265 matches
-
deoarece 98% dintre agenții determinați sunt susceptibili la Cefotaxim (8). De asemeni la fel de active sunt și Ceftriaxona sau Ceftazidima (77, 78). Fluorochinolonele se pot utiliza ca prim pas terapeutic, pe cale orală, însă numai la pacienții care nu au grețuri. Administrarea cefalosporinelor se poate face în cură scurtă de 5 zile sau lungă de 10 zile. Arroya recomandă utilizarea curei scurte (8). Alte antibitice ce pot fi folosite includ: Amoxicilina-acid clavulanic, Tobramicina, combinația Ampicilină cu Gentamicină, și Aztreonam. Durata terapiei cu aceste
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de 5 zile sau lungă de 10 zile. Arroya recomandă utilizarea curei scurte (8). Alte antibitice ce pot fi folosite includ: Amoxicilina-acid clavulanic, Tobramicina, combinația Ampicilină cu Gentamicină, și Aztreonam. Durata terapiei cu aceste preparate este 5-7 zile. După Arroya, cefalosporinele oferă o rezolvare în 75-95% din cazuri. Ele sunt mai puțin nefrotoxice decât aminoglicozidele (8). Se recomandă ca după 48 h de la instituirea terapiei cu antibiotice să se practice paracenteza pentru a se constata sterilizarea lichidului de ascită. Quinn recomandă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
trebuie să acopere în special bacteriile Gram negativ și bacteriile anaerobe ( E. coli și alte Enterobacteriaceae, B. fragilis). În mod obișnuit terapia constă într-o combinație de 2-3 antibiotice care trebuie să asigure o acoperire antibacteriană eficientă, în general o cefalosporină sau aminoglicozid combinat cu Clindamicină sau Metronidazol. Un alt aspect luat în considerare este recunoașterea infecțiilor intraabdominale comunitare de cele nosocomiale, care apar ca și complicații ale intervențiilor intraabdominale de urgență și sunt legate de condițiile operatorii sau flora nosocomială
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de remarcat faptul că tratamentul instituit a fost eficient deoarece rata de deces a fost 0. Protocolul terapeutic stabilit pentru peritonita primară la dializați în ambulator se bazează pe asocierea Targocid 4,5 g/zi + Vancomicină 2 g/zi sau cefalosporine de generația a III-a, Cefepime. Tabloul bolilor care au condus la dializă a fost dominat de glomerulonefrită asociată sau nu cu sindrom nefrotic (42,1%). La acest subgrup, tratamentul cu antibiotice utilizat a constat cel mai frecvent în asocierea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
În peritonita prin ulcer gastric perforat/ulcer duodenal perforat protocolul terapeutic se bazează pe: - Ampicilină + Amikacină/ NetilmicinăErtapenem - Ciprofloxacină + Amikacină Schemele terapeutice în cazul peritonitei prin ulcer gastric perforat au fost multiple, însă mai des utilizată a fost asocierea Ampicilină+Gentamicină, cefalosporină generația a III-a+Meropenem, Tazocin+Gentamicină, Ciprofloxacină (16,7%). Evoluția a fost favorabilă în 75% dintre cazurile cu peritonită secundară perforației ulcerului gastric. Tratamentul în cazul pacienților cu peritonită secundară ulcerului duodenal perforat s-a axat în general pe
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
generația a III-a+Meropenem, Tazocin+Gentamicină, Ciprofloxacină (16,7%). Evoluția a fost favorabilă în 75% dintre cazurile cu peritonită secundară perforației ulcerului gastric. Tratamentul în cazul pacienților cu peritonită secundară ulcerului duodenal perforat s-a axat în general pe cefalosporina de generația a III (C3G) + Gentamicină (66,7%). Evoluția sub tratament: - un caz a prezentat complicații după externare, a fost reinternat și rezolvat; - 2 decese - celelalte 23 cazuri au evoluat favorabil urmăriți la 1 lună și 3 luni. Protocolul terapeutic
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
