298 matches
-
publică după ce publicase În Vest un comentariu favorabil despre românul lui Boris Pasternak, Doctor Jivago. Conform lui Mayer, toate acestea fuseseră posibile În Germania deoarece nouă generație de după război, care nu cunoscuse organizația tineretului hitlerist, adoptase modelul sovietic al Komsomolului, celebrata pentru eroismul actelor de rezistență de la Leningrad și Stalingrad (Mayer, 1993, pp. 37-39). Walter Markov (1909-1993), istoric, devenise membru al KPD din 1934, pe când era asistent la Universitatea din Bonn, organizase un grup de rezistență În universitate și editase un
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
alte filiații au fost inventate, iar referințle la categoriile universale aproape mereu estompate. Redescoperirea tradiției literare naționale a suplinit o functie modernizatoare, cel putin o anume vreme (Mircea Marin, 2003-2004). Este În mod special cazul avangardei, a cărei tradiție fusese celebrata de pe la sfârșitul anilor ’60, prin mai multe studii și publicații comemorative, antologii etc. și ca urmare a accesului pe piața internațională care Îi consacrase pe acesti autori (Irina Livezeanu...). Descoperirea unei tradiții naționale moderne, chiar moderniste, prezența de asemenea avantajul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
duhovnicești” pe care însuși Apostolul Pavel le recomanda pentru adunările în care credincioșii îl slăveau pe Dumnezeu (Col. 3, 16; Ef. 5, 19). Așadar, cererea de „poezie” este nouă, destinația acesteia este nouă (adunarea de creștini și liturghia care trebuia celebrată acolo; creștinii se puteau aduna pentru a cînta imnuri și în case private); în consecință, structura și forma sînt noi. Același proces are loc și în Occident, unde am văzut cum s-a format (pp. 000-000) o poezie creștină cultă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de sicrie este îndemnat să „ia bine măsura”: „La umeri vezi haina să nu strângă, / simtă-se bine mâna dreaptă, stângă, / Dă-mi o înfățișare cât mai protocolară, / să nu mai zică lumea: și ăsta-i de la țară...”. Contrapunctic sunt celebrate universul vegetal, anotimpurile, momentele zilei - toate având conotații de auroral. U. este un sensibil poet al mirărilor și al gesturilor suave, aproape inextricabile; de aceea el și evită să le gloseze, limitându-se la momentul prim, de luare la cunoștință
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
Tripla Înțelegere <ref id="68"> 68 Cf. Schroeder, op. cit., p. 47; I. V. Bestuzhev, Russian Foreign Policy, February-June 1914, În Journal of Contemporary History, I, nr. 3, July 1966, p. 96, 111. </ref>. Regele Carol I, chiar și după mult celebrata vizită a Țarului la Constanța, În iunie 1914, a continuat să vadă România drept intermediarul ce trebuia să aducă reconcilierea Între Austro-Ungaria și Rusia! <ref id="69 "> 69 Raymund Netzhammer, Episcop În România, București, 2005, vol. I, p. 512 (Duminică
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
afective în gândirea și trăirea Revelației. Această regăsire a apofatismului personalist nu poate fi completă fără o înțelegere a exigențelor practice - și în primul rând liturgice - ale cunoașterii teologice. Darul Evangheliei făcut acestor timpuri sărace este iubirea, întrupată comunitar și celebrată liturgic în Biserică. Acceptarea revelației trinitare, care ne oferă în Duhul, prin Fiul, cunoașterea Tatălui, ne obligă să privim iubirea în comuniune ca principiu unic de individuare a persoanei. Răspunsul dat chemării lui Dumnezeu coincide cu realizarea unicității apofatice a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din ultima parte a vieții. Volumul următor, Pașii profetului, își găsește unitatea într-o întoarcere din reflecția aducătoare de neliniști la indiferența senzualismului elementar. Versurile, așa cum indică și titlul, stau sub semnul revenirii anahoretului printre oameni, după experiența schimnică, moment celebrat și de drama Zamolxe. Aici apare pentru întâia oară un aspect caracteristic al liricii lui B., „panismul”. E sentimentul de beatitudine cosmică a naturii, care își trăiește, calmă, darnică, senină, surdă la orice întrebare, strictul instinct vital, într-o eternă
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
aprilie și fu trăit în spaimă și pregătiri de război. în bisericile ticsite, poporul imploră, prin penitență și rugăciune, să i se îndepărteze amarul potir al războiului și al distrugerii. Sebastianus participă, împreună cu Alpinianus și familia sa, la ritul euharistic celebrat, în biserica galoromanilor, de episcopul lor, Antelmus. Intensitatea rugăciunii pe care o simțea la mulțimea înspăimântată, reunită în jurul acelui om ca o turmă în jurul păstorului său, îl impresionă profund. Prelatul nu se limită la a-i avertiza pe credincioși asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Japoniei era condusă la culcare. În cei doisprezece ani de viață care-i mai rămăseseră, Hideyoshi și-a consolidat autoritatea asupra națiunii, frângând, pentru totdeauna, puterea clanurilor de samurai. Patronajul său asupra artelor a creat o opulență și o frumusețe celebrate și astăzi ca Renașterea Japoneză. Împăratul l-a copleșit cu titluri: Kampaku. Taiko. Dar visurile lui Hideyoshi nu se sfârșeau la mal; ambițiile sale ajungeau până dincolo, spre tărmurile la care visase în copilărie - ținutul împăraților Ming. Acolo, însă, armatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
