3,105 matches
-
roditoare, Poieni locuite de zâne ce nu cunosc bătrânețea, Apoi, mlădios prin câmpii-bucuria raiului-sub soare. Primitor, deschizi malurile apelor curgătoare În ape ți se joacă - mici și mari-pești argintii Pe margini - minunate șiraguri, vesele izvoare Prin clipocit răspunzi tu râzând, cetelor hazlii. Uneori, afluenți năzuroși cu preaplinul pasager Te obligă vremelnic să-ți ieși tulburat din vad Clocotește atunci străfundul nămolos, stingher Până-ți aduni apele din nou, trecute ca prin iad. După zile-ntunecate ajungi la liniștea supremă Când îndrăgostiții
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
PARTEA A II-A] Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ziua a VI-a DORUL (partea a II-a) Povești de dor M-o-mpins diavolu-ntr-o seară Să-mi iau ceata și pe-afară Să pornim hai-hui prin sat La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc
DORUL [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380282_a_381611]
-
lor se va întâlni noaptea asta cu Fericirea. - Ei, bine și, te-ai dus la el? - Bineînțeles! Nu vezi cum m-am împopoțonat? Numai bună de...hă! și Violeta izbucni iarăși în plâns. Am crezut că acolo voi întâlni o ceată veselă de tineri, dornici de distracție. Vezi, tanti, de regulă, am o logică de bun simț, deși nu sunt așa de inteligentă. Trebuia să-mi închipui că ceva scârțâie. Dar când iubești...Mi-a spus să vin mai devreme, ca să
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
vrând, nevrând, prin forța împrejurărilor e vremea zăpezii în păr și-a troianului de amintiri și în drumul gândului său, dar seamănă atât de bine George Mihăiță cel de azi cu George Mihăiță cel de cândva, subțire, tandru, ștrengar de ceată tinerească...! George Mihăiță nu este omul care să tragă oblonul peste ce a fost, nici să fie tulburat de orizont. În luptă principială cu sine, adună din trecut trăirile ce compun experiența și doar atât, nu clădește un perete între
GEORGE MIHĂIŢĂ. UN ACTOR TÂNĂR, DOAR TÂNĂR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377104_a_378433]
-
facem noi dacă îi semănăm și le urăm sănătate? Noi cântăm „Steaua sus răsare”, vestim Nașterea Domnului! Ar trebui să lase ușile larg deschise.” Cam așa gândea Floricica, foarte supărată și contrariată că ușa blocului era încuiată. Între timp o ceată de colindători mai mari încercau să intre în bloc. Butonară cutiuța fermecată, care bineînțeles, s-a răstit la ei: -Cine-i acolo? -Colindătorii, au răspuns copiii. -Plecați imediat că vă iau la bătaie! Unul dintre colindători a spus înciudat : -Haideți, mă
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
așteaptă strămoșii, prietenii care au plecat, sfinții, îngerii, Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu. Este momentul când omul, după o lungă și obositoare călătorie, se apropie de casă, unde știe că-l așteaptă Dumnezeu cu brațele deschise, Tatăl, cetele îngerești bucurându-se că "mort a fost și a înviat". Fiindcă viața noastră trece de la moarte la Viață - Adevărata Viață. - Înaltpreasfinția Voastră, acum în acest context, la acest moment și ceas aniversar, al vârstei patericale, cum vedeți viața dumneavoastră ș
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
la treptele sticloase ale palatului în care domnea Zâna Iarna, o domniță înaltă, cu părul lung și alb atingând zăpada de la picioare și cu o mantie pufoasă cu o trenă atât de lungă încât adunase de-a lungul ei o ceată de zece oameni de zăpadă care să o susțină. - Surioara mea, strigă zâna, coborând în fugă treptele, ce s-a întâmplat? Micuța prințesă a florilor de gheață povesti cât de strâmtorat ajunsese Moș Crăciun fără sania lui, cum rămăsese Moș
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
Arnautoii din Nucsoara și ceata lor, “Haiducii Muscelului”, nemuriți prin ansamblul monumental de la Valea Mare Pravăț 16 aprilie 2016. O zi cu soare, soarele dreptății, menită să-i reunească acasă, în Muscelul tragediei de odinioară, pe toți cei executați la Jilava și fără de morminte, cu
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
tinde a trece de la iluzia "reprezentării" realității la o viziune echivalînd cu "literatura pură". O erupție venind din adîncuri obscure a tulburat sărbătoarea discursurilor consacrate, a dat peste cap protocolul său, ca și cum în sala unei festivități ar fi năvălit o ceată de inși zgomotoși, dornici a lua cuvîntul, a-și rosti pe nerăsuflate păsul. Reacție la clișeu, stereotipie, automatism, proza actuală cultivă insolitul, bizarul, corespondențele năstrușnice, un caleidoscop al asocierilor (uneori forțat) fanteziste, cu ținta unei "igiene" a spiritului, a unei
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
