519 matches
-
și traducere Comentarii și sinonime cauzarea Engleză: causation Franceză: causalité Spaniolă: causalidad, inferencial causal Germană: Kauzalität Italiană: causazione Slovenă: vzročnost X cauzarea: este actul prin intermediul căruia este produs efectul; relația cauzală dintre acțiune și efect. Sinonim: cauzalitate În epidemiologie, doctrina cauzării este utilizată pentru a arăta relația dintre mai mulți factori (predispunerea, permiterea, grăbirea sau întărirea anumitor factori) și apariția bolii. Doctrina cauzării joacă un rol important și în domeniul legislației criminale, fiind asociată cu neglijența. prescrierea computerizată / informatizată Engleză: computer
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
este actul prin intermediul căruia este produs efectul; relația cauzală dintre acțiune și efect. Sinonim: cauzalitate În epidemiologie, doctrina cauzării este utilizată pentru a arăta relația dintre mai mulți factori (predispunerea, permiterea, grăbirea sau întărirea anumitor factori) și apariția bolii. Doctrina cauzării joacă un rol important și în domeniul legislației criminale, fiind asociată cu neglijența. prescrierea computerizată / informatizată Engleză: computer prescribing, computer physician order entry Franceză: prescription informatisée Spaniolă: prescripción informatizada asistida Germană: elektronische Verordnung Slovenă: elektronsko predpisovanje X X prescrierea informatizată
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
serie de evenimente legate logic și cronologic, cauzate sau trăite de actori). Autoarea definește apoi noțiunile implicate in definițiile celor trei niveluri: evenimentul (tranziția de la o stare la alta), actorul (agentul, nu neapărat uman, care săvîrșește o acțiune) și acțiunea (cauzarea sau trăirea unui eveniment). Cele trei niveluri nu există separat, ci sînt implicite în text și cititorul neantrenat nu le distinge, dar ele sînt analizabile separat atunci cînd analistul dorește să găsească o explicație pentru un efect sau altul pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
special șerpii au atras deopotrivă atenția divinatorilor sau prezicătorilor. Șerpii sunt simboluri ale pământului, iar contactul lor cu tenebrele îi recomandă ca "obiect de studiu" interesant în practica divinatorie. Desigur, mai târziu, în creștinism, simbolismul său va fi pecetluit de cauzarea păcatului originar. Astăzi, el este prin excelență simbol al răului, al vicleniei, dar și al înțelepciunii 65. Din același registru divinatoriu mai fac parte șobolanul, nevăstuica și șopârla. Caprele și berbecii au devenit obiecte divinatorii tocmai grație prezenței lor în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat.“ Din interpretarea acestui alineat se desprinde concluzia că nu este permisă invocarea stării de necesitate și nici nu poate fi acceptată pentru înlăturarea unui rău mai mic prin cauzarea conștientă („și-a dat seama“) a unui rău mai mare. IV. Constrângerea fizică (forța majoră) și constrângerea morală 1. Constrângerea fizică a) Noțiune: Constrângerea fizică există atunci când o persoană este determinată să acționeze ca un simplu instrument la comanda unei
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
făptuitorului ori a altuia și care nu putea fi înlăturat în alt mod.“ b) Condiții - Făptuitorul să fie supus unei constrângeri morale exercitată de o altă persoană prin amenințare Amenințarea trebuie să vină din partea unei alte persoane care urmărește deliberat cauzarea unui rău prin intermediu altuia. Amenințarea (art. 193 C.p.), indiferent dacă este directă sau indirectă, verbală sau scrisă, trebuie să fie serioasă, adică de natură să determine în conștiința celui amenințat convingerea și temerea că este expus, el sau altul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
a securității persoanelor. Uzul de armă, în condițiile și situațiile prevăzute în Legea 17/1996 se face în așa fel încât să ducă la imobilizarea celor împotriva cărora se folosește arma, trăgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a evita cauzarea morții acestora. Dacă uzul de armă și-a atins scopul se încetează recurgerea la un asemenea mijloc. Persoanei rănite trebuie să i se acorde primul ajutor și îngrijiri medicale. Se interzice uzul de armă: împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide și
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
de folosire a armamentului, astfel încât folosirea acestui mijloc din dotare să fie eficient în oprirea actelor violente și nu un motiv de a deveni ei însăși anchetați. În toate situațiile agenții de pază și protecție trebuie să evite, pe cât posibil, cauzarea de vătămări corporale. De asemenea, agenții de pază și protecție trebuie să evite întotdeauna folosirea forței în cazul unor mulțimi dezlănțuite care, de multe ori, pot riposta cu acte de violență dintre cele mai acerbe, aceștia socotind un afront la
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
