287 matches
-
bărbați - sau maximum șapte-opt -, o adevărată adunătură, aș zice. Mie nu mi s-a părut că ar pluti nimic alarmant În atmosferă... Poate pentru că nu cunoșteam obiceiurile casei. Fiecare stătea aplecat deasupra farfuriei lui cu oden și-și vedea de ceșcuța cu saké. Dacă trebuia să găsesc neapărat ceva care să mă Îngrijoreze, atunci nu puteau fi decît muncitorii aceia cu căști, deși nu erau În timpul serviciului. Poate că poartă căștile ca să le țină de cald. Cele cinci siluete rămăseseră pașnice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
credit, chiar dacă știi c-o să-ți pară rău mai tîrziu, punga se subțiază, cu sau fără voia ta. — Dar la ce-i servește să le facă tărăboi pentru atîta lucru? — Știi... poimîine-i zi de leafă... Pe cincisprezece... Mai vrei o ceșcuță? — Da, cu banii jos. Bucătarul Își puse țigara pe un colț al mașinii de gătit și chicoti. I-am urmărit privirea, care i se Îndreptase undeva În jos, spre șasiu. De unde stăteam eu, vedeam foarte bine Întreaga albie oglindită Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
i se mula pe șolduri, iar ciorapii cu găurele sclipeau ca niște perle. Bluza avea guler croit ca la uniformele militare, iar la manșete aveau nasturi sidefii. În ochi i se citea un zîmbet răutăcios. Turnase cam multă cafea În ceșcuțe și era gata-gata se le verse. Se Întoarse pe tocurile pantofilor (care erau de aceeași culoare ca și fusta), Îmi aruncă o privire și porni cu grijă Înainte. Îi simțeam parcă În palme mișcările grațioase ale șoldurilor. Nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
rochiei... — Vrei niște apă ? — Nu, nu mă mai doare. Nu-mi mai simțeam durerea, de parcă locul nu m-ar fi durut niciodată. Fata Își mușcă buza inferioară și pe chip i se citea un zîmbet amestecat cu Încordare. CÎnd puse ceșcuța pe masă, mîna Îi tremură și vărsă puțină cafea. Se așeză rîzÎnd pe scaunul din fața mea. Inocența pe care o arbora era o artă pe care o practica, bănuiesc, cînd Își punea În cap să facă cuceriri. Ca și cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
șase rogojini aproape nemobilată, Îmi dădea senzația că este stînjenitor de mare. Poate din cauza frigului... Am deschis aragazul și mi-am plasat ambele mîini deasupra ibricului ca pentru a absorbi toată căldura. Trebuia să plec de Îndată ce aveam să beau o ceșcuță de cafea tare. Dacă plecam la 5.30, puteam să ajung la poalele dîmbului pe la 6.10. Dacă Îmi luam mașina și făceam cîteva ture prin fața localului Camelia pentru a cerceta terenul, se făcea 6.30, exact cum scrisesem În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de cînd am venit aici, Își croia din nou drum pornind din capul pieptului. Nu mai exista nici o Îndoială că-mi uitasem și propriul nume. Singurul lucru care mi-a mai rămas Îl constituia conștiința faptului că eram totuși EU. Ceșcuța sări dintr-o dată de pe farfurioară cu un zăngănit. Bine că era goală și nu s-a spart... Nu-mi dau seama cum s-a Întîmplat, dar presupun că a sărit o data cu genuchiul meu și dacă așa stăteau lucrurile, Înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
lumea mea va atinge punctul mort chiar Înainte de a ajunge la curbă. Pentru moment, singurul loc În care mă simțeam În siguranță era acesta. Legătura dintre mine și local era mai puternică decît cea dintre un client obișnuit și cîteva ceșcuțe de cafea. Nu era cu totul imposibil ca semnificația ascunsă, a ispitirii ce mă Încerca să fie dată tocmai de sarcina de a o cuceri. Privind În fereastra-oglindă, mi-am aranjat cu mîna un smoc de păr răvășit de la tîmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
felurile. Și pe când capete curioase se grămădeau pe la ferestre, moașa deschise ușa dând drumul gemetelor, și intră înlăuntru. Îndată făcu lampa mare; căută în dulap cafeaua și zahărul, și împinse în focul ațâțat ibricul cu apă; își pregăti într-o ceșcuță undelemnul; grămădi pe bolnavă într-un colț, răscoli patul; trânti în curmeziș o pernă de părete și așeză pe fată cu șalele deasupra. Apoi își lăsă șalul pe-un scaun, se puse și ea pe marginea patului, plecată spre fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
