416 matches
-
Rapid, și-a trăit din plin umilința. Se ajunsese la paroxism cu romanticul patron-chelner propulsat VIP. De cine? Mister! Am devenit fan Rapid prin anii '50. Pe strada cu nume celebru, Ion Roată, din Bârlad, locuiau și trei familii de ceferiști. Influența lor a fost determinantă în a-mi alege echipa din divizia A. În Bârlad, alt sport a fost și este la putere. Rugby-ul. Prin liceu chiar am cochetat cu jocul bărbătesc și, totodată, elegant, sub bagheta marelui jucător
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
predați Ursului. Cine lua partea cea mare nu se știa! Un lucru era cert; rareori vreun pisoi putea să evadeze singur dacă nu era ajutat de cineva. Parcă era un făcut; milițienii nu se vedeau când cerșeau pe peronul gării. Ceferiștii nu observau nimic. Nici hamalii din gară nu observau nimic. Din timp în timp obiectivele se schimbau în așa fel încât nici un pisoisă nu fie prea familiarizat cu zona în care cerșea. Astfel zilele treceau fără să se întâmple ceva
OBIECTIVUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358068_a_359397]
-
de la școală, ținându-și brațele larg deschise în pragul casei, moartea primei sale soții. În sala de așteptare a gării nu părea să se fi schimbat ceva. Stăruia aceeași lumină difuză, același miros greu de mahorcă, până și mantaua de ceferist, trântită pe bancheta de la intrare, rămăsese la locul său. Pe neașteptate, ferestruica unuia din ghișeele pentru vânzarea biletelor se luminase. În dreptul ei se conturase brusc silueta unei femei. Nu mă îndoiam că este ea. Se apropiase de mine cu bucuria
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
2012 Toate Articolele Autorului In memoriam - Părintele Constantin Voicescu de la Biserica „Sapienței” din București - acum la împlinirea a cincisprezece ani de la mutarea sa la veșnicele lăcașuri... Părintele Constantin Voicescu s-a născut în București, la 28 iulie 1924, în familia ceferistului Stan Voicescu și a croitoresei Zinca Manea. Crește, împreună cu sora sa Maria (n. 1929) în orfelinatele din Predeal, Tîrgoviște și Buzău, cu ajutorul unchilor Gheorghe Rădulescu, Badea și Ilie Manea. Rămas orfan de la vârsta de 7 ani și-a petrecut copilăria
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
nu mai găsise ea după aceea. Era înstărită, avea oi multe ce urcau vara cu ciobanii în munte și coborau toamna la iernat în loc mai blând unde aveau saivane. Acum venea de la fata ei măritată la oraș, o luase un ceferist ce venise la bunica lui în sat, o plăcuse și a cerut-o. Maria nu s-a împotrivit, băiatul era bun, avea salariu, avea o căsuță a lui la marginea orașului, cu flori multe în grădină, cu mobilă de aia
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
când, în Moldova au trebuit constituite fabrici, uzine, combinate metalurgice și siderurgice la Galați, la Iași, la Roman, la Onești etc. S-a impus și s-a realizat o dezvoltare simultană a țării, de pe vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej, un fost ceferist de la Bârlad, care a avut dorința înființării acelor Școli Medii de Mecanică și Siderurgie. Una dintre a fost deschisă la Roman, străvechea cetate mușatină a lui Alexandru Cel Bun, fiul domnitorului Roman I Mușat. Și eu, alături de mii de elevi
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Podul suspendat -Spuneți-mi, vă rog, unde este podul de peste gară? Acela, care lega orașul de periferie? -Podul acela? De mult nu mai este! De vreo 30 de ani! Privirea ceferistului părea neverosimilă, parcă încerca să pună un diagnostic femeii, cu asemenea întrebări. De ce ne întoarcem mereu în trecut? Într-un trecut pe care suntem tentați să-l idealizăm?! Ori de câte ori când prezentul nu ne ajunge, încercăm să pășim în magazinul de
PODUL SUSPENDAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345081_a_346410]
-
început drumul în viață învățătorul Ioan Hăulică. Absoolvent al Școlii Normale de la Iași, el va construi primul local al școlii și împreună cu fetele sale, vreme de 40 de ani va păstori generații de învățăcei. Unii dintre ei au ajuns învățători, ceferiști, avocați, ofițeri. Printre aceștia s-a aflat și Nicu Hăulică. Academicianul de mai târziu, copiil find, a desprins cititul buchiilor și înțelepciunea cărților în tinda bisericii Sf. Nerculai, sub oblăduirea preotului Ion Leuștean și a presviterei Elena Leuștean, învățătoare, poposiți
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
