249,666 matches
-
și el un stăpân și că s-ar putea să-l fi călcat pe bătături cu abuzurile sale. Faptul că nu mai controlează județele - baronii locali și-au cam luat-o în cap și puțin le pasă de urletele de la centru - l-au dus la constatarea că e mai singur și mai slab decât își închipuise. Nu cred, însă, că aici trebuie căutate originile aberației năstăsiote. Nu de dragul lui Iliescu a riscat el acest act nesăbuit, ci de spaima a ceea ce
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
scriitorii sînt urmăriți de capriciile soartei și în posteritate: unii s-au ales cu piețe și bulevarde, alții cu cîte o alee sau o intrare (care, de mică ce e, e marcată pe hartă cu o cifră), unii stau în centrul atenției, alții sînt marginali, adică în zone în care nici taximetriștii nu se aventurează, unii stau în lux, alții mai la mahala, unii stau lîngă rude și prieteni, alții sînt vecini cu te miri cine. I.L. Caragiale, privit în timpul vieții
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
Constantin Țoiu Lângă Beaubourg, centrul Pompidou, cu aspectul lui de hală industrială, care îi șochează pe esteții prea fini, în preajma căruia se află și atelierul lui Brâncuși deschis vizitatorilor, poți vedea clădirea trompel'oeil, unică nu numai în Europa. Notez febril în carnet: rue Andry
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
ai da seama, după minute în șir de încordare că porumbeii nu se mișcă pe pervaze, copiii sunt încremeniți și nici femeia melancolică nu pare să schițeze vre-un gest... Un Pompei suigeneris al percepției vizuale, imaginat. În Paris, lângă centrul cultural Georges Pompidou, politicianul atât de legat de artă, ca și Mitterand, mai înspre noi, această clădire înșelătoare a ochiului ascunzând, de fapt, o centrală electrică urâtă a cartierului, simbolizează spiritul francez rafinat evitând contrastele ilogice, precum și tot ce ar
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
recunoaștere a unui scriitor și a unui caracter exemplar. R. B.: D-nule Hans Bergel, ne aflăm la Institutul "Titu Maiorescu" din Berlin. Dar această împrejurare este doar ocazia pentru a sta de vorbă despre un capitol aflat încă în centrul atenției și neelucidat, nici măcar dus la un stadiu satisfăcător pînă acum: procesul comunismului în România. Ocazia acestei discuții o constituie conferința pe care ați susținut-o și expoziția organizată la centrul cultural, manifestări care atestă doar cîteva din ororile comunismului
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
sta de vorbă despre un capitol aflat încă în centrul atenției și neelucidat, nici măcar dus la un stadiu satisfăcător pînă acum: procesul comunismului în România. Ocazia acestei discuții o constituie conferința pe care ați susținut-o și expoziția organizată la centrul cultural, manifestări care atestă doar cîteva din ororile comunismului. Cît poate contribui un scriitor la conservarea memoriei a ceea ce s-a întîmplat în anii "dictaturii roșii"? H. B.: Poate contribui foarte mult! Dacă el a fost martor al deceniilor comuniste
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
după 1990. Între timp, unii editori susțin că interesul față de memorialistică, mai ales cea datînd din perioada dictaturii, a început să scadă, este invocată producerea unui fel de saturație. În Germania, în schimb, literatura memorialistică continuă să se situeze în centrul atenției. Credeți că publicul din România ar fi realmente saturat de memorialistică tocmai pentru că ar avea încă foarte vii amintirile dictaturii? H. B.: Da, este cel puțin unul din argumentele pe care le-aș accepta. Românii sunt încă prea aproape de
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
mare distanță și cu un fel de ironie cele ce mi s-au întîmplat. Totuși voi scrie, nu întotdeauna și nici exclusiv, despre acei ani trăiți în comunism. R. B.: În Memorialul de la Sighet și în expoziția organizată aici la centrul cultural "Titu Maiorescu" din Berlin, în legăturile pe care le aveți cu societatea civică din România, cu "Alianța Civică", cu Ana Blandiana, cu Romulus Rusan, cu Doina Cornea, cu toți cei care au inițiat în felul cel mai uman acest
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
familiei tatălui marelui muzician. In aceleași zile ale sfârșitului de săptămână și culminând cu data de 19 august, la Sinaia, la Vila �Luminiș" - casa de creație, casa de odihnă a maestrului, o suită de concerte a comemorat momentul prin implicarea Centrului European de Cultură Sinaia; mă refer la susținerea unor recitaluri camerale la care au luat parte mai mulți muzicieni bucureșteni, pianiștii Valentin și Roxana Gheorghiu, violoncelistul Marin Cazacu, soprana Georgeta Stoleriu și pianista Verona Maier, fagotistul Vasile Macovei și pianista
