720 matches
-
I (294-288 î.Hr.), care a pierdut coroana după ce a fost învins într-un război civil. Fiul lui Demetrius, Antigonus al II-lea Gonatas (277-239 î.Hr.) a reușit să restaureze ordinea și prosperitatea în regat și a respins o invazie a celților galateni. El a pierdut totuși controlul asupra multora din orașele-stat grecești, pe care le stăpânise până atunci. El a stabilit o monarhie stabilă și a pus bazele dinastiei Antigonidă. Succesorul său Demetrius al II-lea (239-221 î.Hr.) s-a folosit
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
epocii fierului s-au păstrat numeroase urme, atât pe teritoriul Turzii, cât și in împrejurimi. În această perioadă, daco-geții de individualizează din masa triburilor tracice, alcătuind majoritatea populației autohtone. Pe lângă sciți, în zona Turda au trăit în epoca fierului și celți. De la celții trăitori în regiunea Turda în a doua fază a epocii fierului (“cultura Latène”, 100 î.C.-100 d.C.) a rămas o statuetă de bronz, găsită la Luncani. Etapa finală a perioadei Latène constituie faza maximei înfloriri a civilizației
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
s-au păstrat numeroase urme, atât pe teritoriul Turzii, cât și in împrejurimi. În această perioadă, daco-geții de individualizează din masa triburilor tracice, alcătuind majoritatea populației autohtone. Pe lângă sciți, în zona Turda au trăit în epoca fierului și celți. De la celții trăitori în regiunea Turda în a doua fază a epocii fierului (“cultura Latène”, 100 î.C.-100 d.C.) a rămas o statuetă de bronz, găsită la Luncani. Etapa finală a perioadei Latène constituie faza maximei înfloriri a civilizației dacice. Zona
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
se întindea de la Adda la Tagliamento, dincolo de Carso, Istria. "Veneția" era partea locuită de poporul "veneților", de la cre a luat numele, un popor deja cunoscut de greci și de etrusci, cu care făceau comerț, în timp ce Friul era locuit îndeosebi de celți, între care se distingeau cârni. Colonizarea română a început în secolul al II-lea î.Hr., perioadă în care Aquileia a fost fondată (181 î.Hr.) colonie română de drept latin și că poziție defensivă. "Aquileia" era situată în Friul, fiind al
Regio X Venetia et Histria () [Corola-website/Science/322147_a_323476]
-
pe vârfurile munților, până la 1300 m altitudine. La Sălciua, lângă peșteră Huda lui Papara, au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5 milenii. De aici, povestea merge mai departe... De la sfârșitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un celt de bronz, depus că ofranda zeului într-o fisură a peretelui de calcar. Puternică ginta a Apulilor, dacii din Munții Trăscăului au ridicat nu departe de aici cetatea Craivi, un veritabil cuib de vulturi la care se poate ajunge urmând
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
piatră neșlefuite care ar putea aparține omului de Neanderthal (probabil 50 000 ani în urmă). Sunt necesare săpături de specialitate în Sala Minunilor. Cu ocazia unor lucrări de amenajare turistică a peșterii, a fost descoperit de membrii CETM Albă un celt din bronz (topor). Acesta se află depus într-o cavitate a peretelui, la aproximativ 20 m. deasupra nivelului râului și la 10 m. față de intrarea peșterii. În momentul descoperirii, în interiorul orificiului de înmanusare se mai păstrau urme de lemn, acestea
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
-se la scurtă vreme după scoaterea piesei la suprafață. Horea Ciugudean și Dan Anghel de la Muzeul Unirii l-au plasat că vechime în limitele periodei Bz D - Ha A1 din partea a doua a epocii bronzului. Având în vedere contextul descoperirii, celtul de la Huda poate fi considerat drept o depunere cu caracter votiv, el încadrându-se astfel în categoria binecunoscută a ofrandelor din peșteri. Solomonar, solomonar în Apuseni este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românești. Stăpâni ai vanturilor
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
În mitologia celtica, este fiul lui Lir, fiind un rege acvatic, prinț al oceanului. Are atributele multor zei celți și este frate cu Dagda. Posedă un cazan al abundentei și un vapor care se deplasează cu ajutorul gândului. Excelează în numeroase meserii, corespunzând așadar personajului Manawyddan. Se povestește că este capabil să declanșeze furtuni violente și să-și pună mantaua
Manannan () [Corola-website/Science/302248_a_303577]
-
triburi ilirice și tracice. În secolul al II-lea î.Hr., românii cuceresc regiunea, iar în anul 9 î.Hr. o includ în provincia Illyricum. Între secolele V-VII, aici sosesc triburi slave, care îi vor „slaviza” pe autohtoni (iliri, daci, traci, celți, coloniști români) și se vor amestecă cu aceștia, ducând la etnogeneza formării poporului sârb. Rădăcinile statului se întind până în secolul al VII-lea și se suprapun istoriei Dinastiei Vlastimirović. Un regat sârb, cu capitala la Duklja, a luat ființă în
