1,265 matches
-
despre viața și moartea unui "idealist periculos" ca "fratele Ilie", scrie Nicolae Stan pagini dintre cele mai bune, ca să nu mai vorbim de reușita portretelor de personaje-femei, cum ar fi misterioasa Mioara Bustea. Amintim și evocarea sugestivă a climatului orânduirii ceaușiste, cu protagoniștii acesteia (posedați de obsesia puterii și de modelul de la București, cu limbajul fibrolemnos desemantizat prin clișee penibile), în contrast cu baba Ilinca, simbol al rezistenței tăcute. Meritul romanului Apă neagră, constă în talentul cu care Nicolae Stan radiografiază psihologia sufletului
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
vă semnalăm în mod special un capitol referitor la Nicolae Ceaușescu, din Memoriile lui Mihail Gorbaciov. Micaela Ghițescu, cea care continuă cu admirabilă pricepere opera lui Banu Rădulescu, a ales și tradus acest fragment - o radiografie exactă a sistemului totalitar ceaușist și a evoluției lui inevitabile, în funcție de datele personale ale dictatorului. Pe care inițiatorul perestroikăi l-a antipatizat de la început: "Pe Ceaușescu l-am cunoscut personal încă înainte ca eu să devin secretar general [...] Un sentiment ciudat mă stăpînea de fiecare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
fictivă? "Năzuința oamenilor spre libertate a fost, poate, motorul istoriei, dar nu de puține ori această idee s-a dovedit o ficțiune, sau a fost atît de abstractă ca și o ficțiune...". Disidenții devin în bloc pentru fostul mare celebrator ceaușist "disidenți de salon, îmbătați de aplauze pentru nulificiența lor". Ne putem întreba de pe ce poziții cuvîntează, la ora actuală, D.R. Popescu. Evident că nu îndrăznește a se mai pronunța deschis în numele ideologiei pe care a slujit-o cu o rîvnă
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
a acaparat, de o jumătate de secol, existența: "Mă pasiona, pînă la uitare de sine, fenomenul cultural și de idei românesc. Îm O existență de cărturar, pentru care originea evreiască a fost un constant handicap: Îi irita nespus pe naționaliștii ceaușiști că, deși evreu fiind, nu plec și refuz să plec în Israel. Nu-mi plac vorbele late și umflate. Interviul acesta mă obligă să mărturisesc că patria mea e literatura și cultura română.[...] Am rămas aici din dragoste pasionată pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
mare succes la spectatori și la critică". În așteptarea relansării filmului și a unor noi performanțe ale criticii clientelare și ale managementului incompetent și iresponsabil, ar fi să ne pierdem vremea, spicuind din "scenariul" recent prea multele perle ale istoriografiei ceaușiste - azi savuroase în neverosimilul enormității lor - cu tot tacîmul cuvîntărilor conducătorului iubit și chiar al textului Internaționalei, mutat în "statul unitar geto-dac", unde "fierari muncesc cu voie bună sub porunca unui meșter care bate un fier cald", fiindcă (dialog) "la
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
fel. Erau "echinoxiști", chiar dacă nu toți făceau parte din redacție, erau în grupul clujean de autori tineri care se revendicau estetic de la modernitatea europeană, de la modernismul târziu, crescut dintr-o cultură bine asimilată, într-o vreme dură, a dictaturii ideologice ceaușiste. Din spiritul riguros al Echinoxului s-a născut și revista Vatra (unde Alexandru Cistelecan, Virgil Podoabă, Aurel Pantea fac o excelentă echipă de foști și pereni "echinoxiști") și Familia unde Ion Simuț, Ioan Moldovan și Traian Ștef continuă principiile revistei
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
stă în atenția specială a cercetătorului: "iluminismul ardelean nu a fost numai religios, a fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, era o prelucrare. Dar o carte profund laică, profund antitradiționalistă. Ce poate fi mai modern?". În descendența iluminismului se situează pașoptismul, care alcătuiește un alt model al lui Adrian Marino, întrucît ar fi vorba
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
pe care istoria literară este obligată să îl accepte, indiferent de conotațiile social-politice. Firește, știm cu toții că, în cea mai mare parte, fenomenul se afla sub controlul autorităților. Depășind idioțenia brutală a anilor '50 și chiar cadrul sufocant al "tezelor" ceaușiste, factorii "de cultură" din cadrul Partidului și al Securității adoptaseră o poziție mai flexibilă, bazată pe un calcul - de ce să n-o spunem? - inteligent: pe de o parte, inexistența unor supape risca să ducă la o explozie, iar pe de altă
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