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
prostituție. Povestirile sînt, majoritatea, monologuri ale personajului masculin, de un misoginism din ce în ce mai greu de suportat, variantă facilă și la îndemînă a mizantropiei. Limbajul este încărcat de cuvinte grele, toate ducînd, obsesional, la sex, ca descărcare ultimă, criminală, a frustrărilor. în centrul acestor construcții de carton se află poza eroului: "Cavalcan Tudor Mengistu era un bărbat frumos, puternic și temut. Era răzbunător ca o fiară și duios ca un copil, răpunea orice adversar cu fulgerele brațelor lui și știa să țină în
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
în Est. Drept urmare, în Europa de după război s-au dezvoltat trei situații fundamental diferite: cea a Europei de Vest, cea a Europei de Est și aceea, mai complicată a acelei părți din Europa situate din punct de vedere geografic în centru, din punct de vedere cultural în Vest și, din punct de vedere politic, în Est" (op.cit., pp. 221-222). în viziunea lui Kundera, Europa Centrală este, așadar, o realitate apărută după cel de-al doilea război mondial prin instaurarea controlului politic
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
specificitatea literaturii produse în această zonă. Dacă pentru Milan Kundera Europa Centrală era un spațiu foarte bine conturat din punct de vedere religios, geografic și politic, pentru Cornel Ungureanu el se definește în primul rînd ca un spațiu cultural, în centru căruia se află Viena și limba germană. Nu mai trebuie să ne ferim să scriem că există un izvor de cultură germană care grăbește descoperirea acelui �noi înșine" maghiar, sloven, slovac, rutean, român "(p. 376). Toți cei care, într-un
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
în fața propriei variante scripturice, acuratețea și soliditatea întregii construcții mistico-dogmatice. Din acest loc, vreme de multe decenii, au fost emise și controlate cele mai subtile și mai agresive idei și norme ale totalitarismului, spațiul funcționînd cumva, aproape autonom de celelalte centre ale puterii, ca un punct vital care ține în echilibru întregul mecanism al absolutismului comunist. Din această pricină, cea dintîi statuie care a suportat o execuție simbolică în primele zile ale revoluției și căreia i s-a organizat un ceremonial
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
a ultimilor cincizeci de ani, născută din impostură politică, o expresie a stalinismului dejist așa cum Casa Poporului este expresia maoismului ceaușist, dar prezența ei poate fi mult mai simplu atenuată prin reconstrucția imensului spațiu verde care o precede. Iar în centrul optic, moral și simbolic al acestuia se găsește reperul sculptural, prezența monumentală unică pe care statuia lui Lenin a reprezentat-o preț de cîteva decenii. în acest context, ridicarea unui alt monument care să disloce prezența fizică și sugestia mistică
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
pe care călca iar dintr-un soi de minge a ieșit apă și m-a stropit pe ochi, venea la urechea mea și-mi zicea: : - Nu te superi da? - Nu, nu, răspundeam eu. Eram foarte rușinos fiindcă mă simțeam În centrul atenției publicului spectator care era foarte numeros și se prăpădea de râs. Apoi a venit clovnul cu un soi de făclie aprinsă și m-a pus să suflu În ea, când am suflat sa făcut un nor de praf alb
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
peisajului") sugerează o migrație continuă. 1) De altfel, nici statutul său nu era legat de vreun partizanat oarecare. E de la sine de înțeles că, în imperiul multinațional, scriitorul revoltat nu putea decât să slăvască omul revoltat. Dacă Viena definea un Centru al lumii, un loc al întâlnirii cu puterea supremă, ordonatoare, Lenau era, ca orice mare creator romantic, un excentric. Un scriitor care, refuzând un centru tradițional, voia să așeze lumea într-un Centru al său. 2. Lenau în comparatismul românesc
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
imperiul multinațional, scriitorul revoltat nu putea decât să slăvască omul revoltat. Dacă Viena definea un Centru al lumii, un loc al întâlnirii cu puterea supremă, ordonatoare, Lenau era, ca orice mare creator romantic, un excentric. Un scriitor care, refuzând un centru tradițional, voia să așeze lumea într-un Centru al său. 2. Lenau în comparatismul românesc. Recapitulări Toți criticii români ai primului val au scris, pe larg, despre ,,Eminescu și Lenau". Era o temă de predilecție, pentru că Eminescu însuși indicase o
