269 matches
-
de la Miroslovești, evocând episodul în care i-a fost străpuns pieptul de un glonț inamic. O distinsă actriță de la Ansamblul Artistic al Armatei a interpretat un grupaj de versuri patriotice, iar o formație de elevi din Comana a interpretat la caval două piese muzicale. A urmat agapa, în “Sala tronului”, unde, din nou dl general R. Theodoru, redutabila actriță și părintele arhimandrit ne-au relevat supremația spiritului asupra trupului. Fiindcă nu sunt un cronicar de profesie, căruia deontologia îi cere să
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
în flori, un el și o ea sub o creangă alunul ce da-ta în flori pe deal mai sună o talangă și adorm împreună pe pufuri de nori, lacul se unduie în valuri, izvorul șipotește sub mal, răsună, răsună cavaluri e trist nechezatul de cal Referință Bibliografică: e trist nechezatul de cal / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
E TRIST NECHEZATUL DE CAL de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377438_a_378767]
-
în flori, un el și o ea sub o creangă alunul ce da-ta în flori pe deal mai sună o talangă și adorm împreună pe pufuri de nori, lacul se unduie în valuri, izvorul șipotește sub mal, răsună, răsună cavaluri e trist nechezatul de cal ... Citește mai mult o pasăre imperială pe o cruce,pământ șchiopătat ești de lunăsunt stoluri în ziua ce aducezariștea înaltă și brună,pământul mai ia câte o noaptese îmbracă cu ea printre visedezgroapă îngropatul de
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
cuvinte nepătate. Când vei privi în zare către asfințit Prin inima înflăcărată fără de sfârșit, Aprinsul dor e un zefir ce va revărsa, Ca un potir cu vin de ambră în mâna Sa. Condu-mă la steaua vieții din al inimii caval Să-mi port lumina timpului din val în val, Călător al unor drumuri cu amintiri frânte Destine irepetabile pe scena vieții umbrită de atâtea lupte. Referință Bibliografică: Condu-mă / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2348, Anul VII
CONDU-MĂ de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377688_a_379017]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ROMANȚĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2060 din 21 august 2016 Toate Articolele Autorului Cavale tânguie prin munte, Brăzdând cu mult prea lungi suspine, Tăcerea crestelor cărunte, Eu plec, gândindu-mă la tine. Chiar valea, iată, lăcrimează, Subt spuzele de reci lumine, Bocesc pâraie la amiază, Și plec, gândindu-mă la tine. Se-aude peste
ROMANŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379161_a_380490]
-
la UNESCCO a vorbit, în încheiere, despre relațiile tradiționale, istorice și culturale dintre Republică Moldova cu România. Manifestarea s-a încheiat cu un concert de muzică populară și ușoară susținut de Sava Regățean, din București, Vergil Ene din Drăgășani la caval,si Alexia Rotaru din Balș, copilul minune din grupa mare la grădiniță.. Prin numerosul public participant și prin prezența celor peste 50 de scriitori din diferite colțuri ale țării, manifestarea a fost o reușită. Semn că opera lui Gib I.
