34,403 matches
-
apariția articolului că poeziile și volumele menționate nu au... autor: numele poetului se evaporase. Am aflat ulterior că reluarea relațiilor cu Țîțo, poreclit cîndva de presa românească Pilat din Pont, a fost cauza eliminării numelui, devenit, în mintea strîmba a cenzorului, prea evocator. Cele două exemple din urmă sînt de pe vremea cînd cenzură nu căzuse în beția curat lingvistică de dupa 1971. Dovadă că ea era veselă și mai înainte. E drept, mult mai rar. În materie de comic involuntar, tragicul regim
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
să se legitimeze. Recenzorii nu vor intra în locuința persoanelor intervievate decât la cererea/rugămintea acestora(locatarilor). Dacă aveți dubii, puteti sună la numărul de telefon 1741 (rețele mobile) și 021.9201 (Romtelecom). De asemenea, pentru situațiile de urgență, atât cenzorii cât și cetățenii pot apela numărul unic, 112. Toți cetățenii români sunt obligați să furnizeze informațiile solicitate. Cetățenii care refuză să răspundă pot fi amendați cu până la 5.000 lei. Potrivit legii, constituie contravenții următoarele fapte: a) împiedicarea persoanelor implicate
RECENSĂMÂNT: Ce se întâmplă dacă NU EŞTI ACASĂ sau eşti PLECAT DIN ŢARĂ () [Corola-journal/Journalistic/24886_a_26211]
-
sub autoritatea statului. Pe fundalul acestor precedente, în situația incertă după un război în care schimbările fuseseră mai repezi decât capacitatea de anticipare a oamenilor, cenzura textelor de orice fel, carte, periodic sau simplu anunț, nu începe, ci continuă: doar cenzorul se schimbă, și desigur ideile cenzurate. Capitolele II și III ale cărții sunt miezul acestei incursiuni minuțioase în structura și atribuțiile Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, respectiv în „etapele de lucru” ale instituției, cu precădere în activitatea direcției care
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
lupta P.C.R. pentru închegarea alianței clasei muncitoare cu țărănimea, după romanul lui Leonov Pădurea rusească vine Pădurea spânzuraților, după Pârjolul de Cezar Petrescu și Dinu Bondi urmează Plan de măsuri al C.C. al P.M.R.) și multe altele. În anumite situații, cenzorii au dat dovadă de „împăciuitorism”, manifestând lipsă de exigență față de personalități culturale recunoscute, precum Tudor Vianu, justificând concesia cu ideea că „partidul nostru intenționează să atragă vechea intelectualitate” (p.184). E vorba de „fragmentele autobiografice”, probabil un text exclus din
Dincolo și după cenzură by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2488_a_3813]
-
un anumit fel, pe ușa mare, oficială, sau pe una mai discretă. Articolele au semnături (există și cele anonime, desigur, emanații directe ale Partidului, dar acestea sînt un caz aparte), au titluri (unele personale, altele în mod evident suprapuse de cenzori), apar în pagina întîi sau într-un colț, camuflate. Autorii au o agendă ascunsă, care se poate citi printre rînduri, unii își apără privilegiile și poziția, alții sapă sîrguincios la temelia valorilor oficiale. Pierd sau cîștigă. Fiecare cuvînt contează. Cred
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
ideologia comunistă nu este altceva decât un subterfugiu al imposturii și minciunii, o altă formă a oprimării la care era supus scriitorul, obligat să se supună constrângerilor mutilante ale cenzurii. Edificator, pentru o astfel de condiție umilitoare e eseul Referatul cenzorului în care sunt evocate avatarurile apariției romanului Plicul negru. Confruntarea cu cenzura, cu mutilările și opresiunile impuse de ideologia comunistă l-a determinat, în cele din urmă, pe scriitor să părăsească definitiv România. Desigur, exilul problematizează și condiția lingvistică a
