiuri prin veacuri
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
-ți mișune ca furnicile numai voievozi, egumeni și călugări, peste care se întinde pulpana larg desfăcută a <patrierșiei> de la locurile sfinte” - m-a înțepat cu ironie gândul de veghe. “De unde ai apărut, cumetre? Eu bănuiam că ai plecat după vreo catrință, dar, cum se vede treaba, asta-i bucurie în mână străină”... Într-un târziu, am adormit. Somn greu. Fără vise... O dimineață mofturoasă, cu un vânticel subțire, care smulgea din când în când câte una din frunzele rămase pe ramuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cailor și-n ele soseau nuntașii. Clopotele bisericuței sunau voios pentru a vesti tuturor că începe slujba de cununie a celor doi tineri. Dintr-una din sănii a coborât însoțită de nași Măriuca îmbrăcată în frumosul port național vrâncean, cu catrința țesută din fir auriu și argintiu, cu iia din borangic cusută cu flori roșii și împodobită cu paiete aurii, peste care avea o bundiță albă mărginită la mâneci, la gât și la poale cu blăniță, și cizmulițe albe din piele
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
1100 de piese care compun frumoase costume ce provin din toate zonele etnografice ale județului nostru. Și în acest caz sunt piese confecționate la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolui trecut. Sunt exemplare valoroase de catrințe și fuste crețe, de cămăși din bumbac și din borangic, de ștergare de cap și de marame din borangic, de brâie și bete, bundițe, cojoace și sumane. Colecția de ceramică cuprinde peste 600 de vase din lut achiziționate din centrele
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cu motivul „hora” și o alta cu decor geometric „în roate”. Costumele sunt grupate după localitatea de proveniență și după perioada în care au fost create. Costumele sunt în marea lor majoritate costume de sărbătoare .Costumele femeiești sunt formate din catrință („peștiman”, ie din bumbac cu poale, ștergar din borangic, brâu și bete. Un alt tip de costum este cel format din fustă aleasă („androc”, cămașă din borangic sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate piesele sunt bogat ornamentate
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
oricând vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini harnice, se făcea veșmânt ales cu care mândrele furau privirile flăcăilor. Culori intense, de roșu și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe. Țăranii așteptau cu nerăbdare ca magia acestei nopți sfinte să izbăvească satul de spiritele rele și hâde. Și nimic nu era mai înspăimântător ca moroii care bântuiau prin case și ulițe. În cântec de bucium, au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vioi și de sărbătoresc. A pornit ceata spre iarmaroc sau se împrăștie numai după un joc zgomotos și fierbinte, într-o duminică mare de sat? Iată o țărăncuță din Gorj, cu zigzaguri galbene, cu iia de coloarea zăpezii; aceea cu catrință neagră și cu broboadă bogată coboară de la Hațeg. Grănicerul din Banat e aci, cu pălăria țuguiată, cu cămașa simplu împodobită cu ornamente pătrate. Nu lipsește nici primarul de la Chizătău cu pieptarul cu borduri negre de fină ornamentație, închipuită din linii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
echilibrul culorilor. Portul țărăncilor exprimă simțul măsurii. Tăietura veșmintelor e și ea plină de grație și de varietate, în același timp de seriozitate. Fiecare piesă a costumului are altă tăietură, altă formă. Românca nu poartă rochii lungi și largi, ci catrința strânsă în brâu, de o lungime și o lărgime moderată, care exteriorizează sprinteneala ei spirituală și-i permite o mișcare ageră. Urcușul și coborâșul pe cărările dealurilor și ale munților impunea românului un veșmânt strâns pe corp, cu o fluturare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mînecă (2); modă (2); naștere (2); pantalon (2); papion (2); protecție (2); respect (2); stil (2); ținută (2); veche (2); verde (2); acoperămînt; acoperire; adorat; afacerist; ambiție; aparență; arătos; ascunziș; atitudine; bal; băiat; blană; Botezatu; boțit; boțită; brodat; bună; caldă; catrință; călcat; călcător; cămașă; ceață; clasă; clasic; clasică; cod vestimentar; comod; de corp; corset; decent; demnitate; a descheia; descheiată; disconfort; dulap; dungi; eleganta; extaz; faină; fashion; fierbinte; formal; forță; a fost război...; frig; frumusețe; garderobă; găleată; geacă; god bless!; gri; haină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zile (1); 788/142/41/101/0 ie: cămașă (88); haină (79); tradiție (65); bluză (39); folclor (24); popular (23); da (16); iepure (12); in (12); este (11); albă (9); alb (9); vestă (9); ei (8); port (8); național (7); catrință (6); costum (6); haine (6); ia (6); ață (5); bucurie (5); cultură (5); dă (5); ea (5); există (5); îmbrăcăminte (5); a lua (5); țăran (5); cojoc (4); costum popular (4); flori (4); port popular (4); România (4); tradițional (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de mătasă / Și afară viscolește, / Mândre straie ponosește. Sculați, boieri, sculați, cucoane, / Din paturi, de pe covoare / Ș-aprindeți o lumânare, / Să se vadă ca din soare, / Că intră Malanca-n casă. / Să puie stative, să țasă / Pânză, scoarță, testemele, / Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înțepături de viespe. (Gh.F.C.) Gîscă Iarna, pe timp de ger, dacă gîștele fac ca și cum s-ar scălda e semn sigur că vremea o să se moaie. Se obișnuiește a se lua bobocii de gîscă ieșiți din ouă, a-i lua în catrință și a-i duce cu ochii închiși afară, ca să nu-i mănînce uliul. Puii de gîscă nu mor dacă le tai din coadă și cu fulgii - firele ce ai tăiat - îi afumi. Cînd gîsca ouă vara e semn rău. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
c-o datorie de bani la Dorna”. Despre sine a spus o vorbă meșteșugită, ca să nu afecteze adunarea. „La Crucea a dat de nuntă. Fugeau săniile cu nuntașii pe gheața Bistriței. Mireasa și druștele cu capetele înflorite; nevestele numai în catrinți și bondiți. Bărbații împușcau cu pistoalele asupra brazilor, ca să sperie și s-alunge mai degrabă iarna. Cum au văzut oameni străini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni și le-au ieșit înainte cu năfrămile de la urechile cailor fîlfîind
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ia! Tăceau. Tăcere. Dar tăcerea nu spală nimic și nici nu șterge durerea. - Io-ti sara cum se lasă, zi una de dus acasă! Anica era cu părul cosiță. Bluză albă cusută în pui și boandă de mieluță brumărie. Avea catrință nouă și în picioare ghetuțe de piele de vițel. Stătea mândră la oglindă, zâmbea și aștepta să vină alaiul. Nunta fusese pregătită în grabă și nu trebuia să se vadă asta. Stătea mândră la oglindă, mândră în toate cele. - Dragă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pentru ce au intrat și pe dată le așează dinainte, fiecăruia, câte o ulcică cu vin. Cotiugaragiii nu se grăbesc să bea vinul. Întâi privesc lung și cu tâlc după hangița care se îndepărtează legănându-și șoldurile frumos rotunjite sub catrința bine strunită pe trup. Apoi, uitându-se unul la altul, își mângâie mustața cu dosul palmei dând la iveală zâmbetul ghiduș. Nu scot nici o vorbă. Se înțeleg din priviri. Ridică ulcelele cu vin, le ciocnesc cu luare aminte și beau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