tatăl său acceptă să urmeze cursurile unei facultăți, cea de Agronomie, sperând să acopere dealurile satului natal cu vii și livezi. Pleacă la Iași pentru a se înscrie, dar fiind anii războiului, circulația trenurilor era perturbată. Învelit în șuba de ceferist a unui consătean ajunge clandestin, pe un tren militar, la Iași. Trenul mergea spre frontul de est, coboară în gara Nicolina și ratează cu o oră înscrierea la Facultatea de Agronomie. Un tren militar, un consătean ceferist și o oră
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
-mă să urc scările astea, că-s așa de înalte și pleacă trenul până mă sui eu. Erau ale unui vagon de clasa a doua, mai aproape de locul unde discutau. - Las’ că nu pleacă până nu se urcă toți călătorii. Ceferistul acela cu șapca roșie, de aia stă pe peron, ca să dea semnalul de plecare când s-a liniștit forfota de pe lângă tren. Un șuierat scurt al locomotivei vesti plecarea, și garnitura, domol, se puse în mișcare. Din ușa deschisă a vagonului
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
cel pe care-l știm, a lăsat cu drept de pensie anumite persoane, iar pe muncitorii mici i-a deposedat cu miile. Sunt foarte multe cazuri și trebuie revizuite. Tov. Chișinevschi: Carandino, fiind în pușcărie, primea pensie. Tov. Gheorghiu-Dej: Unui ceferist care a avut 2 ha de pământ i s-a luat pământul și nu i s-a mai dat nici pensia, iar unui fost inspector general de la Ministerul Asigurărilor Sociale i se lasă pensia. Iată o treabă bună pentru deputați
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
scrie despre „farsa” de la C., tot el denunțând, în 1944, „obscurantismul” de acolo), criterioniștii devin indezirabili pentru autorități; e găsit un pretext pentru a-i marginaliza și, în cele din urmă, pentru a-i interzice. În februarie 1933, din cauza grevei ceferiștilor de la Grivița, crezută preludiul unei revoluții bolșevice, în țară a fost instituită starea de asediu. Întrunirile publice sunt interzise, inclusiv conferințele de la Fundație (seria „Tendințe”, anunțată în program). S-a îngăduit totuși a se da curs cvasiconfidențial unor reuniuni în
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
profesor la Școala industrială de ucenici „Obedeanu” și la o școală industrială de pielari. A mai fost - experiență neplăcută pentru C. - secretar-contabil la Teatrul Național din capitala Băniei. Președinte al Sindicatelor Unitare Muncitorești, membru al colegiului redacțional al foii „Apărarea ceferiștilor” (Craiova, 1934), condeierul oltean își nutrește din învrăjbirea de clasă spiritul de frondă. A debutat cu un sonet în „Acțiunea română” (Iași, 1917). A mai colaborat la „Ramuri”, „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Datina”, „Actualitatea”, „Bilete de papagal”, „Familia
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
de pe piața financiară internațională au fost folosiți de guvernele post-decembriste în primul rând pentru supraviețuirea cu orice preț a mastodonților industriali energofagi și nerentabili: „Prin subvenții de toate tipurile „a apărat” milioane de oameni în confruntarea cu forțele pieței (mineri, ceferiști, energeticieni, siderurgiști etc.) pentru aceștia piața muncii nu există cu adevărat atâta vreme cât salariile nu sunt rezultatul unei producții cu o valoare reală. Libertatea și democrația înseamnă doar greve și mișcări de protest pentru a obține o nouă mărire de subvenții
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cel al lui Pătrășcanu, În 1954, fiind cele mai cunoscute) sau să-i treacă Într-o inactivitate politică totală (Luca Închis, mort apoi În detenție, Pauker În libertate atent supravegheată). Lupta a fost cîștigată de Dej În fața lui Stalin, fostul ceferist oferindu-i stăpînului de la Kremlin numeroase dovezi ale loialității sale, inclusiv prin Încadrarea sa cu agenți sovietici pe care Îi cunoscuse În detenție, și discreditîndu-și adversarii. Dej și-a construit legitimitatea pe supralicitarea participării la lovitura de stat de la 23
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vagoane, preluate apoi de membrii grupei. În Piatra Olt trebuia schimbat trenul, motiv pentru care bagajele erau depozitate într-o magazie a restaurantului gării. Se mergea apoi cu trenul până la Băbeni, de unde grupul era preluat de omul de legătură, un ceferist pe nume Mircea. Acesta îi conducea la trenul cu linie îngustă (popular „mocăniță“), cu care ajungeau în comuna Bistrița, la poalele muntelui unde se afla tabără partizanilor. Bagajele suplimentare erau lăsate la mănăstirea Bistrița. La ajungerea în tabără se utiliza