diferenț] moral] sau nu a existat un motiv moral pentru a-i cauza durerea fetei. Un exemplu care duce într-o direcție opus] principiului poate reprezenta faptul c], într-adev]r, în general, un punct forțe al unei acțiuni este tocmai cauzarea pl]cerii atât celui care execut] acțiunea, cât și celui care o suport]. Dar, uneori, se întâmpl] exact invers; de pild], gândiți-v] la faptul c] avem mai multe motive de a încuraja execuțiile publice ale violatorilor condamnați dac] evenimentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
expresivă și umană, opusă, deși identică, expresiei bastard, care în românește sună barbar), numite dușegubine, apoi gloabe în caz de tâlhărie la drumul mare sau furt de vite, de cai și stupi, furt din case și de produse agricole, pentru cauzarea de rană sângerândă, călcarea hotarului vecin în scopul de a paște vitele, a tăia nuiele, a vâna și a pescui. În caz de omucidere, procesul era judecat de instanțele domnești, însă nici un document care se referă la omucidere nu implică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
angajaților și a randamentului acestora, pot fi enumerați următorii: - opoziție arătată culturii organizaționale - slabă (defectuoasă mai bine spus) comunicare între manageri și angajați - neimplicarea în procesul decizional - încărcătura excesivă a muncii desfășurate - lipsa perfecționărilor continue și a dorinței de evoluție - cauzarea intenționată de neplăceri fizice și psihice și hărțuirea (profesională, sexuală, verbală) - schimbările ce se produc, fie imprevizibile, fie foarte dese - lipsa provocărilor și a emulației - situațiile conflictuale ce pot apare. În afară de ceea ce ar presupune managementul în activitatea oricărei structuri organizaționale
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
gemenii dizigoți care au doar 50% același material genetic). Concluzia acestor studii este că autismul e o boală genetică si e rezultatul interacțiunii a mai multor gene. Studii genetice au încercat să descopere gena sau genele care sunt responsabile pentru cauzarea autismului în majoritatea cazurilor dar deși unele zone ale genomului uman sunt considerate ca loc de dezvoltare pentru gene defecte, încă nu s-a identificat nici o genă care să joace un rol în cauzarea autismului. Faptul că autismul e considerat
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
sau genele care sunt responsabile pentru cauzarea autismului în majoritatea cazurilor dar deși unele zone ale genomului uman sunt considerate ca loc de dezvoltare pentru gene defecte, încă nu s-a identificat nici o genă care să joace un rol în cauzarea autismului. Faptul că autismul e considerat o boală genetică pare greu de crezut pentru că rare ori se poate observa o familie cu mai mult de un membru autist. Totuși, un astfel de criteriu poate duce la concluzii greșite din mai
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
distribuția puterii în sistemul de state, indiferent de natura democratică sau totalitară a acestor state. Pentru școala realistă, caracteristicile interne ale statelor, cum ar fi natura regimului politic, sunt, dacă nu complet irelevante pentru pace, cel puțin secundare pentru analiza cauzării războiului. În schimb, pentru adepții pacifismului democrat, natura regimului politic intern este, dacă nu elementul, atunci unul dintre factorii decisivi în vederea construirii zonelor de pace, iar realitatea empirică, susțin ei, le confirmă afirmațiile. Într-una dintre numeroasele analize statistice caracteristice
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
și la fel de gravă. Se manifestă prin icter, tulburări gastrointestinale, tulburări ale sistemului nervos, dureri de cap și tulburări ale ochilor (apare albeața pe ochi). Bolile parazitare produc boli grave, cu pierderi importante În rândul câinilor, prin favorizarea unor boli și cauzarea mortalității exagerate. Unii paraziți trăiesc deasupra corpului iar alții În interiorul lui. Dintre bolile parazitare amintim: Piroplasmoza se datorează unui vierme mic - piroplasma - care trăiește În sângele câinelui bolnav și este transmis prin Înțepătura de căpușă. La Început se manifestă prin
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
2.2.1. Clasa verbelor de schimbare de stare (Levin și Rappaport Hovav 1995: 93, 97, 147, 159−160) conține verbe care descriu schimbări în forma fizică sau în înfățișarea unei entități. Noțiunea de schimbare de stare și cea de cauzare externă nu coincid întotdeauna: majoritatea verbelor de schimbare de stare descriu evenimente care au cauză externă, dar există și unele care au cauză internă: flower 'a înflori', bloom 'a înflori', blossom 'a îmboboci, a înflori, a se dezvolta', decay 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele două subclase faptul că apariția poate fi considerată ca fiind o schimbare direcționată. Autoarele menționează și alte caracteristici ale acestor verbe: comportamentul lor este explicabil prin absența unei cauze externe din reprezentarea lor lexico-sintactică; pentru aceste verbe, distincția dintre cauzare internă și cauzare externă nu este relevantă; incuzativitatea are altă sursă decât detranzitivizarea; verbele de existență și de apariție nu pot avea niciun fel de obiect (nici intern), pot forma participii adjectivale; verbele de existență pot fi folosite agentiv sau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