depus microcomprimate de agenți antimicrobieni, standardizate, obținute din surse comerciale (Oxoid, UK, Biomerieux, France, Sanofi Diagnostics Pasteur, France). Agenții antimicrobieni testați includ peniciline (penicilină, ampicilină, amoxiciclină, ticarcilină, piperacilină, oxacilină), combinați cu inhibitori de betalactamaze (amoxicilină- acid clavulanic, ampicilină-sulbactam, piperacilină/ tazobactam), cefalosporine (cefuroxim, ceftriaxonă, cefotaxim, ceftazidim), carbapeneme (imipenem, meropenem), fluorochinolone (ofloxacin, ciprofloxacin), aminoglicozide (gentamicină, tobramicină), glicopeptide (vancomicin), macrolide (eritromicină, azitromicină) și alți agenți: cloramfenicol, tetraciclină, rifampicină, sulfametoxazol-trimetoprim. Sensibilitatea a fost interpretată, pe baza valorii diametrelor zonelor de inhibiție, ca sensibil, intermediar sau
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cazul izolatelor de stafilococi, rezistența la meticilină (oxacilinăă prin modificarea PLP este adesea asociată cu rezistența la aminozide, macrolide, lincosamide, uneori rifampicină, aspect confirmat și în cazul celor două tulpini meticilin (oxacilin)- rezistente. Enterococii sunt în mod natural rezistenți la cefalosporine, oxacilină și monobactami. Sensibilitatea la peniciline este mai redusă, prin comparație cu streptococii, deoarece PLP au afinitate diminuată pentru beta-lactamine. Rezistența la glicopeptide (vancomicină), semnalată inițial în Franța, rămâne încă redusă. În cazul tulpinilor investigate de enterococ, rezistența la vancomicină
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Franța, rămâne încă redusă. În cazul tulpinilor investigate de enterococ, rezistența la vancomicină este absentă. La pneumococi rezistența la beta-lactamine este codificată cromosomial și apare ca urmare a modificărilor PLP. Rezistența la penicilina G este semnificativă, dar activitatea amoxicilinei, a cefalosporinelor de generația a III-a este mai puțin afectată, astfel că frecvent, terapia cu acești agenți este eficientă. Mai puțin active asupra pneumococilor sunt cefalosporinele de generația a I-a și a II-a, cu excepția cefpodoximului. Prin modificarea controlului activităților
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ca urmare a modificărilor PLP. Rezistența la penicilina G este semnificativă, dar activitatea amoxicilinei, a cefalosporinelor de generația a III-a este mai puțin afectată, astfel că frecvent, terapia cu acești agenți este eficientă. Mai puțin active asupra pneumococilor sunt cefalosporinele de generația a I-a și a II-a, cu excepția cefpodoximului. Prin modificarea controlului activităților autolitice, apare fenomenul de toleranță la penicilină, care ar putea fi cauza eșecului terapeutic. Din cele cinci tulpini de Streptococcus pneumoniae izolate din lichidul peritoneal
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
tulpinile de E. coli rezistente. Foarte eficientă s-a dovedit asocierea Piperaciclinei cu inhibitorul Tazobactam - doar 1,3% din izolatele piperaciclin rezistente (48,1%) au rămas rezistente și la această combinație. Procente foarte mari de rezistență se constată și pentru cefalosporinele de generația a III-a (Cefotaxim, Ceftriaxonă, Ceftazidim). Așa cum era de așteptat, ambele carbapeneme (Imipenem și Meropenem) au fost foarte active asupra E. coli. Din cele două fluorochinolone testate, Ofloxacinul este mult mai eficient (5,2% rezistență) comparativ cu Ciprofloxacinul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
stafilococi. Beta-lactamazele cromosomale la bacteriile Gram-negativ sunt specifice pentru fiecare specie; cele mai importante sunt cefalosporinazele care sunt prezente la numeroase enterobacterii și Pseudomonas aeruginosa. În acest studiu, prevalența izolatelor de E. coli producătoare de cefalosporinaze care conferă rezistență la cefalosporinele de generația I și inhibitorii de beta-lactamaze este de 10,4%. Două tulpini de E. coli sunt producătoare de enzimă TEM-1 care conferă rezistență la peniciline, cefalosporine de generația I, ureidopeniciline (Piperaciclin) și carboxipeniciline (Ticarcilina). Acest tip de enzimă este
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
