618 matches
-
un singur cuvânt numim dreptate față de aceștia. Chipul dreptului este chipul ideal de viețuire pe care îl avansează ca model vrednic de imitat Vechiul Testament, în general și Cartea Psalmilor, în special. "Dreptul ca finicul va înflori - scrie psalmistul - și ca cedrul din Liban se va înmulți" (ps. 91, 12). Descris mai în amănunt, chipul dreptului este acela al credinciosului care cultivă dreptatea și adevărul față de toți oamenii și în ultimă instanță față de întreaga creație, bineștiind că: "al Domnului este pământul și
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
pregătiri luaseră sfârșit și lucrătorii plecaseră. Castelul, de a cărui restaurare se îngrijise personal pe baza documentației, arăta așa cum trebuie. Zidăria refăcută cu piatră și zugrăveli adecvate, podelele din lemn de mahon și grinzile sculptate ale tavanelor din lemn de cedru dădeau o bine cuvenită notă de măreție. Completată apoi de ferestrele cu feronerii din fier forjat, pereții cu piatră aparentă însă căptușiți cu materiale ignifuge și izolatoare fonic și termic, mobilierul din lemn de stejar masiv, serviciile din aur și
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
plaje însorite. Clima variază, de la cea subtropicală, în Sud, la cea cu temperaturi joase, în partea de Nord. Datorită climei variate și vegetația este diferită, 60% din suprafața Japoniei fiind acoperită de păduri: în zona temperată predomină foioasele și coniferele, cedrul japonez iar în cea subtropicală, pădurile de bambuși, magnolii, teiul cu frunze pestrițe, castani, liane, arțar de pădure, ierburi și arbuști cu flori albe, roz, albastre. ș.a. Capitala țării este Tokyo ! Japonia este condusă de Împăratul Akihito, încoronat în anul
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351548_a_352877]
-
stropii de ploaie curați de-o coajă de pâine coaptă pe vatră să fie acolo, pe masă dar în liniștea fără de seamăn a dragilor, munților mei... nu mai vreau briză, nici mare nu vânt purtător de nisip nu uscăciune, nici cedrii sau pini nu stânci dantelate pe maluri nu urme de zei, nu ruine nu, nimic din străini măicuță, vreau munții, grădina noastră pe tine așteaptă-mă-n toamnă și-ascultă-mă bine căci vin în curând întâmpină-mă, dragă măicuță acasă cu
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SIMFONIA CIOFULUI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 413 din 17 februarie 2012 Toate Articolele Autorului SIMFONIA CIOFULUI Nu vreau cedrii din Liban, Nici să mă scald în Nil, Vreau răchiți în satul meu natal, Să mă simt din nou copil. Am ascultat la Ciofu simfonia, Din ape limpezi curgătoare, Cântând prin unde veșnicia, Trimisă prin susur de izvoare. Oare de ce
SIMFONIA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356312_a_357641]
-
căluțul de mare credea că se stinse în smirnă și tămâie se-ntunecă prin oglinda de gheață adevărul e alunecos mângâierea nu seamănă cu nimic la atingere nici cu focul nici cu nisipul ultimele pale de frig se retrag pe cedrul bătrân al nordului ca un soare prin apa cristalină steaua-și lungește brațele-n adâncuri în palma-i călduță căluțul de mare zace inert masa la care stă albastrul la taifas cu primăvara se surpă a nedumerire iubitule stelele mor
. UN CĂLUŢ DE MARE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355114_a_356443]
-
unde comandară ceva de mâncare și apoi întrebară ce mai era nou pe acolo. -Nimic nou pe aici, le răspunse scurt hangiul. -Căutăm o caravană să ducem ceva la Ioppe și de acolo să ne întoarcem cu ceva lemn de cedru, spuse Matan. Hangiul îi privi cu suspiciune. Îi cunoștea pe perși mai mult din auzite însă știa că pe unde veneau aceștia era rost de buclucuri. De aceea era hotărât să-i facă să înțeleagă că nu vor obține nimic
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
