154 matches
-
Acum însă Abatele îl aștepta în sala de consiliu, pentru ceea ce părea a fi o întîlnire decisivă. Și, dintr-un motiv pe care nu și-l putea explica, era liniștit fiindcă știa că numai un singur motiv ar fi putut cauționa o asemenea purtare brutală din partea Curții Regale. Mascarada trebuia însă jucată până la capăt. - Slăvit fie Dumnezeul tău, Abate! Sunt Diribal de Carant, consilier regal șef pe probleme științifice... - Știu cine ești, îi tăie Starețul cuvintele. Și mai știu că nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ne propunea o minima moralia nu a scăzut. Dimpotrivă, ea a fost cea care m-a determinat să fiu mai atentă la ce a făcut el decât la ce au făcut politrucii de mâna a doua pe care i-a cauționat. Pentru că eu consider că respectul de sine te obligă să nu polemizezi cu oricine. De ce nu am renunțat totuși la acele texte prin care l-am contrariat? Pentru că le-am scris - cu totală bună-credință - și le-am publicat. Și pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
940.602, doar 1,27% sunt cetățeni români; din numărul total de străini care au comis infracțiuni: 234.235, românii reprezintă 5,1%; în penitenciare sunt astăzi aproximativ 60.000 de deținuți, din care 1,93% sunt cetățeni români. Nu cauționez nicio clipă faptele antisociale comise de concetățenii mei oriunde în lume și le condamn cu toată fermitatea. Dar mi se pare inadmisibil felul în care aceste acte reprobabile devin “probe” în campania ostilă și defăimătoare dusă împotriva României și a
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
lor, acest rol a fost asumat de către stat (statul socialist sau cel de tranziție). Formal, întreprinderile socialiste aveau interesul de a-și maximiza profiturile; dar chiar dacă intrau în deficit, nu le era permis să falimenteze. Faptul că întotdeauna ele erau cauționate cu ajutorul unor instrumente financiare sau de altă natură a reprezentat o caracteristică definitorie a economiei socialiste (Kornai, 1992, cap. 8.4). Ele se puteau aștepta să supraviețuiască deși aveau pierderi cronice. În perioada de tranziție, acest tip de sprijin s-
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
televiziune de la noi, iar rezultatele au fost destul de triste. La radio și TV se vorbește și se scrie într-o limbă română din ce în ce mai jalnică, greșelile abundă, inconsecvențele și scăpările devin ele însele reguli, iar nepriceperea transformă greșeli sistematice în forme cauționate de prestigiul mass media. E un adevăr destul de simplu: limba română de la televizor ori radio se impune ca regulă mult mai ușor decât cea transmisă prin școală. Iar limba utilizată la televizor - inclusiv formele sale scrise - e forma cea mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
activ, căci pentru actorii economici prețurile sunt mai întîi prețuri monetare. De aceea o disponibilitate mai mare sau mai mică de mijloace de plată are, în acest cadru, un anumit impact asupra fluxurilor reale. Într-un anume mod, guvernele au cauționat această abordare, lansîndu-se după al Doilea Război Mondial în politici monetare active și neezitînd să se elibereze de constrîngerile convertibilității în aur a monedelor, recurgînd frecvent la devaluări. Astfel, cîțiva ani s-a crezut că putem dispune de un mijloc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau mici și specificitățile raporturilor salariale. Aici intervin administrațiile publice și private, mai ales sindicatele, care se străduiesc să fixeze condițiile de funcționare a pieței muncii. Statul apare ca un actor exterior pieței, dar care ocupă un rol fundamental, deoarece cauționează regulile funcționării economice și sociale. El reprezintă, de asemenea, organismul care apără interesele unei națiuni, entitate pe care teoria economică are tendința să o neglijeze. Articulînd toate aceste elemente, Școala Reglării distinge cinci variabile cheie ale reglării capitaliste, cinci forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