secole de-a rândul. Îmi aduc aminte de prima mea călătorie la Istanbul și în alte localități, când eram student la Roma, în anul 1987. Cât de mult m-a impresionat Hagia Sofia și explicațiile despre solemnitatea cultului divin creștin celebrat aici cu multe secole în urmă! Îmi amintesc de bogățiile de la Top Kapi, Înalta Poartă, de explicațiile date de ghid, din care am reținut rigurozitatea, dar și obtuzitatea multor reguli ale religiei sau tradiției islamice. Imi amintesc de biserica patriarhală
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
grecesc) este clar că ne aflăm la începutul secerișului. Ei bine, Ios 5,10 ș.u., o tradiție autonomă, probabil antică (Soggin 1972, ad loc.), deși textul actual a fost redactat relativ recent, se exprimă astfel cu privire la originile sărbătorii populare celebrate probabil în sanctuarul de la Ghilgal, aproape de Ierihon: „și au mâncat din rodul pământului [în ziua următoare a Paștelui]: azime și pâine de orz coaptă [ebr. qălûj], în aceeași zi” (Ios 5,11). Partea inserată între paranteze pătrate lipsește în două
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
trimis un mesaj (aram. šljh) din partea regelui lui Aršam... 4) ... Și acum voi numărați astfel: paispre[zece 5) zile (de la începutul) lui nîsăn, și cele]brați Paștele. Și din ziua de 15 până în ziua de 21 a lui [nîsăn 6) celebrați sărbătoarea azimelor]. Să fiți curați și să stați de veghe: nicio muncă [să nu faceți 7) în ziua de 15 și de 21... ; (nicio băutură fermentată)] să nu beți și dospit [să nu o mâncați. 8) Mâncați azime după ziua
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
alte scrisori ca Guvernator persan al regiunii; Hananiah (un evreu) este trimisul imperial, iar Jedeniah (versiunea aramaică a numelui ebraic Jĕdônîjăh) pare să fie responsabilul comunității. Constatăm așadar că papirusul urmează tradiția „sacerdotală” care separă Paștele de Azime: prima este celebrată în noaptea dintre 14 și15 nîsăn, cea de-a doua între 15 și 21 a lunii; tipic „sacerdotale” sunt și insistența asupra purității rituale (lin. 6: cf. Lev 11-15), încetarea lucrului în prima și a șaptea zi a Azimilor (lin
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
făcut jurământ lui Yhwh, cu glas tare, cu strigăte, cu sunet de trâmbițe și corni” (v.14a, ebr. ûbitĕrûăh). Lăsând la o parte problema istoricității reformei patronate de regele Asa (improbabilă!, cf. 2Reg 15,9-24), notăm că sărbătoarea alianței este celebrată luna a treia, indicație ce lipsește în 2Reg 15. Ne aflăm în fața unei alternative: cu privire la aceste evenimente, sau Cronicile se inspiră din tradiții autonome proprii, sau ne prezintă practica liturgică curentă în epoca în care au fost scrise, adică secolele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
lunilor: jéraḥ, de la jărēăḥ, „lună” și ḥōdeš, „lună nouă” (rădăcina ḥiddēš, „a reînnoi”). a) Contrar funcțiunii actuale, calendarul nu era doar un instrument de calcul al timpului: rolul său consta în special în a calcula cât mai exact când trebuie celebrate sărbătorile. În 1904, biblistul francez M.J. Lagrange scria: „Calendarul este [...] ordinea (la règle) timpurilor sacre, întrucât presupune o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu religia”. De fapt, am putea amplifica această afirmație: înainte de a fi conceput cu rolul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
face parte dintr-o „normalitate” a vieții creștine, dat fiind faptul că botezul este sacramentul care exprimă adeziunea totală a omului la Dumnezeu, iar Euharistia este sacramentul ce ține legătura continuă și intimă cu Dumnezeu. Drept urmare, sacramentul reconcilierii ar trebui celebrat doar pentru a repara ceea ce a fost distorsionat în ființa umană în raport cu botezul și cu Euharistia. Această concepție nu are nicidecum intenția de a anula valoarea reconcilierii sacramentale și nici planul mântuitor al lui Dumnezeu, care, spre a fi împlinit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nici să fie prea obositoare pentru penitent. Însă i se va indica acestuia să nu se reîntoarcă la situații care l-ar conduce spre păcat, ci să ia în considerație eficacitatea harului pe care tocmai l-a primit în sacramentul celebrat. Acest har îl va susține în propunerile sale bune și îi va da putere să fie consecvent. În urma mărturisirii, a finalizării dialogului