271 matches
-
țel: 0265-771271 0728279200 23728 PUȘCAȘ EUNICIA MIHAELA (n.1978) Tg. Mureș str. Transilvania nr. 57, ap. 14 țel: 0724020336 29484 ROȘA SILVIA (n.1955) Târnăveni str. Liliacului nr. 28 țel: 0265-446263 0745510898 3239 ROȘCA VASILE (n.1945) Tg. Mureș, str. Ceangăilor, nr. 4 țel: 0265-314711 0265-266640 0722277507 17663 ROZSA MARIA TIMEA (n.1970) Tg. Mureș, Bd. 1848 nr. 67 ap. 21 țel: 0265-265877 0745371246 29485 RUJA DANIEL-VLADEL (n.1980) Sangeorgiu de Mureș str. Principala nr. 1218 bl. B1 ap. 8 țel
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Str. Apicultorilor Str. Argeșului Str. Arieșului Str. Armoniei Str. Atena Str. Banat Str. Bărăganului Str. Benefalau Str. Berlin Str. Bihorului Str. Bobîlna Str. Bodoni Sandor Str. Brașovului Str. Bucegi Str. Bucinului Str. București Str. Budapesta Str. Burebista Str. Busuiocului Str. Ceangăilor Str. Cernavodă Str. Cetinei Str. Ciucului Str. Constantin Hagi Stoian Str. Constantin Romanu-Vivu Ale. Constructorilor Ale. Cornișa 1 - 11,2 - 16 Str. Cotitura de Jos Ale. Covasna Str. Crângului Str. Cutezanței 1 - 19, 2 - 6 Str. Cutezanței 21 - 27, 61
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Onești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,29% - 50.416 locuitori), 206 locuitori maghiari, 545 locuitori țigani, 24 locuitori germani, 50 locuitori greci, 14 locuitori ceangăi, 6 locuitori evrei etc. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,88% - 45.291 locuitori), cu o minoritate de romano-catolici (9,45% - 5.354 locuitori), 239 locuitori penticostali, 199 locuitori adventiști de Ziua a Șaptea, 57 locuitori
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
minorități de ortodocși de rit vechi (9,39%) și romano-catolici (1,46%). Pentru 11,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În privința etniilor ce au locuit sau care locuiesc în acest spațiu, acestea sunt mai multe: români, sași, evrei, ceangăi, rromi, armeni, ruși lipoveni, precum și alte etnii, neînsemnate ca număr. Armenii, de pildă, odinioară erau mult mai numeroși, dispărând astăzi cu totul. În 1930 se mai găseau doar 11 armeni, pe când în 1894 erau 73, iar mai înainte și mai
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
mai apropiată fiind Faraoani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cleja se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,09%). Principalele minorități sunt cele de ceangăi (2,19%) și maghiari (2,16%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (93,95%), cu o minoritate de ortodocși (1,77%). Pentru 3,53% din populație, nu
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,17%). Pentru 4,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. 0,8% din populație este maghiară, iar 0,5%, ceangăi. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (60,21%), cu o minoritate de ortodocși (34,36%). Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
limba maghiară. 46% dintre catolici nu înțeleg de loc, 50% nu pot comunica în această limbă. Conform acestor date Tánczos constată că cel mai vechi dialect maghiar este pe cale de dispariție atât în Gioseni cât și în celălalte comunități ai ceangăilor de sud, vorbitori de vechiul dialect (spre deosebire de cazul ceangăilor secuiești, în cadrul cărora de obicei și tinerii vorbesc sau înțeleg încă limba maghiară). Conform cercetărilor lui Tánczos în Gioseni doar bătrânii și unele adulți vorbesc limba maghiară ca limba maternă, iar
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
50% nu pot comunica în această limbă. Conform acestor date Tánczos constată că cel mai vechi dialect maghiar este pe cale de dispariție atât în Gioseni cât și în celălalte comunități ai ceangăilor de sud, vorbitori de vechiul dialect (spre deosebire de cazul ceangăilor secuiești, în cadrul cărora de obicei și tinerii vorbesc sau înțeleg încă limba maghiară). Conform cercetărilor lui Tánczos în Gioseni doar bătrânii și unele adulți vorbesc limba maghiară ca limba maternă, iar o parte dintre adulți, ca a doua limbă. O
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