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
are un sens obscur, sufixul celtic (?) cunoscut "-ontiu-" (Cf. Besançon < "Vesontio", pe preindoeuropeanul "*ves" „munte”; Ressons < "Rosontium"; Lyons-la-Forêt < "*Licontium") și sufixul celtic cu valoare localizantă "*-ăko-" devenit "-acum", foarte răspândit. În timpul celei de-a doua jumătăți a secolului I î.Hr., celții constituiau principala forță aflată pe malurile Rinului superior. Ei populau și regiunea actualului Mainz și au denumit această așezare pornind de la numele unuia dintre zeii lor "Mogo(n)". Până în anii 90 d.Hr., la Mogontiacum erau staționate două legiuni, după
Mogontiacum () [Corola-website/Science/322977_a_324306]
-
și crime împotriva umanității. Simbolul nazismului era svastica în sens dextrogir. Svastica este însă de milenii simbol al norocului și al prosperității. Multe popoare au (sau au avut) svastica drept simbol, atât în antichitate (de ex. la indieni, greci, romani, celți, evrei, daci), cât și în prezent (în unele culte religioase din Extremul Orient). A fost utilizată în diverse țări până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial (de ex. în SUA, URSS, Finlanda). Hitler se pare că l-a preluat
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
diferite, pe care le-au impus. Pentru români, migrațiile nu erau privite că ceva nou. Îi denumeau "geți" pe goți sau "sciți" pe huni sau "sicambri" pe franci, considerând că popoarele aflate în afara imperiului erau la fel de "barbare", fie că erau celți, germanici sau migratori asiatici. Inițial, imperiul avea resursele necesare pentru a înfrunta atacurile migratorilor. Exagerau efectivele și proporțiile amenințării barbarilor și considerau că aceștia veneau în număr foarte mare. Dar în realitate, migratorii nu aveau armate numeroase. În mișcările asiatice
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
care i-au împiedicat pe romani să se extindă la nord de Rinul Inferior și care ulterior au invadat provincia romană Germania Inferior. Încă din primul secol, Rinul a devenit granița dintre Galia romană și triburile din Germania. Popoarele germanice, celții și triburile mixte celto-germanice s-au stabilit în ținuturile situate de-a lungul ambelor maluri. Romanii au grupat aceste teritorii în două provincii, Germania Inferior și Germania Superior, situate de-a lungul Rinului inferior (nord) și superior (sud). "Germania Superioară
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
() este una dintre cele 26 regiuni ale Franței. Capitala regiunii este orașul Lyon iar regiunea cuprinde 8 departamente. Cu toate că regiunea a fost locuită încă din timpuri preistorice, primele menționări ale unor așezări datează din perioada celților. Aceștia au fondat numeroase orașe, ca de exemplu Lyon ( numit după zeul celtic Lugh), iar regiunea se afla pe o rută comercială între sudul și nordul Europei de Vest. Regiunea a fost cucerită de către romani în timpul Războaielor galice ale lui
Ron-Alpi () [Corola-website/Science/301328_a_302657]
-
i (în engleză "British people") sunt un grup de popoare, locuitorii nativi ai Marii Britanii, Dependențelor coroanei și ale Teritoriilor de peste mări. i au provenit de la variatele grupuri etnice care au stabilit în arhipelag înaintea secolului al XI-lea. Celți, britoni, romani, anglo-saxoni, precum și vikingi s-au amestecat de-a lungul secolelor schimbând structura populației esențial, până la cucerirea normandă din 1066. Cucerirea și unificarea multiplelor entități statale a facilitat, schimbul cultural și lingvistic, precum și a facilitat căsătoriile mixte între popoarele
Britanici () [Corola-website/Science/328878_a_330207]
-
mareele în Golful Muntelui Saint-Michel, unde datorită pantei foarte line, apa se retrage la reflux până la câțiva kilometri în larg. Primele relatări despre Bretania sunt oferite în „Comentariile” lui Iuliu Cesar despre Războaiele galice. Se spunea că era locuită de celți, dar numele actual se datorează unor alte triburi celtice ce au migrat aici din Insulele Britanice. Cele mai impresionante relicve arheologice predatează insă această perioadă, și sunt lăsate de către o populație preceltică, și consistă într-o civilizație a megaliților, datând
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
cuvântul celtic pentru "regiune de coastă". Confederația era formată din mai multe poapoare celtice, iar unii dintre cei mai cunoscuți erau "Veneții", navigatori de excepție ce locuiau în zona orașului actual Vannes, care este numit după aceștia. Teritoriul ocupat de celți nu se limita doar la coasta europeană a Canalului Mânecii, aceștia ocupând și mare parte din Insulele Britanice. După cucerirea romană, Imperiul le încredințează protecția coastelor nordice ale Galiei, iar după retragerea din Marea Britanie în 411, le încredințează paza acestei insule
