4,822 matches
-
de produse, mobilier și aparatură profesională, import Spania, Italia, Marea Britanie, destinată în special saloanelor de coafură și cosmetică. Oferta este extrem de diversificată și cuprinde, pe lângă aparatele profesionale, și produse pentru vopsirea părului, chit pentru extensii de păr, 16 culori de ceară de unică folosință, tratamente anticelulită, linii profesionale pentru îngrijirea feței, bigudiuri, ace, agrafe, piepteni, perii de păr, toate acestea comercializându-se și en detail. Aparatura și produsele pot fi vizionate în cadrul unui show-room amenajat în incinta magazinului timișorean „Contrast“ (str.
Agenda2004-38-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282885_a_284214]
-
consemnăm câteva tarife: tuns păr scurt/lung - 70 000-90 000 de lei, coafat - 150 000-180 000 de lei, vopsit - manopera - 40000-50 000 de lei); cosmetică (pensat spâncene - 40 000 de lei, vopsit gene/sprâncene - 20 000 de lei, epilat ( cu ceară de unică folosință) scurt - 110 000 de lei, sau lung - 220 000 de lei, tratament facial - 310 000 de lei); frizerie (tuns - 70 000 de lei); manichiură (200 000 de lei); pedichiură (200 000 de lei); masaj corporal (de relaxare
Agenda2004-29-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282650_a_283979]
-
000-150 000 de lei, ondulație permanentă - 330 000 de lei, vopsit - manopera - 70 000 de lei, coafură pentru ocazii speciale - 350 000 de lei, coafat mireasă - 450 000 de lei (în acest tarif este inclus și machiajul); cosmetică (epilat cu ceară tradițională sau de unică folosință, scurt/lung - 60 000-250 000 de lei, vopsit gene/sprâncene - 30 000 de lei, pensat sprâncene - 30 000 de lei, tratament facial - 350 000 de lei); ședințe pentru slăbire la Body Former - 600 000 de
Agenda2004-30-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282678_a_284007]
-
L’Oreal, Wella, Joico, Academie, Aihoa și oferă servicii de coafură (consemnăm câteva tarife): tunus păr scurt/lung - 100 000-150 000 de lei, coafat - 100 000-150 000 de lei, vopsit șuvițe - 180 000 de lei; cosmetică: epilat scurt/lung cu ceară de unică folosință - 90 000-160 000 de lei sau cu ceară tradițională, tratament facial - 200 000-750 000 de lei, pensat sprâncene - 30 000 de lei, vopsit gene/sprâncene - 25 000 de lei); manichiură french sau simplă cu tratament și ojă
Agenda2004-48-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283091_a_284420]
-
consemnăm câteva tarife): tunus păr scurt/lung - 100 000-150 000 de lei, coafat - 100 000-150 000 de lei, vopsit șuvițe - 180 000 de lei; cosmetică: epilat scurt/lung cu ceară de unică folosință - 90 000-160 000 de lei sau cu ceară tradițională, tratament facial - 200 000-750 000 de lei, pensat sprâncene - 30 000 de lei, vopsit gene/sprâncene - 25 000 de lei); manichiură french sau simplă cu tratament și ojă - 140 000 de lei, pictură pe unghii - 40 000 de lei
Agenda2004-48-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283091_a_284420]
-
tău dansa cu călcîiele goale pe pieptul meu" (Abia tîrziu prin orașul pustiu): "mama de mult în lacrimile ei/ mă îngropase" (Oțelul inclement al utopiei): "acum iubesc numai apusul/ lumină lui în care ne topim că două lumînări de geamăna ceară" (Povestea cea mai simplă). Sînt componentele unei nobleți niciodată dezmințite. Păstrînd ceva dintr-un menestrel nostalgic, care nu ezită să-i spună tandru unui "tu" feminin chiar și "prințesa mea", pentru eul liric ce ni se dezvăluie aici nu fără
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
cu aripa ceraților psalți/ și nu știu dacă, revenind,/ nu mă vei află/ tăiat de cuvinte, desfigurat, hăcuit/ eremit" (De pe un umăr pe altul). Uneori consista în exacerbarea fabulosului provincial: "Va scriu din lumi postjunimiste:/ că luna are sîni de ceară,/ că luna are lăzi de zestre// Țarina e un cer mirabil:/ ea are pivniti și bordele/ și subterane paralele// Va scriu din lumi extraterestre:/ că luna are lăzi de zestre/ și sîni de ceară./ Aleluia,/ dinspre Pogor spre Cetățuia..." (Misiva
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
postjunimiste:/ că luna are sîni de ceară,/ că luna are lăzi de zestre// Țarina e un cer mirabil:/ ea are pivniti și bordele/ și subterane paralele// Va scriu din lumi extraterestre:/ că luna are lăzi de zestre/ și sîni de ceară./ Aleluia,/ dinspre Pogor spre Cetățuia..." (Misiva po(d)goreană). Alteori e fantomatic dionisiaca: "Prietenii vin și se duc./ Unul bea vin, altul soarbe ceai alpin,/ celălalt gusta din toate cîte puțin// Umbrele se ridică în zori din țarina/ mîna de
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