e altceva... Acum tu trebuie să lepezi pacatul tău... Trebuie să nu știe nimeni, să rămâi curată înaintea lui Dumnezeu... Haia deschise ochii și simți privirile ascuțite ale bătrânei asupră-i. Maică-sa venea de la sobă, aducând cu luare-aminte o ceșcuță din care izvorau aburi, împrăștiind un miros tare de cafea. Reiza îi zâmbi, un zâmbet de prietinie și de îndemn. Hai! vorbi moașa. Are să deie Dumnezeu să scapi... Am adus gândaci de frasin... Maică-ta i-a zdrobit și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Scapi de mare pacat... Pentru ceea ce-ai făcut tu, Haie, legea cere pietre și foc... Ș-o cățea, Haie, acuma-i mai curată decât tine!... Fata se ridică deodată în cot, c-o privire stranie, puse tremurând mâna pe ceșcuță ș-o sorbi din trei înghițituri. Apoi își lăsă capu-n perini, oftă și închise pleoapele. Sara târziu, când se întoarse Sanis acasă, toată mahalaua era strânsă în drum, înaintea casei lui. Și-nlăuntru, în odaia răscolită, gemea Haia în sudorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
yahoo.ie Subiect: Racey O’Grady Racey O’Grady stă în Dalkey, un cartier respectabil. M-a surprins. Credeam că toți capii mafioți locuiesc aproape unul de altul, ca să poată veni toată ziua, bună ziua, unul pe la celălalt, să împrumute o ceșcuță de gloanțe și să roage cealaltă persoană să fie cu ochii pe ostaticul lor cât timp ei dau o fugă până la magazin. Racey - fe dornic de intimitate - are o casă mare, propriul parc, porți electrice și ziduri înalte cu țepușe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
le ascunde Într-un anumit loc, mascat de combinezonul său. După ce ultima bilă pătrunde În interiorul ei, pe care inginerul, dintr-un spirit de pudoare, Îl numește a doua urnă sau urna umedă, văduva Își pune un cubuleț de zahăr În ceșcuța de cafea, amestecându-l cu mare grijă. În timp ce cubulețul se dizolvă În lichid, urna doamnei Începe să se agite. Toate organele ei, Începând cu ficatul, pancreasul, uterul și intestinele Încep să se rotească, Încet, În sensul acelor de ceas. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
direcția nord, Îl face să tresară din contemplație: „Vai, ce duhoare, iar am călcat peste niște franjuri de grad Înalt! Asta Înseamnă noroc.. Să trăiți...” „Vai de norocul nostru”, șoptește ca pentru sine șeful de gară, sorbindu-și pe Îndelete ceșcuța de cafea dreasă cu coniac și privind melancolic pasarela... Văzându-l că se uită fix la el, Noimann făcu gestul că-și ridică pălăria, salutându-l pe omul În uniformă aflat dincolo de geam. De altfel, șeful de gară i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
intimi. Capul i se ridică brusc. —Ce? E imposibil. Nu e imposibil. Aș minți dacă aș spune că nu m-am Întrebat de ce nu-l interesez, dar te asigur că n-am ajuns până acolo... Sammy Își termină a doua ceșcuță de cafea și păru să analizeze asta. Deci spui că nu te-ai culcat niciodată cu el? L-am privit, mulțumită să văd că-i pasă. N-am ajuns nici măcar pe-aproape. Și, ca să respect tot adevărul, chiar am Încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cuvânt din ce ai spus. —Excelent. Mulțumesc că m-ai ascultat. Tu ai Întrebat, să știi. Am cam pierdut șirul după ce ai spus că nu te-ai culcat niciodată cu el. Chiar nu ești cu el? Întrebă el, Învârtindu-și ceșcuța În cercuri mici cu degetul mare. —Sammy, ai văzut cum e Philip. Nu e capabil să aibă o relație cu nimeni. N-am absolut nici o idee de ce m-a ales pe mine și, sincer, Îmi face bine la ego. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dulce al tihnei lor. Își aude vocea englezească cerându-i lui Star niște sos de hrean și cu o anumită mirare urmărește cum degetele ei apucă vasul și i-l întinde. S-a terminat prea repede, li se ridică farfuriile, ceșcuțele cu cafea și șervetele. Îi adresează un la revedere formal tatălui lui Star, apoi își ia rămas-bun prelungit de la fiica lui, care-l sărută pe obraz și-i promite să-l vadă peste o zi sau două. Se întoarce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sau ca o persoană foarte cunoscută. Stă lângă tatăl ei, care este absorbit în lectura ziarelor de dimineață. Îi întinde lui Jonathan obrazul, să i-l sărute. Așa cum se aștepta, Star a devenit o adevărată pariziancă, bea cafea dintr-o ceșcuță minusculă și fumează o țigară verde strălucitoare într-un porțigaret. Poartă o conversație afectată care se întrerupe când apare Gittens. Acesta trage un scaun lângă Star și imediat începe să sporovăie. Ce dimineață minunată! Ce norocoasă ești că poți trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sud