faptul că apariția poate fi considerată ca fiind o schimbare direcționată. Autoarele menționează și alte caracteristici ale acestor verbe: comportamentul lor este explicabil prin absența unei cauze externe din reprezentarea lor lexico-sintactică; pentru aceste verbe, distincția dintre cauzare internă și cauzare externă nu este relevantă; incuzativitatea are altă sursă decât detranzitivizarea; verbele de existență și de apariție nu pot avea niciun fel de obiect (nici intern), pot forma participii adjectivale; verbele de existență pot fi folosite agentiv sau nonagentiv; spre deosebire de verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
corelată cu cauza internă/externă. Perlmutter le include în clasa inacuzativelor pentru că, în neerlandeză, acceptă pasivizarea impersonală. Argumentul unic este, de obicei, nonagentiv, nu implică o schimbare de stare, nu descriu eventualități delimitate temporal, au cauză internă; deci noțiunea de cauzare internă, care subsumează agentivitatea, poate fi extinsă la verbele de emisie. Pentru a stabili ce verbe din această clasă au utilizare cauzativă este important modul de producere a sunetului (Levin, Song și Atkins 199723 combat această idee: nu modul de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atunci când există o variantă tranzitivă, aceasta e de bază, însă despre verbele care nu se potrivesc cu definiția lor semantică afirmă că sunt listate ca inacuzative în Lexicon). Reinhart subliniază că, la fel ca în cazul abordării aspectuale, termenii centrali − cauzare internă și cauzare externă − nu se referă la verb, ci la eventualitățile pe care acesta le denotă. Conform teoriei formulate de Levin și Rappaport Hovav, există două tipuri de verbe inacuzative − derivate și de bază −, argumentul lor fiind existența unei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
variantă tranzitivă, aceasta e de bază, însă despre verbele care nu se potrivesc cu definiția lor semantică afirmă că sunt listate ca inacuzative în Lexicon). Reinhart subliniază că, la fel ca în cazul abordării aspectuale, termenii centrali − cauzare internă și cauzare externă − nu se referă la verb, ci la eventualitățile pe care acesta le denotă. Conform teoriei formulate de Levin și Rappaport Hovav, există două tipuri de verbe inacuzative − derivate și de bază −, argumentul lor fiind existența unei clase universale de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a devenit o parte a verbului. Se pot încorpora Instrumentul sau Pacientul (acesta din urmă poate fi încorporat numai dacă Beneficiarul, inclusiv cel negativ, e mai afectat decât Pacientul). Potrivit lui Croft (1991: 194), relațiile metaforice implică transferul: direcția mișcării > direcția cauzării. Croft (1991: 155) subliniază că entitatea afectată este implicată mai mult în acțiune decât entitatea mai puțin afectată. Pentru determinarea Agentului este folosit și criteriul animării. Agentul Pasiv este entitatea care precedă subiectul în lanțul cauzal, atunci când verbul principal descrie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe ca shudder 'a tremura' și laugh 'a râde', în cazul cărora agentul extern nu poate controla activitatea. Teoria formulată de Smith este asemănătoare cu cea propusă de Levin și Rappaport Hovav (1995), conceptele folosite de cele două autoare fiind cauzare externă și cauzare internă. Diferența dintre acestea, comentează Matsuzaki (2001: 79), este aceea că o propoziție ca The vase broke ' Vaza s-a spart' este interpretată de Smith ca "vaza se poate sparge fără intervenția unei cauze", iar de Levin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a tremura' și laugh 'a râde', în cazul cărora agentul extern nu poate controla activitatea. Teoria formulată de Smith este asemănătoare cu cea propusă de Levin și Rappaport Hovav (1995), conceptele folosite de cele două autoare fiind cauzare externă și cauzare internă. Diferența dintre acestea, comentează Matsuzaki (2001: 79), este aceea că o propoziție ca The vase broke ' Vaza s-a spart' este interpretată de Smith ca "vaza se poate sparge fără intervenția unei cauze", iar de Levin și Rappaport Hovav
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Smith ca "vaza se poate sparge fără intervenția unei cauze", iar de Levin și Rappaport Hovav (1995: 93), astfel: "cunoașterea noastră asupra lumii ne spune că vaza nu se putea sparge fără o cauză externă". În aceeași linie, concepte precum cauzare balistică (cauza este impulsul inițial pentru declanșarea acțiunii verbului − send 'a trimite') vs cauzare controlată (cauza este responsabilă atât pentru declanșarea procesului, cât și pentru desfășurarea acestuia − bring 'a duce, a produce', take 'a lua'), propuse de Shibatani (1973)106
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]