7,041 matches
-
vedere, așa cum rezultă din Agende, că Lovinescu obișnuia să-și tragă din scrierile sale multe exemplare de lux, adesea legate în învelișuri scumpe, pe care le oferea în dar cui socotea de cuviință, în primul rând anumitor scriitori care frecventau cenaclul, dar și unor persoane din afara lui. Ce vor fi devenit? Nu vor fi căzut chiar toate pradă vicisitudinilor pricinuite de tăvălugul nemilos al istoriei, și mă aștept ca măcar unele să intre, într-o bună zi, cine știe când, fie
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
de orgolioși ca să se mândrească și laude cu ele. E un aspect asupra căruia țin să atrag atenția pentru că el contribuie la întregirea laturilor psihologice și definirea comportamentului social al celui ce veghia să nu se stingă flacăra vie a cenaclului, întreținând în acest scop o rețea de multiple legături. Relația practică a lui Lovinescu cu biblioteca sa divulgă mult despre personalitatea criticului sub raportul mentalității care o prezida. împrumuta cu generozitate volumele din bibliotecă, avea o încredere deplină, nu întotdeauna
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
mai apropiate de Lovinescu și nu l-am cunoscut decât superficial, dacă se poate spune cu adevărat că l-am cunoscut. Cu toate acestea, el a fost factorul principal care a trezit în mine imboldul de a asista la ședințele cenaclului și de a-i pătrunde ambianța. Ca și în cazul relației mele cu Tudor Arghezi, vroiam de fapt să mă simt cât mai aproape de inima creației, să surprind măcar o câtime din misterul care o făcea să bată. Nu simpla
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
-mi ofereau șansa de a intra în posesia lor decât dacă i le ceream și el îmi satisfăcea dorința, sau mi le dăruia din inițiativă proprie; așa încât am fost bucuros să capăt unul în primele zile ale prezentării mele la cenaclu: Istoria literaturii române contemporane, volum apărut în 1937). Totuși, în ciuda modestei posturi de care am pomenit, Lovinescu mi-a dăruit în câteva rânduri cărți ale sale sau despre el, nu întotdeauna ușor de procurat. Cordialitatea pe care mi-o manifesta
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
o genera. Nu poți trăi în planul unei relatări literare, oricât de izbutită, ceea ce viața îți conferă nemijlocit, brutal de concret. Resuscitezi cumva trecutul, dar identificarea cu realitatea păstrează întotdeauna o marjă de accept convențional. în anii cât am frecventat cenaclul, stâlpii acestuia " exceptându-i pe Hortensia Papadat Bengescu și, prezent mult mai sporadic, pe Ion Barbu care, în literatura română se înscrie cu justificare pe o treaptă încă și mai înaltă - nu erau scriitori de foarte mare prestigiu, chiar dacă destul de
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Cella Serghi și chiar cu totul deosebita Sorana Gurian " ființă pe cât de enigmatică pe atât de obsedată erotic și dezlănțuită senzual în producțiile ei literare -, ca să nu mai vorbesc de mai vârstnicele Ana Luca, Ticu Archip, Sorana }opa, Ștefania Zottoviceanu-Rusu, cenaclul era în declin și, o dată cu moartea lui Lovinescu, nimic n-a mai putut să-l perpetueze, cu toate strădaniile făcute de cercul de scriitori care se intitula "Prietenii lui E. Lovinescu". Nu am fost martorul perioadei de vârf a "Sburătorului
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
atenției sale într-un mod care prevestea o viitoare afirmare binevenită ca scriitor - încă de pe vremea când, începând din toamna lui 1913 i-a fost elev la Liceul "Matei Basarab" și a participat ulterior la mai toate manifestările revistei și Cenaclului "Sburătorul", până la decesul criticului. Voi da un singur exemplu, absolut concludent și care are o legătură directă cu Agendele lui Lovinescu. Iată ce scrie Virgiliu Monda: "E. Lovinescu și-a consemnat zilnic impresiile în Jurnalul său care se întinde pe
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
contact, însemnătatea acestui Jurnal apare evidentă pentru oricine se interesează de viața culturală și literară a României dintre cele două războaie mondiale; și socotesc că partea cea mai de preț a lui o constituie însemnările despre scriitori și lecturile din cenaclu în timpul regimului antonescian, când criticul nu putea ori nu voia să publice nici un articol în presă. Dorința lui E. Lovinescu a fost ca Jurnalul să fie publicat postum, așa cum s-au publicat și însemnările lui Titu Maiorescu, ceea ce explică grija
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