românească, țesută după o tehnică românească“, denumind obiectul care reprezenta renta feudală, darea în natură a iobagilor români. Cercetătorii care s-au ocupat de influența românei asupra maghiarei (F. Bakos, G. Blédy) consideră cuvântul maghiar împrumutat din română. La fel, catrință „șorț sau fustă făcută din stofă adesea împodobită cu alesături sau cu paiete“ este o creație românească, un diminutiv de la Catrina. Este un cuvânt intrat de mult timp în maghiară, în epoci diferite și sub forme diferite: katronca (1405), catrinca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu alesături sau cu paiete“ este o creație românească, un diminutiv de la Catrina. Este un cuvânt intrat de mult timp în maghiară, în epoci diferite și sub forme diferite: katronca (1405), catrinca (1416), având la bază formele românești catrânță, respectiv catrință. Fr. Bakos arată că, în maghiară, cuvântul apare mai ales în graiurile influențate de română, menționându-l printre cele cincizeci și șase de cuvinte din câmpul semantic al îmbrăcăminții trecute din română în maghiară. Alte cuvinte românești au fost explicate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
artistice, a căror expresivitate oscilează, pentru el, Între exotic și grotesc. Vestimentația, dansul și cântecele românilor Îi prilejuiesc numeroase alte descrieri amănunțite. Portul feminin i se pare deosebit de pitoresc, prin combinația cămășilor albe și Încrețite, brodate cu motive florale, a catrințelor cu dungi late și a cizmelor roșii cu tocuri, În timp ce părul este Împletit cu perle și panglici, capul este acoperit cu un mic calpac cu mărgele, iar fruntea și gâtul sunt Împodobite de coliere de aur sau de argint. Portul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
negri și strălucitori! Ele sunt Înalte și cu obrajii roșii. Piepturile lor de marmură sunt ascunse sub cămăși cu broderii bogate, la gât poartă salbe din monede de argint, iar de brâu au atârnate, În față și În spate, două catrințe. Le plac În mod deosebit cizmele roșii. Alăturând explicația științifică și observația empatică, Îmbinând căldura reprezentării cu didacticismul descrierii, Szilágyi XE "Szilágyi" ilustrează o nouă manieră de percepere a feminității românești, pe care o putem numi „de factură etnografică”, adică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comori, brîie, bete, hacle, piepteni de lînă, tocălie, drugă, ea îndrugă, tendeici, întinde, suveică, furci de tors, erau și de doi metri, fuior de in, țesături de ștergare, merindar, tindeu de cap, șerpar, brîu, pieptare, codul de identificare natural veșmintele, catrințe cu trup vînăt, era nevoie de om în cultură, diorama Cervantes în lupta cu morile de vînt, inițial personajul la împăiat, apoi exponatul, perechea de tineri a vorbit nemțește, românește, ungurește cînd muzeografa ne lasă și pe noi singuri, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am luat muiere, o făgărășancă blândă și bună ca pita când o ridici de pe vatră. Trăiam săraci, urgisiți, hăituiți de stăpânire. Îmi era totuși mai ușor pentru că aveam lângă mine un suflet cald. I-am făcut o cămașă și o catrință nouă. Și atunci am văzut că am o nevăstuță mândră ca un păun. Câtăva vreme am lucrat amândoi la un jilip prăpăstios și luciu, ca osul înghețat. N-aveam casă, nici bordei. Dormeam sub cetina brazilor și cetină așterneam sub
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ușor al lingurilor în farfuriile pline cu ciorbă de perișoare, una din specialitățile delicate, mult căutate ale casei, ale gospodinei de protocol. Tăcerea a fost prelungită și de venirea ospătăriței, o fetișcană durdulie, cu bluza albă de in topit, cu catrință înflorată și o bonețică albă și ea, cum îi helgea, pusă ștrengărește peste cocul ei, o ștrengăriță bucovineană, plină de zâmbet și de ispită, care s-a apropiat cu sfioșenie și a mai umplut o dată paharele cu afinată. Îmi permiteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ca fiu de..., la Universitatea din Cernăuți și în toată activitatea mea de până la prăbușirea Leviathanului...). Mama a fost o fire poetică, înclinată spre creație, compunea și interpreta cântece și conocării pe la nunți și petreceri, cosea ii și cămăși, țesea catrințe și brâie, scoarțe și lăicere cu motive populare bucovinene, late, masive și cu ornamente foarte complicate. Păstrez până azi, ca pe o relicvă, un costum național românesc confecționat de mâinile ei, ce conține toate piesele: cămașă cu ozoare, izmene, brâu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]