177 matches
-
teribil de mediocră”, din Cehov, dar și de un extraordinar spectacol-vodevil pe care, ca profesor, l-a montat cu elevii unui liceu din Banat, lectorul-scriitor atrage atenția asupra „prefăcătoriei savante și foarte subtile” ascunse sub aparența de simplitate a artei cehoviene. Sorin insistă asupra erorii celor ce ar imputa acestui tip de literatură „absența marilor idei” sau „neglijența” cu care trăiesc personajele... se referă la opoziția Cehov - Brecht! Întrebările cehoviene, fracționate, evazive În confruntare cu glacialul tipar brechtian, tăiat ferm, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
savante și foarte subtile” ascunse sub aparența de simplitate a artei cehoviene. Sorin insistă asupra erorii celor ce ar imputa acestui tip de literatură „absența marilor idei” sau „neglijența” cu care trăiesc personajele... se referă la opoziția Cehov - Brecht! Întrebările cehoviene, fracționate, evazive În confruntare cu glacialul tipar brechtian, tăiat ferm, În răspunsuri drastice, lineare, poruncitoare. Un „tratament brutal”, scrie Sorin Titel, care avea oroare de brutalitate, somație, cruzime, infatuare, ar bloca „sensurile mai adânci” ale operei. Generoasă În sugestii asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
vezi intrând la cursuri. Și să fii liniștit. Iar acum ea, Gaetana, lângă tine, Împărtășindu-ți gânduri, ascultându-te, certându-te pentru cine știe ce nimic, ascultându-ți perorațiile despre călătoriile În Ardeal, despre grădinile fastuoase ale unor cetăți inventate, planurile tale cehoviene, iluziile tale că te vei plimba Îmbrăcat Într-un costum alb și vei bântui prin Nisa, după ce ți-ai băut cafeaua la Negresco, sub soarele cald al Mediteranei, toate fantasmagoriile posibile despre un desfrâu al libertății, căruia ai să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
publicația on-line Bit press). De ce?... Într un puseu ludic, combinînd două proze excep ționale, despărțite de un secol, Întreb și eu, ca intertex tualistul : „ De ce, nene Anghelache, fierbe copilul În mămăligă?”... S-a vorbit mult despre strigătul celebrelor trei surori cehoviene, „La Moscova!”. De la Începutul piesei, pînă-n 24 finalul ei, Olga, Mașa și Irina nu visează altceva decît să se reîntoarcă În Capitală. Nimeni Însă nu s-a Întrebat, ucigător de simplu : de ce n-o fac? În fond, nu le leagă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
tot tirajul și i-a dat foc... Oameni din Dublin stă, incontestabil (atât cât poate fi ceva incontestabil în teritoriul ăsta dulce-amărui al literaturii), sub semnul morții. Al putrefacției. Când nu e putrefacție morală (și atunci Joyce devine pe deplin cehovian), e moartea la propriu, câteodată înfricoșătoare, altă dată bântuind cu o consistență noroasă. De la enigmaticul mort al primei povestiri (ce expresie idioată... orice mort e enigmatic), preotul care sparge potirul, la Gabriel, simpaticul intelectual de mâna a doua care-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
niscaiva găluște umplute nu cu prune, ci cu zmeură (gomboți cu zmeură, adică). Și ar mai tot fi. Ce aș dori eu? Multe. Dar ce-aș dori acum ar fi vișinele conservate într-o manieră unică și de neîmpărtășit din cehoviana Livadă cu vișini. Și mi-ar mai plăcea să fiu hrănită cu toate felurile de mâncare din O mie și una de nopți. Cam un an de zile. BUCUREȘTI FAR WEST Copacabana (I) Daniel CRISTEA-ENACHE Primul lucru care ni s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
peste unchiul Dikran, cu capul vârât În dulapul de sub chiuvetă și trupul voluminos sprijinit În mâini și genunchi. — Unchiule? a zis Armanoush, gata-gata să scoată un țipăt. — Bunăăă! a strigat Dikran Stamboulian din dulap. — Casa asta e plină de personaje cehoviene, a murmurat Armanoush ca pentru sine. Dacă spui tu, a Îngânat-o o voce de sub chiuvetă. — Ce faci aici, unchiule? Știi că bunică-ta se plânge tot timpul de robinetele vechi din casă. Așa că În seara asta mi-am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ca și cartea scrisă cu talent și cu o pasiune contaminantă". Ioan Holban, Dacia literară, decembrie 2007 "Pentru noua sa carte, a cincea (apărută la Editura Timpul, Iași, 2007), scriitoarea băcăuană Carmen Mihalache (redactor-șef al revistei ,,Ateneu") a ales cehovianul Urât mai trăiți, domnilor!, pe care dramaturgul l-a adresat locuitorilor plicticoși ai planetei, spune Gorki, ,,cu glas frumos și sincer". În ciuda acestui titlu, Carmen Mihalache se oprește puțin asupra aspectelor întristătoare ale vieții. Cu glas frumos și sincer, autoarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
