263 matches
-
Alexandru cel Bun la Constantinopol, după stabilirea bunelor raporturi cu Patriarhia constantinopolitană, ca să copieze scrieri sacre, înfăptuind, cum precizează Dan Zamfirescu, “cea mai mare realizare a culturii sud-slave de la sfârșitul secolului al XV-lea: Marile Minee de la Târnovo, niște uriașe «cazanii» totalizând aproape 7.000 de pagini și adunând peste 360 de scrieri, 90 la sută de autori bizantini din toate epocile (peste 70 de autori !), dar și vreo 20 de texte de autori bulgari, între care scrierile celor ce alcătuiesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un volum de Pilde filosofești, în care introduce maxime originale compuse de el. Din cele șase prefețe ale lui G., cele de mai mică importanță însoțesc un Catavasier (1784) - unde autorul aduce elogii marilor dascăli ai creștinătății -, apoi ediția de Cazanii din 1792 și Pravoslovnică învățătură (1794). Interesante prin ideile culturale și de filosofia istoriei, de inspirație iluministă, rămân textele ce prefațează un Antologhion (1786), un Triodion (1798) și o Loghică (1826). Prefața la Antologhion conține un scurt istoric, în stil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
credințe a lui Teofil, episcopul Campaniei, scriere tipărită la Veneția în 1780. Monah învățat și episcop filosof, G. leagă preocupările iluministe ale cărturarilor de la Râmnic de renașterea națională propovăduită de Gh. Lazăr. SCRIERI: [Prefață] la Antologhion, București, 1786; [Prefață] la Cazanii, Râmnic, 1792; [Prefață] la Pravoslavnică învățătură, București, 1794; [Prefață] la Triodion, București, 1798; [Prefață] la Ioan Damaschinul, Loghică, București, 1826; Traduceri: Teofil, Cămara dreptei credințe, București, 1793; Ioan Damaschinul, Loghică, București, 1826. Repere bibliografice: Gh.I. Moisescu, Viața și activitatea episcopului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
noastre beseareci apostolești, iubiți creștini și cu noi de un niam români, pretutinderea tuturor ce să află în părțile Ardialului ce sînteți cu noi într-o credință...“, este preambulul lucrării ce poartă semnătura clericului-cărturar moldovean, redactată în limba română, precum Cazania sa de la 1643 sau textul Noului Testament. Mai mult decât atât, conștiința apartenenței la același neam reiese cât se poate de clar din predoslovia către cititori a Testamentului, căci „cuvintele trebuie să fie ca banii, că banii aceia sînt buni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dă o ripostă propagandei calvine prin lucrarea originală de polemică religioasă Cartea carea să chiamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc. Sfârșitul domniei lui Vasile Lupu a marcat retragerea lui V., pentru tot restul vieții, la Secu. Principala operă a lui V., Cazania sau Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, a înscris o dată importantă în istoria culturii religioase și în dezvoltarea limbii române literare. Lucrare specifică oratoriei de amvon, cultivată în epocă în scopul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
o dată importantă în istoria culturii religioase și în dezvoltarea limbii române literare. Lucrare specifică oratoriei de amvon, cultivată în epocă în scopul instruirii religios-dogmatice și moralizator-didactice, ea oferă, în cele șaptezeci și cinci de predici, un conținut omiletic, liturgic, hagiografic și literar-artistic. Cazaniile pleacă de la pericopele evanghelice ale slujbelor anului bisericesc pentru a dezvolta „învățături”, comentarii în spiritul textelor patristice, urmând sensul literal și mai ales pe cel parabolic - ce suscită creativitatea lui V. - al Scripturii. Partea a doua a Cărții românești de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
învățătură... are un conținut hagiografic și panegiric destinat sărbătorilor sfinților Bisericii Ortodoxe, fiind un adaos independent al mitropolitului, prin care se va reînnoda tradiția vechilor sinaxare și mineie cu viitoarea operă a lui Dosoftei, Viața și petrecerea svinților (1682-1686). Textul Cazaniei evidențiază aportul filologului umanist capabil a prelucra izvoare și modele multiple: manuscrise și opere tipărite, autohtone și străine (bizantine, neogrecești, sud-slave sau ucrainene), unele greu de identificat astăzi. Sunt folosite o colecție de omilii bizantine datând din secolul al XIV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
autohtone și străine (bizantine, neogrecești, sud-slave sau ucrainene), unele greu de identificat astăzi. Sunt folosite o colecție de omilii bizantine datând din secolul al XIV-lea și, atribuită mai multor patriarhi („omiliarul patriarhal”), cunoscută însă într-o variantă slavonă amplificată, „cazania” ucraineanului Kiril Trankvilion Starovețki - Evanghelia învățătoare, tipărită în 1619 la Rohmanov. Pentru hagiografia locală e prelucrată „măcenia” Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, după textul compus la începutul secolului al XV-lea de un Grigorie, monah și prezbiter din Biserica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