felinar/ la lumină căruia neputința/ își ascute fierăstrăul" (Ars poetica). Cu simțurile exacerbate de însingurare, Olimpiu Nusfelean aude nu doar sunetele reale, ci și inaudibilul, se retrage în misterele celor ce n-au fost să fie: "Făclia arde năruindu-si ceară./ Noaptea se-ntoarce singură-n copaci./ Pereții se retrag din nou în ziduri./ Prin vremea lungă auzi murind/ Poetul care a cîntat-o" (Și, iarna...). În alt loc, d-sa manifestă conștiința delicată a confesiunii iremediabil imperfecte: În mers/ legi prietenii
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
în chip particular. De unde tensiunea negativă care animă stihurile sale. Ele exprimă o inadaptabilitate funciară ce relativizează lucrurile, precum și onticul însuși: "Și-n carnea mea am căzut, și-n sîngele meu m-am zbătut/ mut ca peștele, trup galben de ceară/ într-un schit al bucătăriei mele plină de zei - farfurii/ și cuțite, cești de cafea, umbra femeii/ doar în desenele stranii lăsate de zaț. Merită sau nu?/ Nu-mi mai amintesc să fi fost vreodată/ mai mic ca acum, mai
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
aerul expirat de alte guri... Umilința e soțul și soția/ mama noastră și a părinților noștri/ fiica pruncilor noștri vii și a celor/ pe care nu i-am lăsat să se nască.// Umilința e sărutul așteptat cu anii/ respins de ceara sleită între degete/ sexul fotografiat ce pare atît de ireal/ și cel blestemat pentru veșnica sa puritate.// Umilința se cuibărește în craniile pustii/ în buzunarele goale în inimile deșarte/ ea ne intră în măduva oaselor/ ne suge sîngele ne roade
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
unei transcendente. Pagînismul arcadian reprezintă o formă de cultură, nu de cult răsturnat. Nu e o iconoclastie, ci mai curînd o iconodulie inteligent reconstituita prin erudiție sensibilă: "Păgîn am fost cîndva, doar voluptatea o cinsteam și larii,/ zgîriind tăblițele de ceară, ca Propertiu, umbrianul,/ uităm de For și ignorăm barbarii;/ pe Cynthia-o cîntam, tot anul,/ neasemuita: ăponebanus tuis, Cynthia, temporibus,/ et modo gaudebam lapsos formare capillos/ nunc furtiva cavis poma dabam manibusă,/ cîstigînd-o cu farmecul versului sfios./ Nu cu aur sau
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
acum, prima oara se îndrăgostește. Relația lor sentimentală s-a consolidat în anul următor, în timpul cercetărilor din satul Runcu. H. Brauner și Brăiloiu se ocupau, în această complexă echipa de monografiști sociologi, de muzică. Înregistrările se făceau pe cilindri de ceară. A mărturisit, apoi, ca într-un deceniu de cercetare a cules și înregistrat circa 5000 de melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
de roșiori din parc, mâncând ostentativ lamai în fața muzicanților. "Mândrii militari - povestește cu o admirație falsă și rău prevestitoare ămemorialistulă -, subțiri în talie ca niște viespi, cu nasturii de alama lustruiți și lucioși, cu mustățile țepene și răsucite, unse cu ceară ca să nu se zbârlească, suflau holbați în alămuri. Trompete, tromboane, trâmbițe, cornete, corni, bombardoane și alte țevi și pâlnii de alama străluceau că soarele de toamnă, si țipau orăcăiau, bubuiau, sub baghetă căpitanului Doppelreiter, voinic, mustăcios, încorsetat, cu părul tuns
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
cu cai, "care oprea grațios la scară în fața casei, cînd cucoanele noastre, cu rochii împiedicate și cu pălării "cloche", îi făceau semn vizitiului, ridicînd umbreluța lor de mătase și cu mîner lung de baga", de ultimii sacagii, "cu lumînărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigînd: "Apă de pomană, apă!"", precum și de ultimii spoitori, "în șalvari arnăuțești, tăbărîți cu tot tribul în cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lîngă ziduri, unde femeile
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
ci în mai multe: și gazetăresc, și argotic, și cronicăresc, și SF, și prozaic, și poetic: " Pedofil discret, ador fetișcanele/ cărora de la șaptesprezece ani le susură sânii/ umflându-se și dând peste maluri bulboanele./ Ador bulanele lor/ depilate lasciv cu ceară de parchet. Pe care/ te poți întinde ca să nimerești cinelul proclet/ care tremură discret/ în alcătuirea lor de femeie." (Pedofil discret, ador fetișcanele); " Și pentru că nu aveam unde să ne plimbăm, am inventat/ femeia-publică. Puteai să te plimbi păn ea
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