obligatoriu. Gîndiți-vă la Aragon, de pildă, un extraordinar exemplu de stil pur în literatură și o canalie politică... În ce relație vă aflați cu dizidenții? Sînt dizidenții niște scriitori lipsiți de talent? Dacă e vorba de scriitorii dizidenți ai perioadei ceaușiste, cred că e destul de greu să trasăm niște linii foarte clare. Eu cred că nu au existat în România foarte mulți scriitori dizidenți de genul Soljenițîn... Paul Goma sau Dorin Tudoran, ca să aleg exemplele cele mai evidente, și-au exprimat
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
ideologia în tema iubirii adolescentine, de exemplu, o pot distruge pe cea dintîi. Este ușor să decupezi acele pasaje, așa cum era ușor să rupi portretul tovarășului de pe prima pagină a unei reviste literare foarte bune. Paul Cernat scrie: "Pentru regimul ceaușist, ca și pentru orice regim totalitar, lupta în vederea colonizării minților și afectelor cetățenilor trebuie să înceapă de la vîrstele cele mai fragede." O afirmație general valabilă, dar simplificatoare. Este foarte greu să răzbați în mintea copilului și a adolescentului - toate materialele
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
lui Ristea Priboi în fruntea Comisiei parlamentare de control a Serviciului de Informații Externe stîrnește un adevărat cutremur în presă. Ristea Priboi devine un caz din ce în ce mai greu de apărat, pe măsură ce ziarele îl iau în colimator ca fost reprezentant al antioccidentalismului ceaușist. Scandalul ia sfîrșit odată cu demisia lui Ristea Priboi din fruntea acestei comisii parlamentare. Cotroceniul "răsuflă" intenția de reconciliere cu Regele Mihai I - se stîrnește o adevărată furtună în presă. Speculații, opinii pro și contra, sînt convocați analiștii politici pînă cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
un talk-show de pe Antena 1: ,,Mă tem că oamenii vor vota la alegerile din noiembrie psihologic (și nu rațional)". E deci psihologicul ștampilă de vot pentru cetățeanul turmentat? Sâmbătă, pe TVR 2, se sancționează o calificare psihanalitică a parkinsoniadei edilitare ceaușiste, pe motivul inculturii celui vizat. Ideea inocnștientului ca joc convențional sau livresc implică însă doar o amiciție distantă cu psihanaliza, care nu înseamnă decât contrariul ei. Săptămâna 2-8 octombrie, duminică: Aleksandr Kwasniewski, proaspăt reales președinte al Poloniei, declară la televiziunea
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
ar găsi că ea este țară eminamente rurală, rătăcită prin istoria secolului XIX, și nutrindu-se dintr-o subcultură tradițională. Să dai pe post, apoi, într-o asemenea împrejurare, filmul Mihai Vireazul înseamnă să pariezi pe un statu quo moral ceaușist, pe toate clișeele din care se făurea istoria românească la CC al PCR în epoca de aur. O emfază insuportabilă s-a făcut simțită pînă și în vocea crainicilor și comentatorilor de pe micul ecran, care se sileau, care mai de
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
80, mai ales, a fi de stînga în comentariul ideologic devenise însă o neșansă. Alunecarea comunismului românesc spre naționalism confirma analizele lui Z. Ornea despre extrema dreaptă interbelică și făcea similitudinile atît de izbitoare, încît era mai ușor, în regim ceaușist, să critici stînga social-democrată decît dreapta fascistă. Cărțile lui Z. Ornea care au fost întîmpinate de cenzură cu mai multă exigență, uneori panicată, au fost cele despre extremismul ideologic al dreptei interbelice. Se prea poate ca astăzi acest paradox să
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
fenomenul Ceaușescu. Ce diferență vedeți între rolul scriitorului într-o dictatură față de acela într-un regim democratic? În primul rând, dacă vrei să definești scriitorul din punct de vedere al rolului său, într-o societate închisă, cum a fost dictatura ceaușistă, atunci el devine politic fără să intenționeze acest lucru, pentru că, dacă ești sincer în ceea ce scrii, atunci vei avea probleme cu cenzura. Atunci devii scriitor politic și în acest rol ești scriitor critic, adică un spirit critic împotriva situației existente
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
se apleacă asupra directoratului lui Dinu Săraru la Naționalul din Capitală este Ion Cristoiu. Într-una dintre părerile pe care și le dă zilnic în MONITORUL DE BUCUREȘTI, Cristoiu îi face lui Dinu Săraru un portret de mărunt activist cultural ceaușist, desființîndu-l ca director al Naționalului. Editorialistul își exprimă bănuiala că Săraru ar fi ajuns în funcția lui de astăzi în urma unei telefoniade. Protagoniștii acesteia ar fi, potrivit lui Ion Cristoiu, Adrian Sîrbu și Răzvan Theodorescu. N-ar fi Dinu Săraru primul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