cu persoana confesorului și a stabilirii pocăinței, penitentul este îndemnat de către același confesor să își exprime în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu verande de jur împrejur. Dincolo de ele se afla centrul cartierului vechi. Fantoma unui avanpost de prerie, de prin 1890, încă se mai deslușea pe fațadele de cărămidă pătrată ale magazinelor. Se lumina. Acum putea citi posterele din vitrinele magazinelor: Celebrate Freedom Rally; Corvette Show; Faith In Bloom Garden Tour. Trecu pe lângă ceva ce se numea The Runza Hut, un loc baricadat și întunecos, care-și ascundea utilitatea de răufăcători străini. Orașul se scutura de somn. Trei sau patru oameni mergeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să sufle o vorbă, chiar și pe acela care ar fi strigat la el cu grosolănie: măgar, măgarule, cap de măgar... În schimb, uneori, există creștini (chiar și preoți) care și le însușesc pe toate, în ciuda acelor jubilee organizate și celebrate evident pentru alții. Dar, să ne întoarcem la noi! Cel puțin la fel ca măgarul, preotul nu tre-buie să fie niciodată răzbunător, ci să ierte întotdeauna cu o iertare deplină. 7. Preotul și celelalte virtuți ale măgarului 1. Umilința măgarului
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
astfel practica responsorială. Vechiul cânt responsorial al psalmilor preferă, ca răspuns al poporului dat versetelor solistului, repetiția primului verset al aceluiași psalm sub forma unui refren. Odată cu dezvoltarea sărbătorilor, se va alege versetul cel mai semnificativ în consonanță cu misterul celebrat. În sfârșit, ca și în zilele noastre, vor fi introduse și responsa alcătuite din texte libere nonpsalmice, luate sau nu din Biblie. Psalmul responsorial, care s-a afirmat și a avut un mare succes în perioada clasică a sfinților părinți
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
stângă. Protecția oferită de mâinile materne se transformă în protecția oferită de mâinile zeului (Horus era inițial reprezentat la egipteni ca un șoim, protejând cerul și pământul cu aripile mâini). Dualitatea sexuală a mâinii feminine și a celei masculine apare celebrată în forța magică a podoabelor mâinilor și în forța de protecție din împerecherea celor două membre ale corpului. Faptul că animalele nu au diferențieri între mâini și picioare dovedește importanța mâinii în dezvoltarea inteligenței și ideea de simbol al umanității
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
sociale neexplorate. În 1913, tînărul Vinea face o apologie vibrantă a lui Maxim Gorki („Alexei Maximovici Peșkov“, în Facla, an V, nr. 87, 3 ianuarie 1914), cu trimiteri în linia vitalismului nietzschean, vestind apariția unei „noi credințe”: „astăzi e scriitorul celebrat, primit solemn în țara care îl gonise; e filozoful ultimelor doctrine, deși niciodată nu s-a gîndit să profeseze o credință. E frate spiritual - cu toată deosebirea dintre ei - cu Kipling, căci amîndoi simpatizează cu personajele brutale și impetuoase cari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reale transformări în Cristos, în conformitate cu lucrarea Duhului. Iată de ce a celebra euharistia înseamnă să accepți perspectiva pâinii care se lasă mâncată până ce dispare complet. Din acest motiv se poate întâmpla ca propensiunea spre euharistie să nu se concretizeze în euharistie celebrată, iar această situație nu micșorează fidelitatea față de evanghelie. Într-o epocă a Bisericii precum aceea pe care, slavă Domnului, o trăim, apropiatul centenar al morții fratelui Charles, care cade la cincizeci de ani de la încheierea conciliului Vatican al II-lea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mai mult în rolul eliberator al istoriei, care expune această nedreptate. Descoperind injustiția, arbitrarietatea fiecărei constelații a puterii, istoria ne conduce în mod treptat către realizarea faptului că această stare de lucruri proprie «vieții» nu trebuie condamnată, ci mai curând celebrată”1. Din spectacolul istoriei umanității, Nietzsche nu reține decât spasmul continuu al violenței, în spatele căruia el citește echilibrul unei soteriologii ludice și necruțătoare. Admirația lui Nietzsche pentru Heraclit și pentru cultura dionisiacă trădează conținutul propriu-zis al ontologiei violenței. John Milbank
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
obținute prin limită. Aici nu este vorba deci de tristețea mărginirii, ci, dimpotrivă, de satisfacția unei împliniri. Dacă în orice sferă există o beție a limitei, atunci în ființa parmenidiană, această uriașă monadă cosmică, este vorba de însăși bucuria finitului celebrată la scară cosmică. Se vorbește îndeobște despre proasta întîlnire pe care grecii au avut-o cu infinitul.1 Acest lucru nu se referă, desigur, la faptul că ei nu ar fi avut capacitatea de a concepe posibilitatea infinitului, cât la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]