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
slăvască omul revoltat. Dacă Viena definea un Centru al lumii, un loc al întâlnirii cu puterea supremă, ordonatoare, Lenau era, ca orice mare creator romantic, un excentric. Un scriitor care, refuzând un centru tradițional, voia să așeze lumea într-un Centru al său. 2. Lenau în comparatismul românesc. Recapitulări Toți criticii români ai primului val au scris, pe larg, despre ,,Eminescu și Lenau". Era o temă de predilecție, pentru că Eminescu însuși indicase o sursă.2) O sursă edificatoare - un punct de
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
penele acestor iluștri poeți. Val de prostii Valul de prostii debitate presei de seismologi autohtoni, inclusiv de mai marele Institutului Național de profil, celebrul d. Mărmureanu, despre iminența unui cutremur în România a fost infirmat de reprezentanții celui mai important centru de seismologie din Europa, cel de la Strasbourg. Concluzia acestora: cutremurele nu se pot prevedea, așadar psihoza despre iminența unui cutremur devastator în Estul Europei e nejustificată. În orice țară normală, după un asemenea verdict ar trebui să vină cîteva demisii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
cu doi ani a unui nou pian de concert; ...iar elevii școlii de muzică din localitate au primit de-a lungul anilor mai multe pianine destinate studiului. Eforturile de ultimă oră vizează conservarea și amenajarea clădirii în care va ființa Centrul European de Cultură denumit Casa �Albert"; este rememorat numele unui important cărturar sas ce a trăit în aceste locuri cu mai bine de un secol în urmă. Iată că la Sighișoara, în centrul țării, se petrec importante fapte de cultură
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
și amenajarea clădirii în care va ființa Centrul European de Cultură denumit Casa �Albert"; este rememorat numele unui important cărturar sas ce a trăit în aceste locuri cu mai bine de un secol în urmă. Iată că la Sighișoara, în centrul țării, se petrec importante fapte de cultură, de muzică, de solidaritate umană și profesională, fapte ordonate sub semnul valorilor muzicii europene. Pe de altă parte la Constanța, la Teatrul de Dans �Oleg Danovski", la sfârșit de iulie, ultima premieră a
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
dat mâna întâia oară cu el, m-am temut să nu se fărâmițeze în palma mea. Ciudat. Privirea o avea limpede, trează și blând ațintită asupra mea. De obicei, din mândrie, poate, fac față oricărui fel de priviri îndreptată spre centrul meu de vedere. Privirea de sfânt a lui Schneider însă nu am putut să o susțin; rar mi se întâmplă, dar atunci lăsasem ochii în jos.
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
există corupție în P.S.D., adică în stat, însă ea se datorează exclusiv șogunilor locali, leprelor din provincie, nesătuilor care fac partidul de râs. Perfect adevărat. Dar numai pe jumătate. Oricât ar încerca dl. Năstase să exileze problema corupției departe de centru, pe la Bihor sau în Dolj, figura nu ține. în fond, cum a fost posibil ca alde Sechelariu și Mischie să confiște pagina întâi a ziarelor mai abitir decât premierul și președintele la un loc? Nu cunosc calitățile paranormale ale respectivilor
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
proferat prin telefon amenințări la adresa gazetarilor de la �Focus Vest" care semnalaseră cumpărarea ilegală de către diverși �baștani" a vilelelor din cartierul rezidențial al orașului. Încă o dată: comportamentul odios al șefilor locali n-ar fi posibil fără focul verde arzând triumfător la centru. Ani de zile, preocuparea miniștrilor și a parlamentarilor a fost să se mute - nu contează procedeul - în vilele de pe străzile exclusiviste ale Bucureștiului. Când zona Primăverii și Cotroceniul s-au umplut, aceleași lepre, sau altele, convertite la business pe scară
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
cîte unui jucător și conflictele dintre antrenori și cluburi. Turul Franței care ocupă zilnic ore bune pe canalul amintit trece așa dar neobservat în media românească. Și ce eveniment! Și ce spectacol! Săptămîna a doua a Turului a avut în centru o etapă excepțională, lungă de peste 200 km și care se sfîrșea cu o ascensiune de peste 20 km pe Muntele Ventoux. Bizar acest munte și la fel de misterios pentru geologi ca și Măgura Codlei de la noi. Situat în sud, aproape de climatul mediteranian
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]