o revoltă generală. Toată lumea se revoltă, chiar și Serebreakov” (pp.83-84). Mda, nu observasem... Și cartea se Încheie cu un minunat caiet de regie la Platonov : deși am citit mult despre autorul rus, deși am văzut trei reprezentații cu textul cehovian, ceea ce face Lev Dodin În acest voluminos capitol, este un exemplu nu doar de Înțelegere a lumii piesei, ci și un exemplu de căutare permanentă, neobosită, uneori - de pe poziții opuse - a adevărului textului, a detaliilor revelatoare, a subtextului tuturor frazelor
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
prefața, În care concetățeanul nostru Îi explică marelui Anton 95 Pavlovici, cam ce-a făcut el pe lumea...aia: „Toate paginile pe care le-ați scris nu formează decît o singură (s.n.), vastă piesă”; sau:„Casa de nebuni a lumii cehoviene, În care ați Închis o Întreagă epocă. Eu Însumi eram Închis În casa de nebuni a comunismului”. Sau:„ de fapt, marele personaj pe care l-ați creat este atmosfera: un fel de ceață, În interiorul căreia ființele se comportă ca niște
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de ce: e un eseu dramatic remarcabil! Care vine-n continuarea Mașinăriei Cehov. Cum am mai spus, cu altă ocazie, cele două texte cuceresc omul de teatru și, În general, pe iubitorul de Cehov. Au imagini ...regizorale excepționale, emoționează, reîncarcă biografiile cehoviene cu posibile Întîmplări și reconsiderări, oferă partituri minunate unor actori, dar, vai!, repet, nu cred că au și un succes de public; ca dovadă, după cunoașterea noastră, Nina...nu a fost reprezentată În România, deși piesa e publicată Încă din
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
intrigile posterior dezvăluite, gust de „voyeur”. După-amiaza irlandeză îmi lasă un gust amar: de ce Brook face acest spectacol? Pentru a-i da un rol soției abandonate ce trebuie consolată? De ce? De ce? Emoția scrisorilor olandeze se convertește în decepție a scrisorilor cehoviene pe care în cîteva zile le voi vedea, jucate de Michel Piccoli et Natasha Parry, la Bouffes du Nord. Soarele apune, seara vine, ca în actul II din Livada cu vișini. Traversez strada pentru a intra în Gate theatre. Citesc
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
putea fi, la fel de bine, un scriitor celebru, ca în alte romane semnate de Roth) își ratează și ultimul rol, acela în care își joacă propriul destin, însă nici ratarea nu e autentică, deoarece e proiectată în registrul înalt al tragediei cehoviene. Philip Roth a scris pagini dense despre modurile în care funcționează iluzia erotică și dialogul imaginar între amanți imposibili în Fantoma iese din scenă, însă e departe de această performanță în Umilire. Meritele cărții nu sunt, totuși, de neglijat. Degradarea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sentimentelor sunt legate printr-un fir epic, cu lărgirea planului temporal al desfășurării evenimentelor. Autopsia, cea mai reușită nuvelă din volum, analizează, pe fundalul cenușiu al vieții de provincie, destinul banal-absurd al unui medic ratat, unele sugestii venind dinspre proza cehoviană. Tot o structură tripartită are și culegerea de nuvele Vin râmele (1993), care include textele respinse de cenzură la editarea cărții anteriore. Majoritatea narațiunilor se plasează în aceeași formulă mixtă - notația cotidianului și parabola -, de astă dată orientată orientată spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
e condamnat de o boală necruțătoare, dă tragism opului, dă un nedorit suspense. Avanpremiera cu Hamlet s-a ținut în vară. Premiera era programată pentru deschiderea stagiunii. Acel "cînd mă voi întoarce, la toamnă" al regizorului, capătă, în volum, valențe cehoviene: LA TOAMNĂ! = LA MOSCOVA! Adică, rămîne un proiect irealizabil. Artistul nu avea să se mai întoarcă la Cluj, deoarece după o lună de la avanpremieră trecea Dincolo... Spectacolul morții este un testament artistic. Ion Vartic, Marta Petreu, Roxana Croitoru ș. a. ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
captivă într-un Univers pe care nu îl înțelege, în care nu se regăsește, dar, mai ales, contra căruia nu mai are puterea să lupte. Și în acest lucru stă tragicul. S-ar spune că Ana Blandiana este un Treplev cehovian, căutător permanent, al absolutului, stângaci, din păcate, în crearea personală a acestui absolut, până la denegația lui din final, când se sinucide. Ne propunem să îmbinăm, în cele ce urmează, analiza care urmărește cronologia volumelor cu aceea a toposurilor poetice. Specifică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
proporții nebănuite, menținând În același timp satisfacția În domeniul sferei private. Pentru ca societatea să funcționeze, pentru ca să continue competiția, trebuie ca dorința să crească, să se Întindă și să devoreze viața oamenilor.” (p. 200). Bruno este, evident, o victimă, un personaj cehovian transpus În Occidentul anilor 1960-90. și dacă ratații lui Cehov mor, se sinucid sau Înnebunesc, ei bine, Bruno se masturbează. Masturbarea, alături de confesiuni lubrice (unul și același lucru, la limită) sunt activitățile principale ale unui bărbat grăsuț, slab dotat sexual
