811 matches
-
cel mai important element al teoriei lui Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale), ca și concilierea între determinismul ce absolutizează structurile și individualismul centrat pe opțiunile actorilor. Numeroase sunt definițiile habitusului în opera lui Pierre Bourdieu. Dintre acestea, vom reproduce o definiție din lucrarea Simțul practic. Habitusurile sunt sisteme de dispoziții durabile și transpozabile, structuri structurate predispuse să funcționeze ca structuri structurante, adică în calitate de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
necesare coordonării unui proces de planificare. Strategia devine un scop în sine pentru că, oricum, activitatea curentă a instituției este modelată de articole de lege sau decizii „de sus” (adesea neplanificate). Și modul de evaluare a performanțelor manageriale inhibă utilizarea planificării. Centrată mai degrabă pe sancționarea erorilor decât pe recompensarea meritelor, evaluarea descurajează asumarea unor decizii strategice. Orientarea excesivă către oportunitățile imediate (deși poate fi o opțiune strategică) poate pune sub semnul eșecului chiar și o planificare de bună calitate. În cazul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prin crearea unui echilibru între acțiunile și responsabilitățile pe care și le asumă companiile, guvernele/autoritățile publice și cetățenii. Programele de r.s.c. pot fi împărțite, conform tipologiei propuse de Philip Kotler și Nancy Lee în 2005, în: Programe centrate pe promovarea unei cauze - în cazul acestora, compania contribuie cu resurse pentru a crește notorietatea și preocuparea publicului pentru o cauză. Este folosită îndeosebi pentru sublinierea poziționării unui anumite mărci sau pentru creșterea vizibilității. Marketing legat de o cauză - în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
până spre jumătatea anilor ’90. Dezvoltarea extraordinară cunoscută de industria informatică, ieftinirea tehnologiei a făcut ca din ce în ce mai mulți oameni și comunități să înceapă să aibă acces la aceste instrumente chiar de acasă. Literatura internațională dedicată t. din Europa este astăzi centrată, în principal, pe teleworking (Bertin și Denbigh, 2000; Aguila Obra et al., 2002; Qvortrup, 1999), sugerând indirect faptul că telecentrele servesc astăzi, în Marea Britanie, Spania, Franța, Canada etc., mai ales ca instrumente pentru facilitarea acestui mod flexibil de a lucra
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
evaluare a performanțelor 7.5. Tendințe contemporane în evaluarea performanțelor 8. SISTEMUL OM-MAȘINĂ-AMBIANȚĂ, Cristian Popescu 8.1. Introducere în știința sistemelor 8.2. Sistemul om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
13.7. Grupuri de lucru vs. echipe de lucru CONDUCEREA ORGANIZAȚIILOR, Cătălina Zaborilă 14.1. Conducere, influență și putere în organizații 14.2. Abordări teoretice ale conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
oameni obișnuiți. Nici o mașină nu poate face treaba unui singur om extraordinar.” Elbert Hubbard CUPRINS 8.1. Introducere în știința sistemelor 8.2. Sistemul om-mașină-mediu 8.2.1. Funcțiile omului în cadrul sistemului 8.3. Ergonomia 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator 8.3.2. Interacțiunea om-calculator. 8.4. Factori ai Ambianței de Muncă 8.4.1. Microclimatul 8.4.1.1.Temperatura ambientală 8.4.1.2. Umiditatea ambientală 8.4.2. Presiunea atmosferică 8.4.3. Zgomotul 8
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluarea produselor pentru cât mai multe categorii de utilizatori (inclusiv, pentru persoanele handicapate). Ergonomia s-a născut din necesitatea asigurării faptului că noile tehnologii să poată fi folosite de utilizatorii pentru care au fost create. 8.3.1. Ergonomia: cadru centrat pe utilizator Ergonomia oferă un mod special de gândire despre oameni la muncă sau joc, plasând persoana („utilizatorul”) în centrul interesului. De asemenea, ia în considerare interacțiunile diverse între utilizator, sarcinile pe care le execută și mediul mai larg în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interesului. De asemenea, ia în considerare interacțiunile diverse între utilizator, sarcinile pe care le execută și mediul mai larg în care își desfășoară activitatea. Acest mediu include echipamentul folosit, caracteristicile ambianței fizice și contextul social. Figura 8.6. Ergonomia - cadru centrat pe utilizator (Sursa: www.ergonomics.org.nz) Diagrama alăturată sintetizează aceste interacțiuni într-o viziune sistematică - utilizatorul, echipamentul, locul de muncă, ambianța, organizația - fiind dispuse într-o reprezentare concentrică ce are utilizatorul într-o poziție centrală. În figura 8.6