foarte îngăduitor să accepți această fâțâială conceptuală, un pretext atât de străveziu încât indicația din subtitlu nu poate fi luată decât ca un tribut naiv pe care autoarea se simte datoare să-l aducă grupului alături de care a participat la cenaclul condus de Marius Ianuș. Poemul colectiv (dacă chiar așa stau lucrurile) este, altfel, excelent. De fapt, Ioana Baetica însăși nu e prea convinsă și, mai mult ca sigur, inteligența o va împiedica să poarte și pe viitor stindardul fracturist. Oricare
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
Baetica însăși nu e prea convinsă și, mai mult ca sigur, inteligența o va împiedica să poarte și pe viitor stindardul fracturist. Oricare ar fi acesta. Avem, așadar, un "roman" cât trei povestiri, primele două mai vechi, citite și în cenaclu, următoarea (cele două capitole finale au ceva din Beautiful losers al lui Leonard Cohen) foarte bună și, poate, cea mai reușită din toată cartea. Efectul acestei forțate construcții romanești ar putea însemna - și pe nedrept - deturnarea atenției cititorului de la frumusețea
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
indus de profesorul H. Frollo. Prin intermediul limbii latine Vianu mărturisește a fi descoperit "o parte din frumusețea și adîncimea uneltei noastre de expresie: Cuvîntul". Este astfel deturnat de la intenția urmării în carieră a tatălui și, din 1916, începe să frecventeze cenaclul lui Al. Macedonski, Maestrul său de suflet, al cărui prim editor și exeget de marcă va fi. Debutează în Flacăra cu cîteva poezii, dar operează o "strangulare" timpurie a elanului liric (abia în 1957 îi va apărea mereu amînatul volum
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
căpcăuni și balerine pe fototapete/și un urs de faință între măsuțele cu brichete./ acolo, lîngă ursul de faianță,/ne-am dat întîlnire eu, tudor jebeleanu și dan goanță/ca să nu pierdem după-masa de luni/cam goală acum, după desființarea cenaclului de luni." Biografism? Se prea poate, dar și pe acesta îl citim acum altfel...Poemul face parte din ciclul Momente, cuprins în volumul Totul, din 1985. Dintre volumele lui Mircea Cărtărescu, acesta îmi place cel mai mult, hazardul a știut
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
Brunhilda." O ființă nepămînteană și, îmi vine să spun, printr-o foarte involuntară asociere, verde și tristă... Din secțiunea de proză, mai interesante decît fragmentul din Cei șapte regi ai orașului București sînt flash-urile autobiografice, bunăoară cel legat de Cenaclul "Universitas", cumva în stilul lui Urmuz: " invitați sofisticați dintre care unii au fost aduși pe baza ultimei dorințe (notificate prin testament), cei mai mulți constînd numai din cîte o ureche sau dintr-o singură mînă, împachetate în hîrtii pe care era scris
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
complet, "Vadim, cum era de așteptat, se dezice de linia mea". Ce să mai facă, părăsitul de toți Barbu, decît să recitească Biblia? Sau să se îngrijoreze de soarta lui Eminescu, uitat de toți, trecut de "paranoicul Păunescu" în uralele Cenaclului "Flacăra" pe locul al doilea, după el însuși, desigur, și fără poză pe copera României literare din 15 iunie? în această stare de spirit (agravată și de dispariția frapierelor în restaurante!), îl prinde "războiul civil" dintre "trupele Securității și ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
scrierea lor și la jucarea lor pe scenă, aplaudându-le frenetic în vremuri de restriște. Apoi, încă un text excepțional, Marian Drăghici în dialog dens cu Liviu Georgescu, aflând totul sau aproape totul despre poetul-medic, pictor, muzician, membru cândva al Cenaclului de Luni, participant activ la revoluția din "89 (nu face caz), din 1990 stabilit la New-York, autor de volume în romană și engleză, N. Manolescu considerându-l încă de la debut "puternic, original și profund". Un text de referință pentru istoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
demonstrații de forță, în mica feudă a clasei, între două fugi la București. După o sumă de aventuri la pragul căsniciei, ba făcînd chiftele, ba refuzînd avansuri, talentele pasămite ascunse o duc la ,Flamura Prahovei", o încîlceală de ziar și cenaclu. Episodul îi prilejuiește Aurorei Cornu pagini de descrieri care se rețin, un insectar cu chipuri de tîrgoveți, cuprinși de febrele literare ale vîrstei de mijloc. Printre ei, Ștefania face figură de poetă. Poate că asta și era, însă vremurile îi
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
Daniel Cristea-Enache Există în structura creativă și comportamentală a lui Marin Mincu (poet, prozator, eseist, traducător, critic literar, publicist și semiotician, director de editură și de revistă culturală, conducător de cenaclu) ceva excesiv, o consistentă vanitate care merge, până la un punct, alături de orgoliul scriitoricesc, pentru a-l substitui apoi și a se prezenta ca o caricatură a lui. Foarte atent la receptarea operei sale, pe toate laturile acesteia, autorul forțează regulile