LA ANIVERSAREA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381960_a_383289]
-
surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții întins. Toți ne-am născut să vorbim astă limbă, S-o îngrijim și s-o ținem la sân, Ea este mama ce vorbele-și
LIMBA ROMÂNĂ E MAMA CEA BUNĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379517_a_380846]
-
copii,cu inocență, Coc în nisip ouă de-acasă Și-n ziua ce mai e rămasă, Ei le împart,cu deferență Într-un alt loc,mai în aval... Rumeni porumbi în vatra-ncinsă Și-n atmosfera necuprinsă Plutește sunet de caval Mai la ferit,în apa lină, Gingașe fete se-mbăiază, Zâmbind suav, se-mbujorează Gândind la...ce-ar putea să vină Pescari romantici,cu “năluci”, Suspină,căutând cu-ardoare Sirena lor,din Carul Mare, Ce au visat-o printre stânci
PE MALURI DE OLTEŢ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379531_a_380860]
-
La margine de viață Lunatic dans în muguri de alun Când ochii tăi mirați îngână Luna, În lacrima unui blestem nebun O șoaptă stinge stele câte una. Tăcuții pescăruși sărută valul. Un verde dor vestește primăvara. O doină murmură-ntristat cavalul Căci trenul tău a rătăcit iar gara. Își râde peste umbre-o dimineață C-am pus la vise poante de cuvânt Și te aștept în margine de viață Să mă inviți la dans pe-o aripă de vânt. ¤¤¤¤ Prin cornul
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
matură de sub pat, iar o parte dintre trăsniții din sat, îngropați în pământ, au înviat și ei. Nici nu este de mirare că astfel de lucruri s-au putut petrece, din moment ce autoarea își aduce aminte cum, însuflețiți de cântecul din caval al lui nea Ilie, copacii tăiați, folosiți drept fotolii în sala „filarmoniciiˮ reprezentate de curtea părinteasca, au înfrunzit! Primul moment de răscruce din viața micuței Titina îl repre¬zin¬ta începerea școlii, unde nu îi place, fiindcă este extrem de slabă
CRONICĂ LA CARTEA CLIPE PE PUNTEA VIEȚII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381480_a_382809]
-
să-și facă de Rusalii cunună! Hățișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urmă. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocșul mai cântă. Din pod, peste vatră, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din slută. GLOSSA VREMII-NFRIGURATE Născut la ceasul vremii-nfrigurate Să dai un suflu nou pe codri și pe lunci, Născut-ai o speranță, din ere-ntunecate, Ce a străpuns hârtia prin ochii tăi adânci. Din slova
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2273 din 22 martie 2017 Toate Articolele Autorului bucurie Caisul își aprinde florile, E ceasul minunilor, Se desfac frunzele prunilor, Înflorește natura-n toate culorile... Mutăm în legendă orele, Se-aude-n depărtare un caval, Natura s-a trezit de bal, Învârtind tainic horele. Cântecul din ciocârlie Se aude în nuc sălbatec, S-a ivit primăvăratic Cu un tril să ne mângâie. Luna țese pe covoare, Raze dulci ce ne-nfioară Și în fiecare seară Bate
BUCURIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373411_a_374740]
-
să-ți cânt pe-o coardă din estu-mi de trăire, Să-alung norul de fum ce-ascunse steaua, luna. Îți dau citadinul născut din visu-mi rural Și pavajul, în schimbul potecii străjuită de iarbă. Își dau scrâșnet de roți, în loc de durluit de caval Și-o năzuință de care nimeni n-are habar sau întreabă. Te-ascund în flori de cactus, te-alin în ierbi volante, Te strâng la piept în album de poze alb-negru. Sleiesc fântâna uitată, cu visuri sfărmate, Împiedic rutina și
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
frăguți, printre sulfină, Privesc la codrul meu cu drag. Treceau doar ape curgătoare, Prin nopți cu stele și cu lună, Cu vraja lor adormitoare, Dar astăzi cornul nu mai sună... Pe un covor cu iarbă verde Ascult doar doina din caval, Pe unde dorul mi se pierde, Precum în mare val cu val. Frunza cu freamătul de veci, Se scaldă seara în amurg, Îmi curg fântâni în ape reci Și amintiri duioase-mi curg... S-a spart clepsidra cu nisip Și
UMBRA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374831_a_376160]
-
aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste de
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