cu deosebite virtuți literare. Știe să depășească structura și normele compoziționale, destul de simple, ale vechilor modele, supunându-le unor transformări artistice sub influența literaturii omiletice ucrainene, ruse sau polone, tot mai complexă în epoca barocă. O serie de componente ale Cazaniei - dramatismul și retorismul, proza ritmată, narațiunea istorică, elogiul naturii și al omului, lauda patriei și a limbii naționale - pot fi interpretate ca influențe ale barocului. Prin intuiția și talentul său, V. a reușit să deceleze acele structuri poetice ale textelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
patriei și a limbii naționale - pot fi interpretate ca influențe ale barocului. Prin intuiția și talentul său, V. a reușit să deceleze acele structuri poetice ale textelor religioase înăbușite de un anume didacticism dogmatic sau de un simbolism nebulos. În Cazanie erudiția teologală și subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au calitățile prozei artistice: claritatea narațiunii, bogăția imaginilor plastice și a ornamentelor stilistice (comparații, metafore), oralitatea și vigoarea frazei, elanul retoric, lirismul pasajelor poematice. Multe predici pun în circulație elemente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
mioritice. Filoane populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea la Întâmpinarea Domnului. V. știe să umanizeze lumea divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei miraculosul hagiografic și extazul religios nimbează protagoniștii „jitiilor” - sfinții, ca instrumente pământene de luptă și jertfă în revelarea adevărului creștin. Biografii legendare și date istorice se îmbină în predicile ce povestesc viața lui Simion Stâlpnicul, faptele împăratului Constantin în apărarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
de eroul popular Iovan Iorgovan. Jertfa în pustie a Cuvioasei Parascheva și martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava sunt episoade legate de sfinți autohtonizați, ce au dobândit semnificația unor protectori spirituali și „apărători ai neamului” în lupta antiotomană. În Cazanie V. apără constant conștiința ortodoxă și tradiția Bisericii române în fața devierilor introduse de reformați, ce contestă cultul sfinților și al icoanelor (apărat în omilia la Duminica Ortodoxiei) sau importanța postului. Cazania face operă de edificare ortodoxă și de normă morală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
spirituali și „apărători ai neamului” în lupta antiotomană. În Cazanie V. apără constant conștiința ortodoxă și tradiția Bisericii române în fața devierilor introduse de reformați, ce contestă cultul sfinților și al icoanelor (apărat în omilia la Duminica Ortodoxiei) sau importanța postului. Cazania face operă de edificare ortodoxă și de normă morală, reglementând o conduită echilibrată, între rigorile vieții creștine și ispitele pământești. „Învățăturile” oferă sfaturi de înfrânare ascetică, de îndreptare a viciilor și patimilor (lăcomia, zavistia, egoismul, lipsa credinței), de stimulare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
prin apărarea celor umili contra abuzurilor celor bogați. Latura didactică a cărții, ca și dorința de a face cunoscute adevărurile Bisericii în limba națională sunt obiectivele semnalate de V. în cele două predoslovii. Conștient de importanța acțiunii sale, el consideră Cazania un „dar limbii românești”, cu o destinație extinsă la „toată seminția românească”. „Stihurile la stemă”, închinate lui Vasile Lupu, și cele două imnuri religioase din fruntea cărții sunt printre primele poezii românești tipărite. Principala calitate a lui V. rămâne aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
a secolului al XVII-lea, urmând forma ei cea mai îngrijită și unitară, apropiată de naturalețea graiului popular. Vocabularul amplu atestă o sinonimie variată, trăsături arhaice în forme și expresii azi dispărute, elemente regionale și influența, filtrată, a slavonei medievale. Cazania tipărită în 1643 la Trei Ierarhi a cunoscut o largă răspândire în toate provinciile românești, îndeosebi în Transilvania, contribuind la dezvoltarea și unificarea limbii literare. Ecoul ei în timp a fost asigurat de numeroasele reeditări ale predicilor, începând cu Evanghelie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
alte ediții pentru uzul bisericesc, imprimate la Râmnic, Buzău, Sibiu, București ș.a. Condițiile grafice, ornamentația bogată - inițiale, ilustrații și compoziții de artă miniaturală, multe datorate meșterului Ilia (identificat la un moment dat cu xilogravorul român Ilie Anagnoste) - au făcut din Cazania lui V. o valoare în sine a tiparului românesc din secolul al XVII-lea. Din perioada de egumenie a lui V. la Secu datează primele sale traduceri ale cărților de cult necesare Bisericii autohtone: un evangheliar, un apostol și o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
misionar militant și de apologet al tradiției ortodoxe ca expresie a înseși ființei naționale, simțul limbii și talentul de cărturar artist îl înscriu printre figurile reprezentative ale umanismului românesc din secolul al XVII-lea. Varlaam [...] e cunoscut mai ales prin Cazania sau Carte românească de învățătură, tipărită la Iași, în 1643. Este un însemnat monument de limbă. Deși cartea e traducere și, prin forța lucrurilor, inițiativa scriitorului este redusă, totuși Varlaam reușește, în unele locuri, să fie orginal. Varlaam e influențat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