implacabile față de cei pe care expansiunea mesianică a Americii îi condamnă la o luptă fără speranță - triburile de indieni. Ceea ce pare o biografie exemplară se schimbă odată cu actul dezertării. Refuzând să ia parte la un masacru al inocenților, refuzând să cauționeze asasinatul comandat de superiorii săi, Kirk se vede redus la poziția de dezertor, exilat pe întinsele câmpii cutreierate de bizoni, obligat să-i evite pe compatrioții săi, cei pentru care nu mai este decât un trădător. Provocarea lui Kirk este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cele mai multe ori cu un glonte, și anume În frunte. Sesizați diferența? Și dacă da, Îmi concedeți măcar un minimum de circumstanțe atenuante? Vă mulțumesc anticipat... - Scopul scuză mijloacele, nu-i așa domnule profesor? - Detest vorbele astea. Cu ele, Machiavelli a cauționat mii de josnicii și pe tot atâția ticăloși, care nici măcar n-au habar ce-a vrut să spună florentinul când le-a scris. - N-aș vrea să vă supăr, dar s-a constatat că, de regulă, detestăm acest „scopul scuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mituri care au rezistat iconoclasmului critic contemporan și care beneficiază de pe urma falimentului altor mituri, cum ar fi acela al utopiei socialiste a egalității sociale... Or, acest mit al naționalismului a fost întreținut de occidentali, care au lăsat să se creadă, cauționînd regimuri ca acela al lui Ceaușescu, că țara nu ar fi o marionetă a Moscovei. Așadar, de unde ar veni schimbarea? Acțiunea unei voci izolate este inoperantă. Botez o simte pe propria piele: Institutul de Cercetări Prospective pe care l-a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aux gros seins...[...] Plus tard, ses seins sont tombés, et notre mariage s’est cassé la gueule lui aussi” (p. 212). Tonul adesea cinic al romanului este bruiat de afecțiunea pe care autorul o nutrește pentru personajele sale, ele Însele cauționate de ethosul contemporan muribund. Despre Michel: “Extrema indiferență pe care o manifesta, Într-un sens ca și În celălalt, pentru această chestiune [a lipsei afectivității, n.n.] era deja un semn Îngrijorător. Tradiționala luciditate a depresivilor, adeseori descrisă ca o dezinvestire
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
devastată. Moartea de masă face inutile pretențiile oricărui paraître, iar mult Îmbrățișatul estetism al vieții Își vede Înecate toate orgoliile. Literatura rămîne perplexă În fața Istoriei, purtîndu-și cu greu vinovăția de a fi asistat neputincioasă la promovarea valorilor barbare care au cauționat cele mai mari genocide din istorie: era limpede, rolul literaturii nu era acela de a educa. Literatura nu trebuie supraestimată. S-a dovedit că puțini scriitori au fost În stare să anticipeze dinamici societare și metamorfoze mentale majore. și chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
alocuri, i-au coborît temperatura sub zero, Înzestrați cu o voință redutabilă de a șoca cititorul pentru a-i scoate În evidență limitele estetice, psihice și fizice. În mod normal, după ce au generat dezbateri, au moșit teorii critice și au cauționat o retorică a paradoxului, noile romane au Început să fie uitate. Dar circumspecția cu care fuseseră scrise, violența cu care aruncaseră În aer miturile „literaturii burgheze”, aerul de familie ai cărui curenți au fost neobosit intensificați de critică, au făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
decît pe Rimbaud sau pe Camoēs, dacă ești român, mai bine pe Rimbaud decît pe ceilalți doi dacă ești francez și mai bine pe Camoes dacă ești portughez. Or, un astfel de raționament ține doar de competențele lingvistice ale cititorului, cauționate de postularea unui esențialism lingvistic. Dar acest argument practic nu ține locul unui principiu. Ba, mai mult, contribuie la deierarhizarea corpusului de texte literare. În momentul În care, la rubrica romantism, ești invitat să citești poeziile lui Eminescu, „ultimul romantic
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
face ar fi să le dăm niște cursuri bine lustruite, ticsite cu cele mai recente noutăți din reviste scolastice groase și costisitoare și cărți ceea ce ar fi, sunt convins de asta, o pierdere de timp. Desigur, recunoașteți că par a cauționa ceea ce, uneori, s-a numit metoda socratică a lui fă-tu-singur sau a descoperirii, sau, în special în Texas, metoda lui Moore. Metoda înseamnă nu să le spui studenților, ci să-i întrebi și, chiar și mai bine, să le insufli
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
care trimitea și discursul anti-comunist al PNȚCD, cât și ideologia Alianței Civice, care nu încetează să susțină că membrii săi nu acceptă să participe la exercițiul puterii, oricât de democratic ar fi acesta, dar care își arogă dreptul de a cauționa sau, dimpotrivă, de a condamna moral orice putere în exercițiu. Pe de altă parte, opinia publică vedea în CDR, cum spuneam, un bloc politic a cărui unitate o măsura prin prisma monolitismului afișat decenii de-a rândul de partidul unic
