296 matches
-
verbal, senin ori grav (grațiosul dans verbal Balet aerian, muzicala Impresie de răsărit), lirismul suav al poeziilor de dragoste, tendința spre simplificare și abstractizare a limbajului mai ales în poemele filosofice (Ascensiune în munți), dedublarea eului poetic (Arlechin). Originală este Cavalcada gerului ( După un motiv folcloric), poezie ce dezvoltă motivul șarpelui într-o construcție halucinantă, de o muzicalitate incantatorie. Timpul și moartea, „taina” trecerii, iluzia, dualitatea omului, a poetului și a poeziei sunt temele din Elementul „lume” (1978). Volumul Satiră duhurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
plasa în centrul fantasticului. Paul Zarifopol, care a asociat în mod surprinzător textul cu prezența crescândă a detaliului pitoresc în scrisul lui Caragiale, a făcut o apropiere de nuvela lui Gogol, Vii, în care ,,fata de boier vrăjitoare face o cavalcadă foarte asemănătoare a celei din Calul Dracului, cu deosebirea că la Gogol, tânăra vrăjitoare călătorește de gâtul tânărului seminarist, chemat s-o păzească noaptea...’’ Dar Zarifopol afirmă totuși că ,,nu e probabil să fi cunoscut Caragiale nuvela rusească. ’’ Și de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Calul Dracului, cu deosebirea că la Gogol, tânăra vrăjitoare călătorește de gâtul tânărului seminarist, chemat s-o păzească noaptea...’’ Dar Zarifopol afirmă totuși că ,,nu e probabil să fi cunoscut Caragiale nuvela rusească. ’’ Și de această dată fantasticul este neterifiant. Cavalcada babei transformate în zână pe timpul nopții, cu Prichindel tot un drac subaltern în cârcă, nu are nimic absolut din culorile obișnuite ale motivului asociat cu Noaptea Walpurgilor și cu zborul călare pe mătură al vrăjitoarelor. Cu privire la conceptul de satanism caragialian
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mai uman și chiar de compătimit, fiindcă satanismul femeii, de natură congenitală, îl înspăimântă și-l înfrânge. Fantasticul vizionar este rar la Caragiale, lipsește din cele mai multe basme, iar viziunea din Calul Dracului are o intensitate neterifiantă a luminii, care dă cavalcadei vrăjitorești calmul feeriei. Putem remarca faptul că nuvelele fantastice ale lui I. L. Caragiale au meritul de a deschide drumul prozei fantastice a secolului XX pentru Mircea Eliade și Vasile Voiculescu. 2.2. Operele fantastice În legătură cu constituirea viziunii fantastice la I. L
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
coloritului care apare în operele lui Poe. Atunci când calmul peisajului de vară ,,nici prea cald, nici prea răcoare; de vânt, nici suflare; pe câmp, așa liniște de toate patru părțile, că se putea auzi cum țârâiau și forfoteau gângăniile’’, devine cavalcadă, nu își schimbă coloritul și nici tonul. Povestirea, scandată pe alocuri, contribuie la impresia de incantație luminoasă. Dialogul abundent intensifică tonalitatea generală de fantastic încărcat de familiar. Chiar și atunci când întrebările iscoditoare ale babei și răspunsurile în doi peri ale
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
reține decît trăsăturile unei civilizații comune. Europa umaniștilor, Europa negustorilor, Europa artiștilor, Europa filosofilor, Europa savanților, o întreagă unitate transnațională se construiește în liniște, cu pași mărunți, invizibili, ai generațiilor și secolelor, punînd bazele unei identități pe care o ascund cavalcadele cuceritorilor sau zgomotul bătăliilor. Dar, în zorii secolului al XIX-lea, tocmai această Europa își afirmă existența și deschide căile spre viitor. Partea I Secolele XIV-XV Criza Europei Capitolul l CALAMITĂȚILE DE LA SFÎRȘITUL EVULUI MEDIU ■ În secolele XIV și XV
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a fost folosită pentru a-l da de-o parte, acesta se proclamă rege al Franței. Această proclamare, făcută la momentul potrivit, va constitui în secolul al XV-lea baza politicii britanice, între timp începe un interminabil conflict, suită de cavalcade intermitente, de bătălii între cavaleri și de asedii de orașe și fortărețe. Scopul nu este atît cucerirea de teritorii, cît înfrîngerea adversarului. Războiul de o sută de ani cunoaște trei etape succesive. Prima este marcată de o serie de înfrîngeri
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Clotilda, până la demonii verzi, gigantica spălătoreasă și miraculoasa călătoare); în fine, materia însăși a poeziei poate lua ipostazele cele mai curioase și suferi metamorfoze tulburătoare. E o lume în continuă fierbere, într-un clocot vital, cu „scene fără șir” și cavalcade răsunătoare, cu un „registru inventar” fabulos de elemente și personaje. Eroul liric trece lin pe deasupra lor, într-o plutire de aerostat prietenos și complice; prin levitație, plutire, zbor, „foiala moale” de jos e nu doar atent inventariată, ci și ocrotită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