studiu, prevalența izolatelor de E. coli producătoare de cefalosporinaze care conferă rezistență la cefalosporinele de generația I și inhibitorii de beta-lactamaze este de 10,4%. Două tulpini de E. coli sunt producătoare de enzimă TEM-1 care conferă rezistență la peniciline, cefalosporine de generația I, ureidopeniciline (Piperaciclin) și carboxipeniciline (Ticarcilina). Acest tip de enzimă este dominant la Gramnegativ și a fost prima oară semnalată la E. coli în 1960 (167). Acest grup manifestă o rezistență semnificativă la peniciline prin penicilinazele mediate plasmidic
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
izolate de E. coli produc betalactamaze cu spectru extins, mediate plasmidic. Tulpinile producătoare de beta-lactamaze cu spectru extins au fost semnalate inițial în Germania în 1983 și apoi s-au extins rapid și în alte țări (120). Beta-lactamazele care hidrolizează cefalosporinele de generația a treia determină cele mai severe probleme în terapie. Klebsiella pneumoniae. Toate cele 10 tulpini investigate au fost rezistente la Ampicilină și Amoxicilină. Asocierea cu inhibitorii de beta-lactamază a fost clar superioară în cazul Piperacilină-tazobactam. Creșterea ratei de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a treia determină cele mai severe probleme în terapie. Klebsiella pneumoniae. Toate cele 10 tulpini investigate au fost rezistente la Ampicilină și Amoxicilină. Asocierea cu inhibitorii de beta-lactamază a fost clar superioară în cazul Piperacilină-tazobactam. Creșterea ratei de rezistență la cefalosporinele de generația a III-a reflectă emergența cefalosporinazelor mediate plasmidic. Analiza tabelului 89 indică rate de rezistență, pentru toți agenții investigați, mult mai mari, comparativ cu cele consemnate pentru izolatele de E. coli. Grupul format din cele trei tulpini de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
rezistență, pentru toți agenții investigați, mult mai mari, comparativ cu cele consemnate pentru izolatele de E. coli. Grupul format din cele trei tulpini de Klebsiella pneumoniae, cu fenotip BLSE, manifestă un grad înalt de rezistență încrucișată (cross-resistance) cu penicilinele și cefalosporinele. Rezistența concomitentă a fost semnalată și pentru Gentamicină, Ciprofloxacin, Ofloxacin și Cloramfenicol. Ca și în cazul tulpinilor de E. coli, sensibilitatea la carbapeneme este totală, dar utilizarea empirică a acestora trebuie atent monitorizată deoarece există riscul dezvoltării rezistenței la acestea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Gram-negativ (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp) sunt sensibili la carbapeneme dar rezistenți la asocierile cu inhibitorii acid clavulanic și Sulbactam. Mai eficiente sunt carboxipenicilinele, ureidopenicilinele și Gentamicina. Grupul investigat este mic (6 izolate), dar o treime din acestea sunt rezistente la cefalosporine și chinolone. Prevalența rezistenței este evidentă mai ales pentru anumite antibiotice utilizate în prima linie a terapiei empirice (Ampicilină, Amoxicilină-acid clavulanic, Ampicilină-sulbactam, Cefotaxim, Cefuroxim) și mai puțin pregnantă pentru agenții cu utilizare restrânsă (ex. gentamicina). Diminuarea sensibilității este de asemenea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în prima linie a terapiei empirice (Ampicilină, Amoxicilină-acid clavulanic, Ampicilină-sulbactam, Cefotaxim, Cefuroxim) și mai puțin pregnantă pentru agenții cu utilizare restrânsă (ex. gentamicina). Diminuarea sensibilității este de asemenea cauzată de extinderea utilizării penicilinelor cu spectru larg și mai ales a cefalosporinelor, care are ca drept consecință selectarea progresivă a unor izolate care produc beta-lactamaze la nivel înalt. La tulpinile Pseudomonas aeruginosa au fost identificate diferite mecanisme de rezistență. Degradarea enzimatică cu o penicilinază a piperacilinei a fost semnalată pentru una dintre
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
selectarea progresivă a unor izolate care produc beta-lactamaze la nivel înalt. La tulpinile Pseudomonas aeruginosa au fost identificate diferite mecanisme de rezistență. Degradarea enzimatică cu o penicilinază a piperacilinei a fost semnalată pentru una dintre tulpini. Rezistența încrucișată între uridopeniciline, cefalosporine și aztreonam, prezentă în cazul unei alte tulpini de Pseudomonas aeruginosa indică, probabil, elaborarea unei cefalosporinaze. Cocii Gram-pozitiv Staphylococcus. Toate izolatele de stafilococ au fost rezistente la penicilină. Tulpini penicilin- rezistente sau răspândit rapid, din spital în comunitate, încă din