un harem, în seclul XX, haremul Regelui Hassan al 2-lea, al Marocului, la Palatul din Fez, de Revelion. A fost invitat pentru două zile și a rămas două săptămâni. La sfârșitul spectacolului Regele i-a solicitat un fluier, un caval și o tilincă. „Regele Hassan avea 200 de neveste”, povestește maestrul Zamfira. Avea copii numai cu una dintre ele, doi băieți, unul de unsprezece ani, care îl reprezenta pe monarh la diverse întâlniri și unul de patru ani. A doua
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
a pornit la mure coapte sau să doarmă în vâlcele . Gâze iau în stăpânire totul , văi sau jnepeniș iar turiști își dau pornire urcând muntele pieptiș . Vesel susură pâraie alergând zglobii la vale. Sufletul ți se înmoaie când auzi cântând cavale . Iată cârdul de mioare , câinii care stau de pază. Un asin se-ntreabă , oare ce mai car pân-la amiază ?! Orășelul se trezește. Ziua-i pe deplin stăpână , toată lumea forfotește . Trece iar o săptămână ! Doi bătrâni stau pe șezlonguri să-i
MUNTELE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373986_a_375315]
-
altul, niciunul. EPOPEEA CALULUI FĂRĂ OCHELARI (sacrificiul calului adus zeului purificării, „veșnic tânărului” Agni) încă străfulgerat de raza soarelui de apus, el vorbește ca orbul braille înțeles al degetelor-copite tăiate, de dinții fierăstrăului pe care-l știa instrument muzical, armoniu. caval. cântare din frunză. gândește...din dizarmonică exprimare, el, calul, își cere iertare c-a nechezat pe limba lui și-acum aproape că piere, ca orice ciocârlie de gorun bătrân, ca orice penaj de sticlete, ars din apropiere de soare . s-
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > UN SINGUR GRAI Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Pot să înțeleg cavalul și-orice sunete de-aș vrea, Chiar și lanu-n unduire murmură în limba mea. Orice pasăre când cântă, o pricep instantaneu, Vântul serii îmi șoptește tot pe înțelesul meu. Și copacul, și pământul, chiar și-a ploilor perdea, Apa ce
UN SINGUR GRAI de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375542_a_376871]
-
înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din câmp adună spicele de soare, Cu viața toată-n strai de sărbătoare, Pe deal, când seara se proptește-n mal, Cu foc doinesc din cobză și caval! Căciula-i așezată pe-o ureche, Nu-i altu-n lume să aibă pereche, Cu arcul biruinței stă de pază Dușman la poartă lui să nu mai vază! ---------------------------------- Unde sunt dacii de odinioară, Când în opinci slujeau o țară? Statornici în
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
opinci, alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne, nemișcate, mamele care însoțeau fetele proaspăt scoase la horă, cum era obiceiul satului
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
sport, de unde culesese onoruri, dar și în viața lui de părinte, de țăran român de la poalele Făgărașului. Mult, mult timp, a fost plâns de rude, de prieteni, de cunoscuți, de tot satul pe care îl distrase cu clarinetul, fluierul și cavalul lui. La înmormântare au venit nechemați 12 preoți din toată zona. Au venit lăutari de pe cele trei văi, în semn de prețuire pentru cel care a fost CAMPIONUL NICOLAE OGRINJA, cântărețul satului Domnești. Fetița a rămas lângă Elena, mama ei
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
țara mai de apoi ca la o slobozenie, din prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat a noastră : de la râmleni, cele ce zicem latină, pâine, ei zic panis...Așiderea și de la frânci, noi zicem cal, ei zic caval, de la greci straste, ei zic stafas, de la leși prag, ei zic prog... și altile multe ca acestea din toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate...” Cronicarul vorbește și despre „ răsipirea țărâi dentăi”: „ ... Află-să acestă țară să fi
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
și noapte La fel de-ndoliate. Și, vai, ca niște jalnici Și vinovați furunculi, Apar pe trupul țării Distrugători homunculi. Pierduta noastră țară Te-ai afundat în tine, Apar marionete, Ce clămpăne că-i bine Impozite cretine Și taxe criminale Blochează în cavale Cântările de jale. Se moare-n România Ca-n abatoare stranii Ce vite de tăiere Au devenit țăranii, Dar trec și muncitorii Și trec și cărturarii, Prin marile sentințe Și marile avarii. Pe-aici, prin România Nu numai că se
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]