și albastră, apoi ajunge la malul mării, unde hangița Siduri, speriată de apariția lui, îl privește cu neîncredere: "Dacă ești cu adevărat Ghilgameș care l-a ucis pe paznicul pădurii, dacă l-ai doborât pe Humbaba, ce locuia in pădurea Cedrilor, dacă, în cheile munților, ai omorât lei, dacă ai prins și ai ucis Taurul coborât din ceruri, de ce ți-s obrajii scofâlciți și plecată ți-e fața, de ce ți-e inima îndurerată și chipul istovit? De ce ți s-a cuibărit
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
întoarsă. Atunci am dat drumul la toată lumea să se ducă în toate părțile,am adus sacrificii zeilor; am făcut o libație pe vârful muntelui, am așezat șapte și iar șapte cățui, și în scobitura lor am pus crini de baltă, cedru și mirt. Zeii au simțit mireasma desfătătoare, și s-au strâns ca muștele în jurul jertfelnicului. De îndată ce a sosit Marea Zeiță', a ridicat minunatele giuvaieruri pe care Anu i le făcuse la dorința ei, și a strigat: - "O, zei, care sunteți
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
luat șeile din spinări! De multe ori artiștii și-au pus pielea lor în joc, în cursă cu ochii și urechile la pândă. Ultima redută a moralului mereu învins era comedia! Între actorii de comedie, Amza Pellea a fost ca cedrul în pădure, falnic fără trufie, verde sub zăpadă, nebiruit în ger! Vorbesc azi antologiile, vorbesc cineaștii, criticii, actorii, cinefilii, mass-media, despre teatru, cinema și actori. Elogii ori critici, spusele lor nu se fixează însă, pe ce-a însemnat fundament în
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
afla! Copiii, vitraliile umanității și interpreta Maria Șalaru, artista noastră numai duh și dor, vă iubesc și vor așterne în oda lor lirică pe care o meritați, splendoarea urărilor, când gerul iernii va crăpa stânca, dar căldura iubirii va învălui cedrul scenei, care sunteți! La mulți ani, Medeea Marinescu, de aici, de pe elitrele cuvântului, care e înstelat de iubire atunci când vă oglindește! Scena e aliatul cuvântului acesta, iar spectatorii de oricând și de oriunde îi sunt martori! Aurel V. ZGHERAN (aurel
MEDEEA MARINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357471_a_358800]
-
treacă durerea la os În ruga cea sfântă suflete să cazi PSALMUL 28 Aduceți Domnului cinste și slavă Închinați-vă în curtea cea sfântă Întru mare credință se avântă Cel ce varsă para de foc cea gravă Cel ce sfarmă cedrii cu sfântul Lui glas Glasul drept întru marea cuviință Ce-a sădit în mine dreapta credință În calea spre trăire mi-a fost atlas Cel ce varsă para focului divin Și cutremură pustiul din fapte Apăra inima de rău și
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
demoni că și atunci când spunem: “ Să învieze Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe El” (Psalmi 66, 1). Și iarăși: “ vazut-am pe cel necredincios îngâmfat și înălțat că cedrii Libanului și am trecut și iată nu mai era; și l-am căutat și nu s-a aflat locul lui” (Psalm, 36, 15). Și iarăși : “ groapă a săpat și a deschis-o și va cădea în groapă pe care a
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
în: Ediția nr. 640 din 01 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Semeț peste un pisc de vreme privesc în jos, zăresc trecutul, o pajiște, un verde de smarald. Croiesc cu aripi drumul falnic, destinul îl curbează-n spirală, răscruci cu cedri sunători, ce plâng cu-al lacrimii suspin, privind la frunza lor cuprinsă-n vânt. Un arc de luna se arată, e prins într-un alai de stele jos, creanga magică de cedru. În zborul meu, ca un condor netulburat întind
ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359050_a_360379]
-
falnic, destinul îl curbează-n spirală, răscruci cu cedri sunători, ce plâng cu-al lacrimii suspin, privind la frunza lor cuprinsă-n vânt. Un arc de luna se arată, e prins într-un alai de stele jos, creanga magică de cedru. În zborul meu, ca un condor netulburat întind un braț și smulg o rămurea de cedru... atunci un cedru mut se tânguie șoptind la lut. La poala-i lacrimi verzi, smarald, coroana-i îndreptată-n sus privește la condor șoptind
ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359050_a_360379]
-
privind la frunza lor cuprinsă-n vânt. Un arc de luna se arată, e prins într-un alai de stele jos, creanga magică de cedru. În zborul meu, ca un condor netulburat întind un braț și smulg o rămurea de cedru... atunci un cedru mut se tânguie șoptind la lut. La poala-i lacrimi verzi, smarald, coroana-i îndreptată-n sus privește la condor șoptind... - Tu înger neștiut! Referință Bibliografică: În zborul meu mă simt condor / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN
ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359050_a_360379]
-
lor cuprinsă-n vânt. Un arc de luna se arată, e prins într-un alai de stele jos, creanga magică de cedru. În zborul meu, ca un condor netulburat întind un braț și smulg o rămurea de cedru... atunci un cedru mut se tânguie șoptind la lut. La poala-i lacrimi verzi, smarald, coroana-i îndreptată-n sus privește la condor șoptind... - Tu înger neștiut! Referință Bibliografică: În zborul meu mă simt condor / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359050_a_360379]
-
cu șnurul corsetului pentru că rochia pe care mi-a luat-o marusa e cu adevarat deosebită. Urcară amândouă scările până în camera lui Karon,luminată acum de razele puternice ale soarelui de la amiază și scoțând din șifonierul alb din lemn de cedru pictat cu flori orientale de culoare roșie, așeza pe pat o rochie verde zmarald ,asemeni ochilor pătrunzători ai lui Karon.Manecile erau cusute din dantelă și fir auriu iar talia era înconjurată de o panglică de culoarea ierbii în diminețile
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
un zâmbet falscare spunea : „nu va dura mult,măi indura puțin și o să se termine vizită” Urcară amândouă scările până în camera lui Karon,luminată acum de razele puternice ale soarelui de la amiază și scoțând din șifonierul alb din lemn de cedru pictat cu flori orientale de culoare roșie, așeza pe pat o rochie verde zmarald ,asemeni ochilor pătrunzători ai lui Karon.Manecile erau cusute din dantelă și fir auriu iar talia era înconjurată de o panglică de culoarea ierbii în diminețile
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
pe calea cunoașterii, sălășluiește „glasul Domnului”. Cunoașterea trufașă încrezătoare în forța exclusivă a rațiunii este idolatră, producând numeroase și profunde amăgiri. Sfântul Vasile cel Mare, comentând versetele din Psalmi: „Văzut-am pe cel necredincios fălindu-se și înălțându-se ca cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei ce se fălesc în zadar și pe cei ce se ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
Cunoașterea trufașă încrezătoare în forța exclusivă a rațiunii este idolatră, producând numeroase și profunde amăgiri. Sfântul Vasile cel Mare, comentând versetele din Psalmi: „Văzut-am pe cel necredincios fălindu-se și înălțându-se ca cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei ce se fălesc în zadar și pe cei ce se ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea sau tăria. < >. Cei care se împăunează cu faptele făcute de alții și-și adună cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea sau tăria. < >. Cei care se împăunează cu faptele făcute de alții și-și adună cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
cresc și pe munți înalți și astfel, din adaosul înălțimii muntelui, ajung și mai mândri, tot așa și cei ce se sprijină pe lucrurile stricăcioase ale lumii sunt cedrii din pricina trufiei lor, din pricina îngâmfării minții lor, dar se mai numesc cedri ai Libanului din pricină că se laudă cu înălțime străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]