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
chiar și prima variantă a piesei Unchiul Vanea, Duhul pădurii (text asupra căruia regizorii nu se opresc niciodată). A scris și vorbit mult despre Anton Pavlovici. Și-n cazul marelui dramaturg rus a găsit idei noi, proaspete, acroșante: "Toate sfîrșiturile cehoviene afectate de deznădejdea încrederii, dezleagă începutul comedie... FINALUL start al destinului. ...Amenințarea stă în ființe normale și-n faptele zilnice. Se trag focuri de armă și moartea nu vine. Sinuciderea stîrnește hazul. Pleznesc nervii biciuiți de clipele lucide ale constatării
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Visarion e vital paravanul. Și, cum a arătat într-unul dintre primele spectacole Cehov, pietrișul care scîrțîia sub tălpile eroilor, continuat de zahărul care scîrțîia între dinți, înaintea băutului ceaiului. Cu trei cuvinte paravan, pietriș, ceai descrii un spațiu: spațiul cehovian. Pe care, uneori, nu-l descoperi în zeci de cărți și sute de spectacole... În cazul lui Shakespeare, de tânăr căuta raportul subtil între cap și coroană. "Richard II descoperă meditația în spațiul de timp dinaintea sfîrșitului. El trăiește prăbușirea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca un pedagog respectat. El s-a consacrat școlii și foștii elevi îi recunosc implicarea totală. Auzindu-le mărturiile am recunoscut succesul drumului pe care Alexa l-a urmat. Alegere semnificativă: el semnează la Sibiu spectacolul Noaptea bufonilor, reunind textul cehovian Cântecul lebedei în care un actor bătrân celebru, sărbătorit pentru cariera sa, rămâne uitat într-un teatru în compania unui sufleor apropiat și cu texte shakespeariene ce sugerează repertoriul universal al teatrului. Cei doi își evocă viețile, vieți de actor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de credință despre profesia și cariera sa, ce au marcat generații de artiști și spectatori. Acum finalizăm frumoasa aventură de a pune alături doi mari artiști ai țării: Ilie Gheorghe și Marian Râlea, într-un dialog artistic provocat de scenariul cehovian, încrucișat cu marile culmi de încercare ale textelor shakespeariene. Cât dramatism și ce frumusețe sunt adunate în marea poezie a acestor texte, ce cu migală, răbdare și aplomb (ca în tinerețe), le frământă cu cei doi magicieni ai scenei românești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lui Visarion m-au însoțit multă vreme, ca repere, în anii de școală. Nu uit nici acum scrâșnetul pietrișului cu care era acoperită dușumeaua scenei scrâșnet îngemănându-se straniu cu melodia suferințelor mocnite și, de câteva ori, explozive ale personajelor cehoviene. Cum nu pot uita nici momentul magnific din celălalt spectacol, când unul din meșterii lui Manole șuiera exaltat: "Noi suntem dracii lui Cristos !" iar gigantica schelă, mirosind a lemn proaspăt geluit, construită de regretatul Vittorio Holtier din fosa orchestrei și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scurs de-atunci încoace a montat mai puțin, refugiindu-se în profesorat, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică UNATC (numele actual al fostei IATC), dar și-a întrerupt orgoliosul "boicot" al scenelor pentru de pildă cîteva memorabile montări cehoviene; și s-a retras și în scris, producînd eseuri pe teme teatrale, reflecții despre marea dramaturgie, mărturisiri despre spectacolele proprii și despre viziunea sa de regizor (Spectacolul ascuns, 2002, Cortina de cuvinte, 2007, De la Ziditorul la Zidirea, 2007, Goana pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
noi. Cu alte cuvinte, suntem prizonierii unui mod de a fi și de a înțelege lumea care depășește schopeanhaueriana viziune a acesteia ca voință și reprezentare. Suntem ceea ce voim, dar voim ceea ce suntem! Din această perspectivă, Alexa Visarion este un cehovian. Cehovian structural, un reflexiv care refuză retorica, cu amară, dar înțeleaptă înțelegere a existenței și timpului prezent, cu acea adâncă înțelepciune cu care tac stepele și apele adânci. Cehovian somatic, putând oricând să lepede bagheta dirijorală pentru a asuma partitura
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Cu alte cuvinte, suntem prizonierii unui mod de a fi și de a înțelege lumea care depășește schopeanhaueriana viziune a acesteia ca voință și reprezentare. Suntem ceea ce voim, dar voim ceea ce suntem! Din această perspectivă, Alexa Visarion este un cehovian. Cehovian structural, un reflexiv care refuză retorica, cu amară, dar înțeleaptă înțelegere a existenței și timpului prezent, cu acea adâncă înțelepciune cu care tac stepele și apele adânci. Cehovian somatic, putând oricând să lepede bagheta dirijorală pentru a asuma partitura și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]