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mediu - complexitatea deciziilor, incertitudinea decidenților privind aspecte importante ale tranzacțiilor, numărul tranzacțiilor dintre parteneri. Analiza lui Williamson oferă un model explicativ interesant privind formarea și transformarea instituțiilor, precum și a mecanismelor de luare a deciziilor în condiții de incertitudine. Demonstrația sa, centrată atât pe explicarea condițiilor de mediu cât și a caracteristicilor decidenților, duce la concluzia că, datorită costurilor mai reduse ale tranzacțiilor, organizațiile au avantaje vizibile comparativ cu piețele în manevrarea tranzacțiilor economice marcate de complexitate și incertitudine. Concluzii: Modelele teoretice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
spui celorlalți că ești o doamnă, înseamnă că nu ești.” Margaret Thatcher CUPRINS 14.1. Conducere, influență și putere în organizații 14.2. Abordări teoretice ale conducerii 14.2.1. Abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate 14.2.2. Abordări centrate pe comportament 14.2.3. Teoriile contingenței 14.2.4. Teorii tranzacționale 14.2.5. Teoria conducerii carismatice 14.2.6. Teoria liderului tranzacțional vs. transformațional 14.3. Stiluri de conducere 14.3.1. Modelul continuum-ului conducerii 14.3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
conservă și azi caracterul de universalitate în sensul în care, convingerea că anumite trăsături și capacități personale ale liderului condiționează eficiența acestuia în multe situații nu a putut fi complet eliminată din nici o abordare a conducerii. 14.2.2. Abordări centrate pe comportament Orientările teoretice centrate pe comportamentul liderului urmăresc delimitarea acelor acțiuni care au impact asupra eficienței actului de conducere. Spre deosebire de abordările centrate pe trăsături, care încearcă să răspundă la întrebarea „Cine este un lider eficient?”, studiile focalizate pe comportament
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
societatea civilă românească, iar Ioan Petru Culianu pune un semn de întrebare culturii noastre (Cultură română?). Sunt însă și articole cu tematică mai generală, ca de exemplu acelea ale lui Boris Groys (Filosofia și arta după sfârșitul adevărului), Hannes Böhringer (centrat tot pe relația artă/filosofie), Ion Negoițescu (Unitatea personalității eminesciene), Ileana Vrancea (Mâna statului democrat-popular, secvențe: 1958-1959, 1968, 1974), cuprinzând pagini restituite despre tulburea perioadă proletcultistă. Tot Ileana Vrancea recuperează din arhivele israeliene o parte a corespondenței lui Ion Caraion
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
de exemplu formatarea, sarcini obișnuite, tipurile de calendar. Lucrul cu fișiere șablon previne operația contraproductivă de reinventare a roții. Pentru ca lucrul cu șabloane să fie eficient este de preferat ca șabloanele create să aibă o structură cât mai generală dar centrată pe tipul respectiv de proiect. Aceasta pentru că pe măsură ce se particularizează un șablon acesta își pierde caracterul de universalitate inițial. 4.18 Protejarea fișierelor Pentru a proteja fișierul de proiect de priviri indiscrete, Project pune la dispoziție un sistem de acces
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
construirea unei identități esențiale, a unei identități de tip monocelular, așadar a unei identități unice. Chiar și atunci, sau tocmai atunci, când deplângea mecanicizarea, alienarea, schizoidia („je est un autre”), omul modern se comporta În funcție de un ideal al subiectului unic, centrat, nedespicat. Sunt simptomatice În acest sens teoriile lui C.G. Jung, Lucian Blaga sau Mircea Eliade, conform cărora omul se construiește pe axa eu-sine, că el are nevoie de o recentralizare, că adevărata Împlinire a ființei constă Într-o retotalizare, că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
subiectul postmodern, mult timp și eu am crezut că adevărata identitate se poate obține, după cum susțin Jung, Blaga și alți teoreticieni, prin recentrare, prin regăsire, prin retotalizare, prin Întoarcere În sine. Visul sau modelul uman modernist este cel al subiectului centrat, nuclear, unic, care reușește să resoarbă toate fracționările la care este supus. Dar dacă evoluția noastră nu este aceasta? Dacă evoluția societății și a omului actual este alta? Dacă omul contemporan se Îndreaptă spre o anumită amplificare și pluralizare a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