imperfecte a lumii într-o formulă în care stările de spirit se organizează în realități absurde: "O halcă zdravănă din viața mea, Mona-Ra,/ de mult s-a întins pe hidrofanele străzi,/ felină feroce, gata oricînd s-o înșface/ oamenii de ceară ca s-o deceleze,/ s-o ducă triumfali pe tarabele unde/ și-au făcut vitrine din goarnele de ieri." (!) În ciclul Gâlceava simțurilor cu spiritul... tonul sobru este tăiat de versuri care mustesc de umor involuntar: "Dar sub dușumelele de
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
spaima că vei fi strivit de coloanele de TIR-uri. Deși e sfârșit de săptămână și n-ar avea dreptul legal să circule, aceste hardughii ale morții, care în țara lor n-ar încălca legea nici să le picuri cu ceară, aici, pe tărâmul renumit pentru frățietatea perfectă între polițiști și borfași, camioanele ce vin dinspre Asia și merg spre Occident își fac de cap nederanjate de nimeni. Toate acestea se întâmplau într-o sâmbătă, când, după cum anunțau ziarele, nouă milioane
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
compasiune și a unei enorme lăcomii în relația directă cu o lume bogată mereu, versatilă, cameleonică și, nu o dată, necruțătoare și ucigașă. Personajele picturii lui Chagall sînt, așadar, personajele amintitilor sale, iar acestea, la rîndul lor, sînt bietele figuri de ceară, umile, anonime și înfricoșate, ale unei istorii consumate la marginea lumii. Privită cu un ochi ciclopic și filtrată prin puterea lui de vibrație ieșită din comun, pictorul scoate această lume din accidental și din derizoriu, o reconstruiește cu inocența celui
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
văd o lumină lină,/ ce-n ochii-mi orbi nu prinde să răsară./ Cu pașii tăi, la fel, port o povară/ ce-i pentru pașii-mi osteniți străină.// Arípa-ți, fără pene, mă anină,/ roșesc la bunul plac ori sunt de ceară,/ mi-e iarna cald, îngheț în toi de vară/ și-n cer mă-înalță mintea ta senină. Dincolo de buticari și Fane Spoitoru Noul primar general al Capitalei și-a început mandatul cu un război ieftin, cel împotriva buticarilor, dar a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
dramatismului care putea fi sesizat dincolo de o gesticulație de carnaval, dar în cuprinsul lor există și zone de poezie livrescă minoră, amintire a influenței exercitate de moda optzecistă. De curând, Lucian Vasilescu a publicat o carte - Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară - care îi aparține întrutotul, din punct de vedere estetic, și care reprezintă, fără îndoială, cea mai bună carte a sa. Ceea ce produce o impresie puternică este intensitatea calmă a trăirilor. Asemenea unui credincios fanatic, poetul ar putea să facă să
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
sunet de clopot, în sufletul cititorului. Republica Federală Daniel Bănulescu, Statul de Nord & Statul de Sud, ediție și postfață de Nicolae Țone, cuvânt înainte de Z. Ornea, București, Ed. Vinea, col. "Nouăzeci", 2000. 406 pag. Lucian Vasilescu, Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară, cu o prezentare de Al. Cistelecan, București, Ed. Nemira, col. "Purgatoriu" (col. coord. de Dan Petrescu), 2000. 96 pag.
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
și imaginația se confundă, însă regizorul are grijă să trimită din când în când niște semnale spectatorului său năucit. În primul cadru al filmului, de pildă, petele roșii ce par a fi picături de sânge se transformă în bucăți de ceară care sigilează un anumit testament foarte important. Personajul principal e departe de a ilustra calitățile așteptate de la un polițist. Forța lui Ichabod stă în gândire și în imaginație, căci reacțiile fizice îi contrazic statutul. Unde s-a mai văzut oare
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
Țoncu la Zambaccian unde era și doamna Z. într-o lungă rochie roșie. Trei tineri pictori răsfoiau un album Picasso exclamînd la fiecare planșă: "Ce frumos! Inimitabil! Ăsta e foarte frumos! Uite!". Am revăzut baigneusele lui Renoir, cea verzuie ca ceara veche și cele două roșii, monstruoase, centrul unei spirale vegetale; portret de fată cu pălărie pai, de Padina, nimfa adormită a lui Corot etc. Cîteva pînze esențiale (Iarna lui Andreescu, apoi Luchian) lipsesc, duse la retrospectiva de la Simu. Cînd am
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
să plec mi-a atras atenția un alt mic corp de mobilier care prin stil făcea evident parte din aceeași garnitură de mobilă. Aici, într-un sertar secret printre acte și alte documente am descoperit un plic negru sigilat cu ceară roșie, voluminos și ciudat, destul de greu parcă conținea plumb. Am luat plicul care în mod bizar era foarte rece și am plecat sub privirile uimite ale bătrânei care nu înțelegea de ce plătisem și nu luasem măcar o carte din bibliotecă
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]