Răcăciuni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răcăciuni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,74%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,22%), ceangăi (2,41%) și romi (1,72%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (50,94%), cu o minoritate de ortodocși (44,19%). Pentru 3,75% din populație, nu
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pârjol se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (3,44%) și ceangăi (2,21%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,45%), cu o minoritate de romano-catolici (32,25%). Pentru 2,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
locuitorilor sunt ortodocși (64,45%), cu o minoritate de romano-catolici (32,25%). Pentru 2,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Așadar populația predominantă este cea română. În satul Pustiana populația este constituită în mare parte din maghiari și ceangăi, care au format însă familii și în celelalte sate ale comunei, dovadă fiind existența numelor ungurești românizate din aceste sate: Barna, Buhosu, Beța, Biea, Ciceu, Comârlău, Coșa, Ereș, Ferenț, Laslău,Piștea,Sandur, Timaru, etc. La sfârșitul secolului al XIX-lea
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
de către unii în categoria unei minorități etnice formând, alături de ceilalți locuitori catolici din Dieceza de Iași, obiectul unei dispute privind originea și proveniența lor. O greșeală fundamentală a fost și este aceea a folosirii la adresa catolicilor din Somușca a termenului “ceangău” (ceangău-maghiar) ca nume etnic. Noi considerăm nejustificată folosirea termenului „ceangău” ca nume etnic la adresa catolicilor din Somușca, acest termen fiind o inovație lingvistică (în varianta „ceangăi-maghiari) și în același timp un fals etnonim creat de un preot secui în anul
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
locuitori catolici din Dieceza de Iași, obiectul unei dispute privind originea și proveniența lor. O greșeală fundamentală a fost și este aceea a folosirii la adresa catolicilor din Somușca a termenului “ceangău” (ceangău-maghiar) ca nume etnic. Noi considerăm nejustificată folosirea termenului „ceangău” ca nume etnic la adresa catolicilor din Somușca, acest termen fiind o inovație lingvistică (în varianta „ceangăi-maghiari) și în același timp un fals etnonim creat de un preot secui în anul 1780. Din punctul nostru de vedere, nu putem vorbi în
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
sprijin financiar pentru a fi finalizate. În Satu Nou trăiește și minoritatea romano-catolică Câteva familii de catolici din zona Mărgineni-Bacău au venit și s-au așezat pe la anul 1900 pe aceste locuri.E posibil ca ei să fie la origine ceangăi.Biserica catolică are hramul Sf.Tereza a Pruncului Iisus.Catolicii din Satu Nou aparțin de parohia Cotnari. Sunt și câteva familii de creștin-ortodocși ce țin stilul vechi,ei aparțin de biserica pe stil vechi din Balș-jud.Iași. În Munteni la
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
drept "sârbi" este vorba în general de bulgari. La recensământul din 1930 lipovenii au fost incluși la categoria "alții" (la recensămintele ulterioare au fost incluși rușilor), iar cehii au fost incluși slovacilor. La recensământul din 2002 au fost numărați 21 ceangăi care au fost incluși la categoria "alții". În anul 2002, structura confesională era: 1.850.414 ortodocși (96,05%), 23.450 romano-catolici (1,21%), 9.488 musulmani (0,49%), 7.558 greco-catolici (0,39%), 5.452 penticostali, 4.381 adventiști
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
sat cu numele Berindeești, situat în apropiere de Roman, este menționat pentru prima dată într-un act emis de cancelaria moldovenească în anul 1453. În ceea ce îi privește pe berindeii migrați în Ungaria medievală, ei sunt mentionați ca trăind împreună cu ceangăii în văile izolate a munților Ghimeș, pe hotarul Transilvaniei cu Moldova, unde, deși nominal creștini își practicau în continuare șamanismul până târziu în Evul Mediu.