îngrăditură din pietrele frumoase pe care le-am colecționat. Nu m-am hotărât încă dacă arată caraghios sau nu. E o zi noroasă și suflă o briză rece, iar marea radiază o lumină stranie, de culoarea cafelei. Spre seară, obișnuita cavalcadă a norilor. Stânci [i promontorii gigantice, clădite din norii aurii, maiestuoși, cu contururi uriașe tivite cu spumă de aur curat. Am încercat să aprind un foc de vreascuri în cămăruța roșie, dar coșul s-a apucat iar să fumege. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
După masă, Mihai și Duduia îl însoțesc pe Carol, care se duce la Scroviștea să vadă cum înaintează construcția la noua casă. Foarte încet. Carol aprecia că ieșirea la aer le-a făcut bine. Seara, reveniți în București, văd filmul Cavalcada Hollywoodului cu Dan Ameche. Marți, 21 mai. Sf. Constantin și Elena. Ziua onomastică a Duduii. Carol nu consemnează vreo „atenție” deosebită a lui Mihai pentru Duduia. S-a organizat o cină pentru sărbătorirea Duduii, dar nu e menționată prezența lui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
până pe tăpșanul din capătul Copoului strada încă nu exista, s-a tăiat abia în 1851, era doar un câmp verde, repede colbăit de întrecerea atelajelor vijelioase. Se vede că acele curse de calești sunt strămoașele competițiilor bolizilor de azi. Organizatoarea cavalcadelor era Natalia Șuțu, iar cel mai frumos (și faimos) echipaj aparținea colonelului de cavalerie Vârnav (1870). A te afla în trăsura mânată de un birjar vestit era un însemn al bunăstării clientului. Scapetele Mișa avea "cupélele" cele mai luxoase. Confratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe celălalt atunci când merită mai puțin. Alunecasem Într-o stare de ciorovăială și riscam să ne fixăm Într-o zonă a culpabilizării reciproce, să trimitem mecanic, cu fiecare cuvânt, unul către celălalt răul din noi. Ea a pus capăt acestei cavalcade, spunându-mi dintr-odată: „Chiar dacă tu crezi și Îmi spui ceea ce Îmi spui, cu toate astea (și tocmai pentru asta), eu te iubesc”. Rostise cuvintele magice, la care orice continuare pe drumul descris nu mai avea nici un sens. Îmi aduc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
viață era pusă în primejdie de bandele de bătăuși lipsiți de scrupule (ROM., an. XIII, 14-15 iulie 1869, p. 1). de tovarăși călări, a smuls femeia de la tejghea, a trântit-o pe gâtul calului și a ieșit în stradă. Apoi cavalcada a pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în Bucureștiul de la 1871. Timp de ani de zile a stăpânit marginile orașului, a îngrămădit asupra lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la S. rezidă în evocarea trecutului. Scriitorul a creionat încă din tinerețe povestiri și romane istorice. Pline de culoare romantică, având inițial ca modele pe Walter Scott și pe N. V. Gogol, cel din Taras Bulba, acestea sunt foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
în care Al. Mirodan vedea o formă de masochism iudaic. Cântărețul din Femios suferă, spre pildă, că a fost cruțat de Ulise, deși el ar fi preferat o moarte de viteaz. Altă baladă, din Far West, reclamă aceeași moarte pentru cavalcadele prietenilor damnați, care nu ajung să-și rostească testamentul. Așadar, poezia a precedat viața, căci C. a murit fulgerător și paradoxal. Ciclul israelian din antologia Pădurea de aer, de formulă expresionistă enunță concis și dur destrămarea universală. Poemul care dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
multe privințe, expedițiile întreprinse astfel de cavalerii de dincolo de munți între 1063 și 1120 anunță Cruciada, în sensul că Papa Alexandru I acordă soldaților Reconquistei indulgențe care vor fi, foarte curînd, acordate pelerinilor înarmați în drum spre Pămîntul Sfînt. Mari cavalcade îi permit, astfel, lui Ferdinand, Rege al Castiliei și Leonului, apoi al Navarrei, și, mai tîrziu, fiului său, Alfonso VI, să reocupe jumătatea de nord a Spaniei pînă la Toledo, recucerit în 1085, după un asediu de doi ani. Invazia
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mentalități, nu sînt numai clericii. Migrațiile au contribuit și ele, ca și deplasările de populații care însoțesc marile defrișări și colonizarea spațiilor pînă atunci puțin populate. Războaiele, la rîn-dul lor și sînt numeroase -, mai ales cele care iau aspectul unor cavalcade îndepărtate și încă și mai mult Cruciadele, devin adevărate expediții "multinaționale", adunîndu-i pe baronii veniți din toate colțurile Europei pentru a combate sub același semn simbolic, cel al apartenenței lor la Creștinătate. Și negustorii participă la această vastă mișcare, reunindu
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