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
prematur, încât, prin testament, moștenitorii erau cele două fiice ale sale și împăratul Nero. Prasutagus sperase că așa va scăpa de asuprirea romanilor. Însă romanii au incendiat satele, au omorât mulți oameni, i-au batjocorit fiicele lui și pe Bouddica. Celții jefuiți au pornit pe urma romanilor, au profitat de plecarea guvernatorului Britaniei, Suetonius, și, conduși de Bouddica (caracterizată de istoricul Dio Cassius ca destoinică), au cucerit orașele Coldinium (Colchester), Londinium (Londra) și Verulamium (Saint Albans). Cei 200 de soldați prost
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
prost înarmați, trimiși la început, au fost învinși de Bouddica la Camulodounum. Intervenția lui Petilius Quintus Cerialis (comandantul unei unități din Legio IX Hispana) împotriva Boudiccăi a fost înfrântă de iceni. Bătălia finală s-a dat între 230.000 de celți conduși de Bouddica și oastea condusă de guvernatorul Publius Suetonius. Deși forța icenă era superioară numeric, lipsa experienței și proasta organizare au fost decisive. Bouddica s-a sinucis după dezastrul suferit de iceni, iar rezistența populației celtice a fost înfrântă
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
acest mediu multietnic, latina fiind singură limba de comunicare, a obținut poziția dominantă („lingua franca”). A fost dezbătută poziția dacilor în discuțiile despre etnogeneza românească. Din 1857, Ion Constantin Brătianu se pronunță pentru o origine comună din romani, traci și celți. Bogdan Petriceicu Hasdeu a publicat în 1860 un articol intitulat „Perit-au dacii?” în care demonstra exagerările școlii ardelene și a urmașilor ei. După 1870-1880, dacii încep să ocupe un loc tot mai important în cercetarea originilor poporului român. Majoritatea
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
de umbri, veneți și cenomani să atace teritoriul boilor pentru a-i distrage de la războiul cu Roma. Gaius Atilius Regulus se găsea în fruntea unei forțe asemănătoare celei a consulului Papus. Regulus era staționat în Sardinia. Aproximativ 40.000 de celți au fost uciși și cel puțin 10.000 au fost luați prizonieri , inclusiv conducătorul lor Concolitanus. Aneroëstes a scăpat alături de câțiva dintre oamenii săi într-un loc unde s-au sinucis. Cu legiunile sale a intrat în Liguria, mai apoi
Bătălia de la Telamon () [Corola-website/Science/324982_a_326311]
-
un exemplu al gloriei Romei antice. Benito Mussolini a menționat de cel puțin două ori bătălia, în 1926, în timpul unei disertații la Universitatea din Perugia și în 1942, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial atunci când a asociat Franța cu celții ca o amenințare pentru Italia..
Bătălia de la Telamon () [Corola-website/Science/324982_a_326311]
-
deluroasă. De-a lungul lacurilor se află zone de câmpie. Terasele viticole din districtul Lavaux au fost înscrise în anul 2001 pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Pe țărmul lacurilor s-au descoperit urme datând din perioada preistorică. Mai târziu, tribul celt al helveților s-a stabilit în zonă. Aceștia au fost înfrânți de armatele lui Iulius Caesar în 58 î.Hr., ducând la colonizarea romană a regiunii. Două dintre cele mai importante orașe înființate de aceștia sunt Vevey ("Viviscus") și Lausanne ("Lausonium
Cantonul Vaud () [Corola-website/Science/303802_a_305131]
-
un trecut foarte vechi, de origini europene. Deseori ei sunt numiți ""țiganii albi"", datorită faptului că, altfel decât rromii, au tenul de culoare deschisă. Această populație nu are origini indiene, ci europene (foarte probabil este faptul că se trag din celți). Cu toate acestea, ei sunt numiți "țigani", ca și rromii, datorită stilului lor de viață nomad, precum și a profesiilor exercitate de ei cu care corespund într-o anumită măsură: ascuțitul cuțitelor, împletitul coșurilor, tâlhăria (astăzi însă foarte rar). Cea mai
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
populație. Alain Reyniers scria în 1991 într-un articol din revista „"Etudes Tsiganes"” (N°2/91): "ils constituent, aujourd'hui en France, sans doute le groupe le plus volumineux." Originea ienișilor este necunoscută. i se consideră ca fiind urmași ai celților însă argumentele în favoarea acestei origini sunt din punct de vedere științific la fel de controversate, ca de altfel și alte teorii, speculații, mituri legate de formarea acestei populații. O altă teorie consideră că ei sunt descendenți din evrei care erau de profesie
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]