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Faraoani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,54%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (1,73%) și ceangăi (1,55%). Pentru 2,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (95,83%), cu o minoritate de ortodocși (1,25%). Pentru 2,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
maternă română și 102 de limba maternă maghiară. Etnograful clujean Dr. Tánczos Vilmos a efectuat cercetări lingvistice în localitățile ceangăiești din Moldova în 1996 și în 2009. În timpul cercetărilor sale, Tánczos a evaluat nivelul de cunoștință a limbii maghiare a ceangăilor moldoveni. Cercetările sale au atestat că în Moldova sunt mult mai mulți vorbitori de limba maghiară decât reiese din recensămintele oficiale, cauza acestui fapt fiind că ceangăii nu sunt conștienți de aparteneța celor trei dialecte ceangăiești la limba maghiară (mulți
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
În timpul cercetărilor sale, Tánczos a evaluat nivelul de cunoștință a limbii maghiare a ceangăilor moldoveni. Cercetările sale au atestat că în Moldova sunt mult mai mulți vorbitori de limba maghiară decât reiese din recensămintele oficiale, cauza acestui fapt fiind că ceangăii nu sunt conștienți de aparteneța celor trei dialecte ceangăiești la limba maghiară (mulți dintre ele consider limba lor ca fiind o limbă mixtă, de sine-stătătoare), iar în formularele recensămintale nu există obțiunea de limbă maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
nu sunt conștienți de aparteneța celor trei dialecte ceangăiești la limba maghiară (mulți dintre ele consider limba lor ca fiind o limbă mixtă, de sine-stătătoare), iar în formularele recensămintale nu există obțiunea de limbă maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea ceangăilor se declar ca fiind de limba maternă română, chiar dacă vorbesc un dialect ceangăn ca limbă maternă. Cercetările lui Tánczos din 2009 au dovedit și existența unui proces de asimilație lingvistică extrem de rapidă în cadrul ceangăilor: pe când în 1996 a găsit peste
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea ceangăilor se declar ca fiind de limba maternă română, chiar dacă vorbesc un dialect ceangăn ca limbă maternă. Cercetările lui Tánczos din 2009 au dovedit și existența unui proces de asimilație lingvistică extrem de rapidă în cadrul ceangăilor: pe când în 1996 a găsit peste 60.000 de vorbitori de limba maghiară în Moldova, în 2009 acest număr a fost cu 15.000 mai mic (numărul vorbitorilor limbii maghiare scăzând la doar 45.000 de persoane în același grup
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
a reprezentat 75% din totalul romano-catolicilor. 872 persoane nu au vorbit de loc ungurește, sau o cunoșteau limba doar ca limbă pasivă. În 2009 Tánczos a evaluat deja și nivelul de cunoștință a vorbitorilor și vârsta acestora. Asimilația lingvistică a ceangăilor s-a demonstrat și în Faraoani: s-au găsit doar 1531 de vorbitori a limbii maghiare, ceea ce înseamnă că în 13 ani procentul vorbitorilor dialectului ceangăn-secuiesc s-a scăzut de la 75% la 51% în comunitatea romano-catolică. Vorbitorii limbii maghiare ca
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
înțeles limba maghiară, dar nu au mai putut vorbi această limbă (limbă pasivă), iar 870 de persoane nici nu au înțeles limba maghiară, toți fiind între 0 și 29 de ani. Deși prima atestare documentară a localității datează din 1474, ceangăii din Faraoani vorbesc dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
toți fiind între 0 și 29 de ani. Deși prima atestare documentară a localității datează din 1474, ceangăii din Faraoani vorbesc dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII. în Moldova, pe când ceangăii de Nord și cei vechi de Sud s-au stabilit încă în evul mediu, iar graiul lor nu este
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
între 0 și 29 de ani. Deși prima atestare documentară a localității datează din 1474, ceangăii din Faraoani vorbesc dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII. în Moldova, pe când ceangăii de Nord și cei vechi de Sud s-au stabilit încă în evul mediu, iar graiul lor nu este înrudită cu
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]