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a antibioticelor pentru a evita selectarea și răspândirea tulpinilor rezistente. Studiul prevalenței rezistenței la principalele antibiotice utilizate în diferite secții ale spitalului sau în întreg spitalul, relevă tendințele diseminării rezistenței la penicilinele cu spectru larg, la aminoglicozide, diminuarea sensibilității la cefalosporinele de generația a III-a. Toate aceste date sunt ca un adevărat tablou al situației din spital, care trebuie analizat pentru a stabili strategia utilizării antibioticelor. Datele prezentate referitoare la sensibilitatea bacteriilor la agenții folosiți curent în terapia antiinfecțioasă și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
la 1,3% față de 48,1% cât era în lipsa tazobactam-ului; - dintre fluorochinolone, ofloxacinul a fost mai eficient (5,2% rezistență) comparativ cu ciprofloxacinul (rezistență 9,1%); - dintre aminoglicozide, tobramicina a fost cea mai eficientă; - 10% dintre izolate erau rezistente la cefalosporine de generația I (producătoare de cefalosporinaze); - sensibilitate totală la carbapeneme. Este de semnalat că două tulpini de E.coli sunt producătoare de betalactamaze cu spectru extins, mediate plasmidic. Au fost 10 tulpini de Klebsiella pneumoniae investigate și s-a remarcat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
extins, mediate plasmidic. Au fost 10 tulpini de Klebsiella pneumoniae investigate și s-a remarcat: - rezistența totală la ampicilină și amoxiciclină; - au fost 3 tulpini cu fenotip BLSE, care au prezentat un grad înalt de rezistență încrucișată cu penicilinele și cefalosporinele; - dacă sensibilitatea la carbapeneme a fost totală, nu același lucru se poate spune despre gentamicină, cloramfenicol și ciprofloxacină. A fost un grup de 6 izolate alcătuit din alți bacili Gram-negativ (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp) la care antibioticele eficiente s-au
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
gentamicină, cloramfenicol și ciprofloxacină. A fost un grup de 6 izolate alcătuit din alți bacili Gram-negativ (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp) la care antibioticele eficiente s-au dovedit carboxipenicilinele, ureidopenicilinele și gentamicina. Din grupul investigat 3 tulpini au fost rezistente la cefalosporine și chinolone. Rezistența este evidentă pentru antibioticele utilizate în prima linie a terapiei de primă intenție: ampicilină, amoxiciclină+acid clavulanic, ampicilină+sulbactam, cefuroxim, cefotaxim. Staphylococcus aureus și Staphylococcus epidermidis au totalizat 23 și respectiv 4 izolate. S-a înregistrat o
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
multidrog rezistente. Nu s-a putut realiza o relație cu flora existentă la departamentul de terapie intensivă din cauza lipsei epidemiologului. În cazul peritonitelor spontane la copil, schema terapeutică a utilizat numai o parte din antibioticele recomandate drept protocol, și anume cefalosporine de generația a III-a (de tipul cefotaxim, ceftazidimă) și imipenem. Nu s-a înregistrat niciun deces, deci schema terapeutică a fost eficientă. Dializații în ambulator, cu peritonită spontană (19 cazuri) au fost tratați din schema recomadată cu asocierea de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de generația a III-a (de tipul cefotaxim, ceftazidimă) și imipenem. Nu s-a înregistrat niciun deces, deci schema terapeutică a fost eficientă. Dializații în ambulator, cu peritonită spontană (19 cazuri) au fost tratați din schema recomadată cu asocierea de cefalosporine de generația a IIIa+ aminoglicozid (amikacină) sau vancomicină+ amikacină. Nu s-au înregistrat decese. Bolnavii cu ciroză și peritonită primară (21 cazuri) au fost tratați cu cefalosporine de generația a III-a (ceftriaxonă/ cefotaxim), antibiotice ce se regăsesc în ghidul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]