direct în paradis. Majestatea Sa nu dorește nici o ceremonie de adio. Este hotărârea sa ca noi toate să fim văduve. Nuharoo stă dreaptă precum un pin. Clipește din ochi și hotărăște să o ignore pe doamna Yun. Își ia ceșcuța de ceai, ridică de pe ea capacul și bea. Restul doamnelor îi urmează exemplul. La unison, fiecare își ascunde nasul în propria ceașcă. Mă întreb dacă doamna Yun are mintea teafără. Pe măsură ce o observ, judecata pare să se încețoșeze. Totuși, simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu vișini și cu nuci. Pătrunserăm în bibliotecă. Între mobilele de coloarea foilor de ceapă trona, îmbrăcat în piele, un fotoliu ponosit. Mirosea a gutui. În ușă se topi un capot și, în aceeași clipă, de dincolo răsună clinchet de ceșcuțe. Un glas plăcut îl anunța pe Alecu să poftim în salonaș. Protocolar, pictorul mă invită prin deschizătura ușii. Încă nu depusesem pe tabla ceșcuța de cafea cînd, preschimbată în rochie, stăpîna casei apăru cu părul strîns în batic. Ca și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
gutui. În ușă se topi un capot și, în aceeași clipă, de dincolo răsună clinchet de ceșcuțe. Un glas plăcut îl anunța pe Alecu să poftim în salonaș. Protocolar, pictorul mă invită prin deschizătura ușii. Încă nu depusesem pe tabla ceșcuța de cafea cînd, preschimbată în rochie, stăpîna casei apăru cu părul strîns în batic. Ca și cățelul de pe trotuar, zîmbea moale întinzîndu-mi dosul cu pete castanii al palmei. Plin de evlavie, l-am atins cu buzele. Fusese o femeie frumoasă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
se Întâlnea cu unul dintre membrii săi, scotea vorbe de Încântare, le rostea gălăgios și părea nemaivăzut de fericit că i se hărăzise o asemenea frumoasă Întâmplare ce avea să-i Însenineze ziua. Primise cadou de la Învățătoarea sa două vechi ceșcuțe austriece din porțelan și farfurioarele lor, cu toatele cam ciobite, și pe care el le trecuse, În speranța unei bune despăgubiri, pe o listă În care Înșira autorităților militare pagubele provocate de un camion al Armatei ce-i distrusese casa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
abecedar unde era Înfățișată o fetiță Încruntată care striga auuu! auuu! pentru că un drac de băiețel ce călărea, alături de ea, În apa mării, un colac cu cap de lebădă o stropea rânjind răutăcios. Anchetatorii habar n-aveau ce era cu ceșcuțele acelea și nici nu s-au străduit să afle de ce ținuse atâta la ele profesorul dispărut fără urmă și nu făcuseră nici o legătură - de altfel, s-ar fi dovedit de prisos - cu Declarația În care ceștile erau menționate ca fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu o pătură vărgată și plină de găuri pe bărbatul gras ce sforăia Întins sub pomul de Crăciun furat, răzbunătorul apucase să vadă că, În chip de daruri, poetul Își pusese lângă buturuga În care Înfipsese pinul cele două vechi ceșcuțe cu porțelanul Îngălbenit, dăruite cândva de mama vitregă a Directorului elevului ei favorit. Foiște nu știuse niciodată povestea ceștilor, Însă e de presupus că, după dispariția lui definitivă din Satul cu Sfinți, ar fi avut și timpul necesar și de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Însângerate și cu blană pe ele ale câinelui și chipiul zdrențuit al ologului. O schijă, ba chiar mai multe, pătrunseseră și În compartimentul lor și se Înfipseseră În sacul cu pâine și În traista țărănească. Scăpaseră Întregi doar cu două ceșcuțe și farfurioarele lor, iar În memoria viitoarei bunici vitrege a lui Ectoraș se păstrase uluitor de limpede glasul unei surori mai mici care anunța, jucându-se cu cioburile de porțelan, că bomba spărsese ulciorul. La Foiște ceștile poposiseră după ce Învățătoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de otrăvuri și bălegar. Ce-am stabilit noi, o dată pentru totdeauna, tovarășa Vasilică? Îi spunea Vasilică, în loc de Vasilica, era de rău! Nefericita rămăsese cu tava în mână, în mijlocul încăperii. Nimic nu prevestise ghinionul. Intrase frumușel ușurel cu tava. Așezase fiecăruia ceșcuța cufarfurioară. Întâi la dom’ Teodosiu. Dom’ Gică Teodosiu, Șeful. Alături, pe aceeași măsuță, cafeaua pentru tov Titi, cum făcea zilnic. Apoi, la duduia Gina, la recepție. Apoi la dom’ profesor, pe taburetul din fața fotoliului. Nici măcar nu ridicase scăfârlia din ziarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]