le împrumută numele și devin modelul lor. Departe de a fi un simplu spectacol, la care spectatorul asistă din afară, fotbalul te face să-l privești dinăuntru, să te implici în desfășurarea sa, reușind astfel să antreneze în fantastica-i cavalcadă oameni de cele mai diverse concepții, profesii, naționalități și credințe. De aceea, din prea multă pasiune și sumare cunoștințe a istoricului și regulamentului acestui joc sportiv, unii ajung să se considere mai „specialiști” decât specialiștii investiți. Pentru a înțelege și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pe Gonzalv Ionescu, gafeurul cu delegație, bufonul inconștient, dublul negativ al ironistului ("se simțea revoltat din toată inima de neseriozitatea lui"). Privit cu disproporția comică, slujind ironiei, Ioanide sfidează triumfător și în amor: "posedat de Eros, strivește, mușcă. Centaurul în cavalcadă". Dezerțiunea comică a lui Hagienuș și a lui Suflețel de la locul scenei surprinse între Ioanide și Ioana nu este ceea ce pare. Oroarea de indiscreție (Hagienuș?), postura nepotrivită de voyeuri fără voie nu ar fi dat un asemenea impuls energetic retragerii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
statui,/ Le-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă,/ Vecii de vis în mine se dărâmă,/ Făclii aprinse-n templul nimănui.” Dorința, tragică, de extincție a romanticului sau chemarea, mai relaxată, de dispariție care îl „soarbe” pe simbolist fac loc unei cavalcade înspăimântate spre moarte: „E vremea. Noaptea va veni curând/ Și vântul urlă ca un lup flămând.../ Și-ascute timpul coasa lângă tine./ Dă pinteni Morții. E târziu de-acum...”. Nu atât veșmintele sufletului romantic sunt noi la P., cât trăirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
fel de Hercule, Ulise sau Ahile spadasini, dar și oameni de lume, adică niște prototipuri eroice născute de imaginația autorului, pentru a deveni arhetipuri ale masculinității biruitoare. „Căpitanii” Viteazului sunt, în paginile conturate după o rețetă bine însușită (intrigi, aventuri, cavalcade, dueluri, agenți secreți, dragoste, femei frumoase, onoare, răsturnări de situație, baluri strălucitoare și castele somptuoase), tot patru, ca și mușchetarii lui Dumas: Cae Indru, „nepotul secret” al voievodului, războinicul perfect în toate; Chirilă Zece Cuțite, specialist în respectiva armă; Ducu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
al necorelării crase amintite mai sus: sumele alocate pe total lucrări de tehnică nouă pentru anul de plan sunt de două ori, de două ori și jumătate mai mici față de cheltuielile preconizate de specialiștii-autori ai propunerilor. începe atunci o veritabilă cavalcadă a reducerii cheltuielilor și, în paralel, o campanie de intervenții din partea directorilor, inginerilor-șefi, contabililor-șefi pe lângă directorul economic din centrală și contabilul-șef al acesteia pentru majorarea sumelor alocate. Intervențiile nu prea au rezultate și, dacă totuși au, ele sunt nesemnificative
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acest post. Iar eu am îavut parte de o mare surpriză. După mai mulți ani petrecuți ca Personal referent, mă retrăsesem pe pământurile mele*. Nepropunându-mi-se niciun post care să-mi convină, îmi împărțeam timpul între muncile la țară, cavalcadele frecvente prin munți și văi, lectură și, atunci când ocaziile se iveau, redactarea de articole politice. Și astfel se scurseră opt ani. Erau deja treisprezece de când îmi părăsisem postul de ambasador la Curtea de la Viena*. Acolo a fost locul unde am
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și polemică, nu mai puțin, a paradigmei eminesciene (ca să zic așa), constatând un soi de paralelism în receptarea marelui scriitor în "primul deceniu al României comuniste" și "în primul deceniu care a urmat ieșirii din comunism", aici într-o autentică cavalcadă a bătăliilor pentru Eminescu, întrebându-se cu o prefăcută (ca să nu spun perfidă), provocatoare inocență:"Care Eminescu? Un Eminescu al tuturor, poetul național care a făcut educația sentimentală a unei națiuni sau jurnalistul depășit de evenimente? Scriitorul genial sau omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ce le frământă și a nu confunda partidul cu unele elemente din partid (subl.În orig.) care oricând pot foarte lesne greși. Nu am căutat ca să antrenăm la muncă massele ci ne-am mulțumit cu o Întrunire sau o ședință”. Cavalcada auto-acuzelor a continuat cu și mai mult avânt, că se purta autocritica pe atunci așa cum purtau unii aceeași pereche de izmene și șase luni, fără spălare: „Evreii nu sunt deloc ridicați politicește, nu știu cum trebuiesc puse anumite probleme și din această
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]