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui N. Machivelli care vedea în religie un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sindicală, prin crearea organului sindical central Confederația Generală a Muncii din România înființat în ianuarie 1945 (Roller, 1952, p. 704). Dintre cele două expresii ale unității, realizarea unității sindicale este privilegiată în fața reunificării național-teritoriale. Elementele prezentate sunt suficiente pentru a cauționa concluzia că ideea de unitate a fost redefinită de pe coordonate naționale într-un sistem de referință socialist. Unitatea națională a fost astfel convertită în "unitate sindicală", în același timp în care "poporul român" a fost redefinit ca "popor muncitor" (Roller
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
limitele hetorodoxiei istoriografice. Implozia regimului totalitar nu doar că a antrenat în cele din urmă un amplu proces de rescriere a trecutului (Culic, 2005), ci a creat condițiile pentru o mutație decisivă survenită la nivel infrastructural. Pluralizarea discursurilor despre trecut, cauționată de autoritățile statale prin introducerea principiului manualelor alternative în pedagogia românească, a avut ca efect direct constituirea unei "piețe a memoriei colective" (cum o numește S. Antohi în contextul dialogului cu A. Zub, 2002, p. 122), în care sunt puse
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a partidului democrat la Iași. Aici cred că e timpul ca și conducerea centrală să mediteze asupra celei mai bune decizii pentru partid și să analizeze lucid dacă cei care votează în numele organizației reprezintă cu adevărat voința cetățenilor care au cauționat victoria PDL-ului. Cred că Dan Cârlan mai are viitor în politică. Dacă are demnitate, dacă își asumă greșelile, dacă se retrage un timp la mănăstire pentru a medita la omeneștile lui păcate. Altfel e ceva indecent și scandalos în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fi condamnată, pe de altă parte, întreaga literatură publicată sub regimul comunist și salvați doar câțiva puri? Greu de spus. De decis, mai ales. Ce atitudine a caracterizat imensa majoritate a creatorilor români sub regimul ceaușist? într-un fel, se cauționa, într adevăr, în exterior, mai mult sau mai puțin aparent, o situație considerată ca ireversibilă. în interior, totuși ea era refuzată, cu mai multă sau mai puțină convingere. Și există un test absolut infailibil al onestității și sincerității acestei categorii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pardon! și Napoca) un Avram Iancu, voievod neîncoronat, ostoind ambiții patriotarde de joasă extracție, se lăfăie acum definitiv în toată hidoșenia lui, într-un oraș de recunoscută acuratețe urbanistică. Doar două cazuri din puzderie. Mai peste tot, mafiile administrative locale, cauționate de concursuri trucate din plecare, se întrec în a ridica pe cai voievozi mai mult sau mai puțin glorioși. Există un astfel de răsfăț, cu sfeștanii inaugurale, într-un Occident care știe să rămînă demn într-o istorie scrisă o dată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în mijlocul cărora perorează, cam incontinent și cam demagogic, fiul unui președinte american care a girat, într-un secret mai mare decît al Yaltei (cel al Maltei), o nebuloasă nouă delimitare a zonelor de influență. Și care, după consumarea mandatului, a cauționat (cel puțin "sentimental") un regim Iliescu, atît de, iată, pernicios perpetuat pentru noi. Să ne mirăm că mesagerii iliescieni Năstase și, printre alții, un disponibil de teapa radiofonizatului Șeuleanu au găsit, recent, audiență maximă în aria republicană, agitată acum de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
corturile (asezonate cu privatele de rigoare) au blocat trotuarele și au umilit legendarul oraș. Dacă, dincolo de scontatele beneficii comerciale municipale a fost luată în calcul și eventuala defulare a pulsiunilor agresive la acest nivel de jos, încă am mai putea cauționa revărsarea generală a prostului gust; tare ne e teamă însă că subtilitățile (psihanalitice) nu-i prea dau afară din casă pe organizatori. Baia ieșeană de vulgaritate n-a făcut decît să egaleze performanțele celor mai bălțate televiziuni (de stat și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o ediție revăzută a celei franceze, cu efecte monstruoase pe glob, dar mai ales în Europa răsăriteană, devenită un conglomerat de republici sovietice, atunci adeptul statului monarhic, armonios și nobil în esență, are măcar consolarea că mintea sa lucidă nu cauționează convulsiile întreținute premeditat de puterea care a importat o republică străină de fibra profundă românească. Și nu consumă pilula iliesciană a autenticității "revoluției" din '89. Îl întreb, odată, pe delicatul poet Florin Mihai Petrescu, mereu panicat de circulația străzii: Florin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]