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cepari, studentul Mișu Ocneriu din Olănești. Alți inculpați au primit pedepse mai „ușoare“, între 3 și 8 ani: Ion Marinovici, gospodar din Sutești, Ilie Ionescu, comerciant din Sutești (7 ani), Aristide Ionescu, economist din Ștefănești (4 ani), Nicolae Păunescu („Baronul“), ceferist din Râmnicu Vâlcea, Emil Sanfrancisco, elev din Râmnicu Vâlcea, Gheorghe Popescu din Olănești, M. Grecu, țăran din Sutești. Tuturor celor cu condamnări de peste cinci ani le-au fost confiscate averile (acestea încă nu erau restituite în anii ’90)85. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care favorizau grupuri sociale au fost numeroase, dar foarte puține dintre aceste politici au fost constante în timp, ceea ce a mărit dinamica redistribuirilor. La începutul anilor ’90, politicile guvernamentale au favorizat grupurile socio-profesionale ale muncitorilor industriali, notorie fiind favorizarea minerilor, ceferiștilor etc. în dezavantajul altor categorii de muncitori. De asemenea, au favorizat apariția, dezvoltarea și relativa bunăstare a unui mare număr de mici întreprinzători privați, proveniți din cele mai diverse categorii sociale, educaționale și ocupaționale. Ulterior, muncitorii industriali au fost puternic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
STRĂTESCU, Ion V. (26.VI.1940, Piua Petrii, j. Ialomița), poet și prozator. Este fiul Floricăi (n. Rădulescu) și al lui Vasile Strătescu, ceferist. Învață mai întâi la Călărași, unde urmează și Liceul „N. Bălcescu” (1954-1957), și face studiile universitare la Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din București (1957-1963). Inginer constructor, va conduce întreprinderi și grupuri de șantiere din Galați și București. Ca
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
preistorică (regresiunea într-un tărâm arhetipal). Această dispunere a imaginarului se observă încă din La fanion, unde reactivarea copilăriei combină percepția prozaică, anecdotică, imediată cu o perspectivă hierofanică, mitizantă. Cantonul 248 se transformă într-un panteon sui-generis, iar gospodinele și ceferiștii sunt simple măști îndărătul cărora se întrevăd Zeus, Cronos, Hera, Afrodita sau Dionysos: „pe arșiță, sufletul meu, zeu al somnului, zboară,/ cu măciulii de mac în mâini, la tine, în prepeleac, la/ deal, la Șișcani, unde stai, sperietoare,/ cu capul
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
chiar foarte bine aici, la Medicină. Primul an a fost foarte greu... A.N.: Unde ați stat? N.I.: Noi, studenții gălățeni, am locuit în „Căminul Covurluian”, cămin ce aparținea orașului Galați. A.N.: Da, era obiceiul acesta, aici era căminul ceferiștilor, toți copiii ceferiștilor veneau aici la cămin. N.I.: Da, așa era și în facultate, și în licee. Am stat acolo. Apoi a venit refugiul și a trebuit să plecăm la Alba Iulia. A.N.: Deci ați început în 1943... La
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aici, la Medicină. Primul an a fost foarte greu... A.N.: Unde ați stat? N.I.: Noi, studenții gălățeni, am locuit în „Căminul Covurluian”, cămin ce aparținea orașului Galați. A.N.: Da, era obiceiul acesta, aici era căminul ceferiștilor, toți copiii ceferiștilor veneau aici la cămin. N.I.: Da, așa era și în facultate, și în licee. Am stat acolo. Apoi a venit refugiul și a trebuit să plecăm la Alba Iulia. A.N.: Deci ați început în 1943... La Alba Iulia s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, George A. (23.IV.1900, Măldăeni, j. Teleorman - 31.I.1958, București), poet, publicist și traducător. Este fiul lui Alexandru Petre, ceferist închis șase luni pentru solidarizare cu răsculații din 1907. Urmează școala primară în satul natal, apoi cursul secundar la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele. De aici, în ultimul an, datorită, se pare, atitudinii profesorilor față de debutul său liric în
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
, Teodor (22.X.1909, Mămăliga-Hotin - 6.XII.1990, București), poet. Este fiul Alexandrei (n. Baltă) și a lui Ion Plop, ceferist. Urmează cursurile școlii primare din satul natal și își continuă studiile la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți, pe care îl va absolvi în 1929. Ca elev, încearcă, împreună cu Mircea Streinul și alți colegi, să scoată o revistă șapirografiată, „Caietul celor
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
, Constantin (15.VIII.1937, Constanța), prozator. Este fiul Mariei (n. Cioconea) și al lui Dumitru Novac, ceferist. Este absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân” (1955) și al Școlii Tehnice de Marină, ambele urmate în orașul natal. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București (1962), activează ca asistent universitar la Institutul Pedagogic din Constanța (1962-1966), ca
NOVAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]