Trebuie să cultivăm relațiile literare cu Occidentul la toate nivelurile, pe toate planurile și cît mai intens posibil. Este o condiție sine qua non. Trebuie să ieșim din izolare. Trebuie să recuperăm catastrofa izolării cauzate de un regim stalinist și ceaușist". Ori: "România este o țară deschisă, dispusă să se sincronizeze mereu. Dar nu ne putem limita numai la sincronizări mecanice. Trebuie să venim și cu o diferențiere a noastră". Ori, cu ton concluziv: Deci cam acestea ar fi condițiile în
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
îndemna să uităm), uitați-vă la ce se întîmplă acum în România. Scoasă pentru enorm de multă vreme de pe traseul ei organic, de regat armonios, și blestemată să-și urmeze destinul republican, impus de ruși și de slugile lor dejiste, ceaușiste și... nomina odiosa. Ce dezordine! Lesne explicabilă, dacă - prin adeziunea ignară a populației - urmașii în linie dreaptă ai celor sus pomeniți se simt ca peștii în apa lor. Cu nostalgia dezordinii planificate, în care, la adăpostul patern al liderilor neocomuniști
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
-l susțină pe Theodor Stolojan în clipa în care, chestionat în partid, acesta n-a fost capabil să deslușească anumite porțiuni mai obscure din existența sa - nu știm dacă e vorba de colaborarea cu Securitatea sau cine știe ce alte imbroglio-uri ceaușiste. Nu văd decât o explicație: probabil că Dan A. Lăzărescu era nemulțumit că dl. Stolojan nu fusese suficient de dubios! Oriîncotro ți-ai îndrepta privirile, nu dai pe scena publică românească decât peste specimene care-ți provoacă oroare, scârbă sau
Integrarea cu silicoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16169_a_17494]
-
să nu ieși în stradă? Mai poți să te numești "artist independent și echidistant" cînd au fost Timișoara, patru mineriade, Tg. Mureș, Berevoiești, iar în trecut a existat Canalul Dunăre-Marea Neagră, Sighet și Jilava?". Autori morali incontestabili ai răsturnării dictaturii ceaușiste, scriitorii și cărturarii militanți și-au avut, formal, reprezentanții în Consiliul Salvării Naționale.Dîndu-și seama că li se rezervă un rol de figuranți, că în spatele lor trăgeau sforile vechii și exersații profesioniști ai puterii, care tindeau a instala o "dictatură
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
rudimentară și ridicolă, în care strălucește ca o bijuterie "reportajul" în care-i prezenta pe Virgil Ierunca și Monica Lovinescu drept locuitori ai unui infern moral și material, ziarele au scris chiar săptămâna trecută că în timpul revoluției din '89 adulatorul ceaușist ar fi închis ușile teatrului pe care-l conducea pentru a nu îngădui tinerilor urmăriți de securitate și armată să se refugieze acolo! N-are rost să menționez însăilarea sa ficțională "Niște țărani", care i-a adus o anumită gloriolă
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
în ultimă instanță, ca un mijloc de supraviețuire. Demonstrația apelează la argumente ce țin de competența istoricului literar (trecerea în revistă a celor patru decenii de agitație și propagandă, de la faza fundamentalistă a regimului comunist pînă la cea a naționalismului ceaușist, cu tot cortegiul de fenomenele aberante, inclusiv panorama stranie pe care o oferă literatura acelor ani), dar și la argumente care ar putea constitui apanajul celor preocupați, ca Raoul Girardet, de pildă, de sondarea imaginarului politic, și, în ultimă instanță
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
soție sau în propriii copii. Dar cred totuși că situația de sub Ceaușescu (eu numai asta am trăit, mulțumesc lui Dumnezeu) nu se poate compara cu situația din anii '50. Marea teroare, teroarea absolută a fost atunci. Într-un fel teroarea ceaușistă, susținută prin metode pasive, este și rezultatul fricii acumulate în oameni pe vremea marii terori din anii '50. Românii s-au închis într-un soi de carapace oarecum patologică, refuzînd orice act de solidaritate. Cei cîțiva disidenți, cinci sau șase
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
calamitatea care ne pândea și care a explodat ca o bombă - retrocedarea către proprietari a caselor naționalizate, și nimeni n-ar fi prevăzut calvarul inimaginabil și fără sfârșit al chiriașilor evacuați. Atunci, abia încercam să ne vindecăm rănile de după demolările ceaușiste, când atâta lume a murit de inimă rea, și atâtea cartiere superbe și case liniștite ale Bucureștiului au fost rase de pe fața pământului. Fără milă, fără noimă și fără discernământ. Ca să se ridice pe locul lor clădirea faraonică a Casei
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
de curînd, se prevalau de declarațiile ambigue ale actualului președinte față de rolul pe care l-a jucat în istorie mareșalul Antonescu. Eliberat de toate temerile sale antimonarhiste, președintele Iliescu n-a scăpat prilejul de a se despărți clar de cultul ceaușist al Conducătorului Antonescu.
O invitație la ceai, la Versoix by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16043_a_17368]