invariant, de model recurent, și nu În sens metafizic, În genul ideilor lui Platon, sau În sensul psihologic ori antropologic al lui Jung.) Operele care se comportă arhetipic sunt opere care se conjugă cu idealul modernist al subiectului unic și centrat. Sunt opere care secretă, la un nivel transcendent față de suprafața ficțiunii, un sens unificator, un scenariu explicativ. N-are importanță aici felul cum se construiește acest sens. Spre exemplu, romanul modern s-a constituit, la romancierii englezi din secolul al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un fel de „soare negru”, un soare subteran, invizibil, dar cu o egală putere de concentrare și de ordonare a universului imaginar. Ei bine, cred că, pe lângă acest tip de literatură și de artă, care concordă cu subiectul unic și centrat, poate fi demonstrată existența unui alt fel de literatură și de artă, ce rezonează cu subiectul multiplu și descentrat. O artă În care modelul arhetipal este pur și simplu suspendat, este aruncat În neant. Aș spune că arta aceasta se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nici nu intră În compoziția unei clădiri noi, ci rămân În stadiul de deconstrucție. Din cauza aceasta, nici nu mă grăbesc să schițez o definiție descriptiv-sistemică a anarhetipului, tip de definiție ce se potrivește mult mai bine arhetipului și altor concepte centrate, monologice, ci prefer o caracterizare creator-generativă. Și anume, aș defini anarhetipul ca un mecanism de creație, ca un „duct” epic sau liric ce evită, În desfășurarea operei respective, Într-un mod deliberat (chiar dacă nu a fost explicit teoretizat de autor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu la cel al intelectului. În sfârșit, cred că o subhermeneutică a imaginarului ar căpăta o eficiență sporită dacă ar fi extinsă de la cercetarea individuală la cercetarea de grup. Aceasta deoarece individul tinde să se identifice cu modelul subiectului unic, centrat, În timp ce un grup se manifestă În termeni mai apropiați de cei ai subiectului multiplu, scizionat. În cercetările recente au fost de altfel definite astfel de grupuri, numite focus-groups. În plus, pentru a face să meargă un asemenea grup, aș apela
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
atunci trebuie cercetat acest temei inovator În chiar rădăcinile profunde de la care pornește. Sanda Cordoș: Reiau o observație mai veche a mea, ca să rămân oarecum În continuitate cu ce s-a spus. În modernism, spune Corin, există un subiect Încă centrat, În vreme ce În postmodernism avem de-a face cu un subiect multiplu, lipsit de centru. Or, eu cred că În modernism deja, În toată cultura de după 1850, la Rimbaud, la Dostoievski, la Nietzsche, În avangardă, avem deja forme ale subiectului descentrat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o criză ce trebuie evitată, ca pe o ruptură ce trebuie Închisă. La nivelul teoriei, al concepției despre lume, despre ce trebuie să fie omul, la nivelul idealului antropologic, cred că modernitatea a rămas mai departe obsedată de modelul omului centrat. Acest model uman constituia un fel de colac de salvare pentru o societate și niște personalități care se simțeau periclitate, amenințate de dezagregare. Ceea ce face postmodernismul este nu să inaugureze acest proces, Început Într-adevăr În modernitate, ci să răstoarne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cum sunt reclamele, care, fiecare În sine, poate fi perfect unitar, arhetipal de-a dreptul, dar pe ansamblu, prin coroborare, dau naștere unui haos de sens. Viziunea despre lume pe care ne-o induce o asemenea societate nu mai este centrată și unitară, ci creează un efect de nebuloasă, de nor galactic rezultat În urma exploziei unei supernove. În sine, o reclamă, da, poate să rămână arhetipală, dar ceea ce se Întâmplă cu noi sub efectul atâtor reclame conjugate este o dezagregare, cred
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inscripția: Dacă Îl atingi cu dosul mâinii, miroși parfumul, fiindcă foaia, cartonul respectiv, este impregnat cu parfum. Deci olfacția face legătura Între imaginea respectivă, care e ușor Înclinată și merge de la text spre un alt text. Totul este foarte bine centrat. Vreau să spun că sunt trei simțuri care intră În funcție aici. Or, sunt reclame care dereglează voit unul dintre aceste simțuri și le lasă pe celelalte două. Sau apelează numai la un simț. O privire comparativă a acestor imagini
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și să facă să coabiteze, fără să le distrugă reciproc, sensuri care Într-o paradigmă poststructuralistă se anihilau reciproc. Noua idee este că aceste sensuri divergente ar putea să coexiste pașnic și să creeze printr-o conlucrare, nu totalizatoare, nu centrată, ci pur și simplu rizomică. Mihaela Ursa: Vreau să spun ceva legat strict de experimentul tău cu Castaneda. Un cosmolog - publicat și la noi, cu aplecări certe spre discursul teoretic, filosofic, critic -, Lee Smolin, scrie o carte de educare a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]