nerv, emoțiile și temeiurile lor e-o nebunie pe care vremea noastră n-o mai poate menține la nivel teoretic. Tentativele de experiment social, prin care, din popoare lîncede, mediocre, s-ar putea scoate, lăsîndu-le să sufere îndelung, cavalerii și cete de sfinți sînt simple ipoteze pe care, știm bine, istoria nu le-a creditat. Nici abolirea suficienței individuale prin expunerea la dureri nu pare un "program" realizabil. Ce rămîne, atunci, din această filosofie lirică? Mici analize, portrete de sentiment ca
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
mai sunt muzici, ci depozite de zgomote disciplinate, după cum Părintele Arsenie Boca spunea că „unii călugări nu mai sunt călugări, ci cuiere de haine călugărești”. Se pare că muzica a decăzut aidoma lui Lucifer, care la început a fost „înainte-stătătorul” cetei terestre de Îngeri și căruia Dumnezeu i-a încredințat stăpânirea pământului. Nu-i lipseau, ca de altfel și muzicii, nici rangul , nici condiția perfecțiunii. Bun prin natura sa creată, el s-a făcut însă rău prin voința sa proprie (oare
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
foșnetul trecerii tuturor fantomelor istorice. Aici este pădurea imensă în care Ludovic XIV își organiza vânătorile; îl vezi pe acest rege trecând călare, înălțat în șa cu aroganță, dar cu aroganță majestuoasă; se repede în pădure, se oprește deodată, lasă ceata călare să treacă și, întorcându-se singur, de aici o pornește prin acest intim coridor de verdeață pe urma doamnei La Vallere." Nu mai puțin senzaționale și pline de poezie sunt scrisorile lui Ion Barbu adresate lui Tudor Vianu. Plăcerea
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
altminteri, de romane horror, nici critica literară sau pe cititorii iubitori de romane de foarte bună calitate literară. Prin urmare, succesul de vânzare și de critică nu a existat în cazul acestei cărți. Weregirls. Birth of the Pack (Weregirls. Nașterea cetei) e o carte de fantezie și de aventuri. Am putea specula ca să o încadrăm într-un roman din categoria urban fantasy (implantarea magicului în lumea modernă) sau din cea fantasy supranatural. Negocierea de gen presupune receptarea romanului Weregirls.... din partea unui
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, Steluța Pârâu, a declarat, pentru Agerpres, că descolindatul, gest ritualic contrar colindatului care se concretiza în aruncatul porții pe câmp sau stricatul acoperișului, se practica în Ajunul Crăciunului, atunci când gazdele nu primeau cetele de colindători, versurile de la descolindat fiind contrare celor de bun-augur de la colindat. Aprinderea unui butuc din lemn la meglenoromâni și aromâni este unul din obiceiurile de iarnă pe care l-am întâlnit doar în discuțiile cu subiecții. Butucul era aprins
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
și a M.S. Regelui. Tribuna era împânzită de fasciști și reacționari în frunte cu Sever Bocu, Subțire, Leucuția, Buteanu”. Cuvântările generalului („discurs exaltat”) din fața garnizoanei și ale lui Buteanu („Hotarele ni se vor întregi de armata noastră”) de la Teatru, ținute „cetelor de huligani”, erau văzute ca un atac la Armata Roșie și a aliaților („scandalul monstruos al exceselor antidemocratice și antisovietice dela 10 Mai”). Se descoperă elevi cu revolvere și grenade. Așa după cum se cerea în jurnal, „bătrânul huligan Sever Bocu
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
că „n-a fost de mine”... De asemenea, și feciorul are ritualul lui, pe care-l pune la cale în Ajunul Crăciunului, în speranța că fata iubită va fi atrasă mai mult de el. Se unesc câțiva feciori într-un ceată de colindători (toți cu gândul la însurătoare, fiecare cu aleasa inimii lui) și se deghizează fie în moșnegi, fie în babe, în urși, mirese etc., folosindu-se de tot felul de trucuri vestimentare și de tradiționalele măști. Pornesc la colindat
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
ansamblurile „Hora Timișului“, „Karașevska Zora“ - Carașova, La Garriga Lengadociana - Franța, „Cununița“ - Sântana, Fiore di Levante - Grecia, „Semenicul“ - Reșița, Ansamblul „Maria Tănase“ - Craiova, Ansamblul Romilor - Orăștie l în 7 iulie, ora 19,30, ansamblurile timișorene „Bănățeana“, „Mladost“, „Doina Timișului“, Ansamblul Italian, Ceata Junilor din Sibiu, Ansamblul Universității din Canakkale - Turcia l în 8 iulie, ora 19,30, ansamblurile „Cununița“ - Bănia (Caraș-Severin), Vagem Folk Dance Group - Cipru, Original Kaiserstuhler Musikanten și Mannergesangverein - Germania, „Banater Rosmarein“ - Timișoara, Gugulanul - Borlova (Caraș-Severin), formațiile maghiare din Timișoara
Agenda2006-26-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285093_a_286422]
-
toți fiind extrem de triști la aflarea acestei vești. Cutremurat în adâncul sufletului am aflat cumplita veste a plecarii dintre noi, la cele veșnice a celui ce-a fost Păun Laurențiu... Ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să așeze sufletul său în ceata drepților, iar de acolo să ne vegheze și pe noi, cei care l-am iubit, prețuit și apreciat! Sincere condoleanțe familiilor îndurerate. Nu te voi uita niciodată", a scris vărul lui Laurențiu.