tipărite în Țara Românească. Dar Varlaam a fost un mânuitor iscusit al condeiului și a dat un accent personal limbii greoaie a modelelor sale. El a turnat în tiparele tradiționale limba sa maternă de prin părțile Putnei: de aceea limba Cazaniei, deși artificială, redă totuși în oarecare măsură limba moldovenească vorbită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, și acesta constituie caracterul cel mai de preț al cărții. [...] Varlaam scrie limba vorbită, influențată de limba scrierilor bisericești din secolul al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
totuși în oarecare măsură limba moldovenească vorbită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, și acesta constituie caracterul cel mai de preț al cărții. [...] Varlaam scrie limba vorbită, influențată de limba scrierilor bisericești din secolul al XVI-lea. Răsfoind Cazania, ne convingem de faptul că Varlaam a fost un scriitor însemnat, care a dat un nou avânt limbii literare românești. AL. ROSETTI Cazania lui Varlaam a fost încă din perioada scrierii ei o carte de vocație nu numai națională, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
al cărții. [...] Varlaam scrie limba vorbită, influențată de limba scrierilor bisericești din secolul al XVI-lea. Răsfoind Cazania, ne convingem de faptul că Varlaam a fost un scriitor însemnat, care a dat un nou avânt limbii literare românești. AL. ROSETTI Cazania lui Varlaam a fost încă din perioada scrierii ei o carte de vocație nu numai națională, ci și universală, și este curios că nici un cărturar român n-a aflat până azi răgazul trebuitor tălmăcirii ei într-o limbă de circulație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
provizorii ale timpului, și de aceea cărturarul o alcătuiește cu preocuparea lesnicioasei ei înțelegeri de către cititorii români de pretutindeni. VIRGIL CÂNDEA SCRIERI: Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, Iași, 1643; ed. (Cazania 1643), îngr. J. Byck, București, 1943; ed. 2, București, 1966; Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, [Mănăstirea Dealu], 1645; Opere, I, îngr. Manole Neagu, Chișinău, 1981; Opere. Răspunsul împotriva Catihismusului calvinesc, îngr. și introd. Mirela Teodorescu, București, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
traducere de Varlaam, mitropolitul Moldovei către 1618, Iași, 1915; Iorga, Ist. lit., I, 252-259; P. P. Panaitescu, L’Influence de l’oeuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev, dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926, 49-81; Petre V. Haneș, Vechile noastre cazanii: Coresi, Varlaam, Mănăstirea Dealu, PIL, 1931; Gr. Scorpan, Locul Cazaniei lui Varlaam în vechea noastră literatură omiletică din sec. XVI și XVII, CI, 1937-1940, 1-2, 1943, 89-120; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1939, 229-236; Augustin Z. N. Pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Ist. lit., I, 252-259; P. P. Panaitescu, L’Influence de l’oeuvre de Pierre Mogila, archevêque de Kiev, dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926, 49-81; Petre V. Haneș, Vechile noastre cazanii: Coresi, Varlaam, Mănăstirea Dealu, PIL, 1931; Gr. Scorpan, Locul Cazaniei lui Varlaam în vechea noastră literatură omiletică din sec. XVI și XVII, CI, 1937-1940, 1-2, 1943, 89-120; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1939, 229-236; Augustin Z. N. Pop, Biografia mitropolitului Varlaam al Moldovei, București, 1940; Călinescu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
1937-1940, 1-2, 1943, 89-120; Demostene Russo, Studii istorice greco-române, I, București, 1939, 229-236; Augustin Z. N. Pop, Biografia mitropolitului Varlaam al Moldovei, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 15, Ist. lit. (1982), 13; Cartojan, Ist. lit. (1996), 191-201; Florea Mureșanu, Cazania lui Varlaam (1643-1943). Prezentare în imagini, Cluj, 1944; N. I. Chițescu, Trei sute de ani de la Răspunsul lui Varlaam la catehismul calvinesc. 1645-1945, BOR, 1945, 11-12; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 173-179; Leca Morariu, Cazania lui Varlaam, Râmnicu Vâlcea, 1945; Al. Rosetti, Varlaam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
13; Cartojan, Ist. lit. (1996), 191-201; Florea Mureșanu, Cazania lui Varlaam (1643-1943). Prezentare în imagini, Cluj, 1944; N. I. Chițescu, Trei sute de ani de la Răspunsul lui Varlaam la catehismul calvinesc. 1645-1945, BOR, 1945, 11-12; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 173-179; Leca Morariu, Cazania lui Varlaam, Râmnicu Vâlcea, 1945; Al. Rosetti, Varlaam, „Cum vorbim”, 1949, 8; Victor Vlăduceanu, Mitropolitul Varlaam al Moldovei, MB, 1957, 10-12; 300 de ani de la moartea mitropolitului Varlaam, MM, 1957, 10-12 (semnează Augustin Z. N. Pop, Teodor Bodogae, Ioan Lupaș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]