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
cu ajutorul altora și minți care nu înțeleg deloc. Asta a voit să demonstreze și Budai-Deleanu. Un Erudițian sau Musofilos îi inițiază pe cei ce pot să înțeleagă ce e literatura, ce e satira sau ironia. Budai-Deleanu mimează cu umor practica cenaclului literar. Notele cu caracter paratextual, ,asumate" de semnatari fictivi, nu au corespondență perfectă în literatura europeană, deși sistemul notelor era larg folosit, ca răspuns preventiv dat criticilor ulterioare. }iganiada, în a doua ei variantă, cea de la 1812, pagină cu pagină
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
colocviile naționale de proză, poezie, dramaturgie; s-au desfășurat alte colocvii și festivaluri literare sprijinite material de Uniune, precum și două seminarii tematice (,Românii și evreii. O istorie comună" și ,Literatura română sub comunism"); a fost organizat, cu sprijinul ziarului ,Ziua", Cenaclul Uniunii Scriitorilor, în cadrul căruia ,din păcate s-au ivit tensiuni și neînțelegeri în special legate de atitudinea unor tineri față de Uniunea Scriitorilor"; funcționarea Editurii Cartea Românească a constituit ,o chestiune spinoasă", cu ,mari probleme privind stocurile de carte, difuzarea și
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
Fulga, Miron Radu Paraschivescu, Ion Maxim. În sumar figurează și texte inedite sau mai puțin cunoscute semnate de Olga Caba: Zugravii, Vacanță sentimentală în Scoția, Jurnal de călătorie în China, Elementul popular în poezia lui Lucian Blaga, Victor Papilian și cenaclul său, Fenomenul spiritist. Demn de semnalat este Jurnalul de călătorie în China, în care descoperim și o originală satiră de moravuri, îndreptată împotriva tovarășilor de călătorie ai autoarei: , Eram în jur de patruzeci la număr și numai patru sau cinci
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
Alături de marii clasici, ca să zic așa, pe care i-am auzit vorbind - Rebreanu despre Coșbuc, Sadoveanu despre Creangă, Arghezi despre Eminescu, Ionel Teodoresnu despre sine, cum a scris Medelenii, pe Arghezi l-am vizitat la Mărțișor - i-am cunoscut în cenaclul lui Vladimir Streinu pe Radu Tudoran, Camil Baltazar, pe tinerii Ben Corlaciu, D. Stelaru, Const. Tonegaru, Al. Lungu. Nu eram străin de grupul "Albatros", condus de Raul Teodorescu, la seminarul căruia, alături de Geo Dumitrescu, veneau Dinu Pillat, Marin Sârbulescu, Tib
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Daniel Cristea-Enache Intrați în literatură în grup compact, prin poarta cenaclurilor și a unor volume colective de debut, autorii "optzeciști" și-au constituit cu dificultate profilul individual, conturul pe care o voce lirică - și numai una - poate fi recunoscută și omologată. Dacă anii tinereții și ai maximei creativități s-au suprapus
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
generație de "lupi", care și-a luat tinerețea (in abstracto) drept blazon, precum odinioară suprarealiștii, ca "inspirații" și mai de demult, găsind, scrie Chioaru în dreptul Marianei Marin, "în revoltă soluția salvării". Poate de aceea o socoate mai apropiată, dintre poeții Cenaclului de Luni, de romantismul exaltat și boem, trăindu-și căderea cu secrete, discrete juisări. Vara indiană (titlul volumului cu care a debutat Ioan Morar), lungă și caldă, pînă aproape de mijlocul toamnei, se potrivește, ca anotimp de nelămurită, domoală tranziție, optzecismului
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
cioraniene avant la lettre (v. Primejdia mărturisirii, Ed. Dacia, 1993, p. 24). Iar în ceea ce privește un articol intitulat " Un mare critic burghez: E. Lovinescu", publicat în numărul al doilea al Revistei burgheze (20 februarie 1935) și citit într-una din ședințele Cenaclului Sburătorul (pe care îl frecventa din 1929), N. Steinhardt - recunoscîndu-și strategic o anumită vanitate... literară -, îl va menționa într-un alt articol, intitulat " Nu departe de E. Lovinescu", din vol. Critică la persoana întîi (Ed. Dacia, 1983). Aproape nimic, însă
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
experiențe, colective sau individuale, trăite intens. Se identifică cu mediul, cu oamenii pe care îi cunoaște, le preia dilemele, se revoltă alături de tineri sau împotriva lor într-o multitudine de ipostaze. Andrei Codrescu e un poet de stradă, nu de cenaclu, e un orator, nu un simplu scrib, un poet al cetății, dar nu unul "la stemă". A fugit dintr-o dictatură și nu e blând nici cu "visul american". Mereu neliniștit, se ține aproape de orice revoluție și vorbește, vorbește, vorbește
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]