Emoționant. Ultim omagiu adus omului de televiziune omorât la Buzău () [Corola-journal/Journalistic/43257_a_44582]
-
urîte, anodine, anapoda și doldora de potlogarii, încît, atunci cînd pui mîna pe o carte cu adevărat bună, ești un om salvat, mîntuit. Cărțile sînt viața veșnică, viața de apoi, mai bună, mai fericită a omului-cititor”. Lîngă îngerul lecturii, în cetele îngerești binefăcătoare omului-cititor, se află îngerul scrisului, cel care transcrie al doilea nivel al jurnalului lui Ioan Pîntea din Proximități și mărturisiri. Sînt critici care au remarcat, cu dreptate, faptul că în volume precum Mormîntul gol sau Casă Teslarului se
Îngerul lecturii și scrisului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4225_a_5550]
-
de lemn aproape că nu se mai zăresc din troiene, iar streșinile caselor gem sub povara albă. E ajunul Crăciunului și ca prin farmec, ninsoarea s-a oprit, lăsând însă loc gerului pătrunzător, care-ți mușcă parcă drept din inimă. Cete de colindători își croiesc, timid, pârtii pe ulițele satului. Din fereastra aproape înghețată a casei pierdute printre copaci, Mia privește afară. Și-a lipit nasul pistruiat de geam și ascultă cu atenție ecourile ce răzbat de dincolo de pereți. Mama n-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
coborâre printre oglinzi", plină de fast și strălucire: Printre oglinzi, la ora cinci, am să cobor, În haine negre, cu ochii stinși, zâmbind ușor..." (Domnul Amărăciune) Tanatos-ul poate fi asimilat unui ceremonial mioritic. Sărbătoarea este perfidă, li-niștea aparentă: Dansați în cete un joc galant, cântați, lăute, arcușuri seci, viori pustii, de ce stați mute? Apar șoapte insidioase: Amărăciune, urând viața, mi-a spus în șoaptă: Să te ferești!" Totul ține de o anume regie a coborârii printre oglinzi, al cărei mobil real
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se distribuiau după numărul de membri ai fiecărei gospodării. În satele libere, obștea distribuia pământuri definitiv, nu periodic, și nu după numărul membrilor unei gospodării, ci după alte criterii: fie distribuții egalitare, pe cete sau pe gospodării familiale, fie inegalitare, pe contribuția la plata birului, pe suprafețele posedate anterior. În plus, obștea avea drept de preemțiune la vânzarea sau arendarea unor bunuri imobile; putea să facă împrumuturi; să arendeze o parte din patrimoniul său
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a ieșit” cu mîna stîngă în prim plan. O mînă frumoasă, cu degete lungi și fine. Domnul R. o admiră; o înscrie și pe ea în șirul nesfîrșit de mame, a căror iubire nesfîrșită asigură primenirea acestei lumi cu nenumărate cete de mici vietăți nevinovate, care îi pot reda puritatea pierdută. O lume prin care noi, părinții, trecem și ne petrecem... Însă fără a pieri cu totul, vorba poetului. (Incorigibil este dl. Profesor! Cam dese trimiteri la surse livrești! Cam exagerează
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
alerga de oboseală un biet ied. Săriți să salvăm iedul! strigă Virgil. Marș, Napoleon! urlă cît putu Tomiță. Lasă iedul! Dar Napoleon nu se lăsă intimidat de strigătele lui și continuă să alerge neînfricat după pradă. Într-o clipă toată ceata coborî și ieși în calea iedului. Biata ființă era aproape sfîrșită de atîta goană și nici nu mai vedea pe unde merge. Napoleon îl fugărea mereu, simțind victoria aproape. Îngrozit, pe de o parte de cîinele care-l urmărea, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mea prietenă adevărată. Și, oricît de departe aș fi, mă voi întoarce, Hana. Să nu uiți asta! Promiți, Lupino? Pe sufletul meu, promit! Cei doi prieteni își plecară ușor capetele, în semn de jurămînt, apoi se ridicară. Era și timpul. Ceata de spiriduși ajunsese la marginea vizuinii. CAPITOLUL 4 Plecarea T oată noaptea îi răsunară în urechi vorbele Hanei. Nici nu plecase încă și-l copleșea greutatea despărțirii. Încercă să doarmă, conștient că ziua ce avea să vină trebuia să-l
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]