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
Văcăroiu? Dl Alexandru e azi portocaliu autentic și reprezintă reforma adevărată.Eu reprezint probabil reacțiunea, numai în Ucraina și unde mai construim revoluții nu a aflat lumea cu cine are de a face.” A fostsuficientă această intervenție de șef și cenzor la ziar a AMP,pentru ca redacțiasă se conformeze. Următorul articol propusd e subsemnatul”Evenimentului zilei”, în fapt o replica la celes puse de AMP, a fost interzis la publicare. Din citatul de mai sus și din această împrejurare reies câteva
Alina Mungiu Pippidi, "cenzor şef" la Evenimentul Zilei () [Corola-journal/Journalistic/23836_a_25161]
-
civile, dar, așa cum decurg evenimentele a fost aleasă de structura PDL-Băsescu să iasă în față. Îndrăznesc să afirm că acesta este adevăratul motiv pentru care la ”Evenimentul zilei” nimeni nu are voie să se atinga de ”prea-civila” doamnă, șef și cenzor informal al ziarului. Vezi aici articolul cenzurat de Pipidi: Citește și: Dinescu către Pora: “Ești o nesimțită. Du-te la Băsescu. Pupă-l în cur!” - VIDEO
Alina Mungiu Pippidi, "cenzor şef" la Evenimentul Zilei () [Corola-journal/Journalistic/23836_a_25161]
-
spre a-și vinde marfa. Își începeau, de exemplu, romanele cu elogii la adresa minunatei poliții a Reichului și le sfârșeau la fel, umplând partea de mijloc de critici și ironii la adresa aceleiași instituții. Contau, s-ar zice, pe faptul că cenzorii nu citeau romanele în întregime. Nu existau detectivi independenți, ca în romanele americane. Nici super eroi ca Maigret sau Poirot. Ce e drept, asta le evita autorilor crearea de super naziști. Platini spune că nici un astfel de protagonist nu există
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2401_a_3726]
-
de un apropiat al denunțătorului. Cum s-a efectuat controlul "În cursul anului 2011, inculpatul Birtu Bogdan Sebastian a dispus comisarilor Gărzii Financiare - Secția Județeană Dâmbovița să efectueze un control de specialitate la o societate comercială, unde auditor financiar și cenzor era un cunoscut de-al denunțătorului. Acțiunea s-a finalizat în luna decembrie 2011, când inculpatul Birtu Bogdan Sebastian în virtutea atribuțiilor de serviciu a înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița o sesizare penală, având ca obiect săvârșirea mai multor infracțiuni, printre
Fostul șel al Gărzii Financiare Dâmbovița, trimis în judecată by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24141_a_25466]
-
ei În primul număr din anul acesta al ADEVĂRULUI LITERAR ȘI ARTISTIC sînt publicate cîteva "note" și "referate" întocmite între 1960-65 de funcționarii Cenzurii politice, instituție numită pe atunci Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri. Cenzorii angajați pe dosar și dresați să vîneze teme, idei, stări și cuvinte interzise prin hotărîri superioare de partid, variabile de la an la an, citeau prin aceste grile tot ce urma a fi tipărit și condiționau "bunul de tipar" de eliminări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
fiind reale, personajele pozitive nu-s destul de pozitive și "vehiculează idei și concepții străine nouă" ș.a., toate acestea trebuind "rezolvate prin modificări de text".) Și, în sfîrșit, un ultim capitol, de Observații, care nu diferă prin nimic de "modificările necesare". Cenzorul observa că "din cei patru copii de muncitor prezentați în român, doi sînt personaje negative", ca unul dintre ei "întreține relații cu o serie de femei provenind din medii reacționare, total descompuse" iar celălalt, desi ajutat de partid, refuză să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
bine unui asemenea scop. în plus, ea prezintă interes pentru toți intelectualii de formație umanistă, punându-le la dispoziție informații greu de găsit pe cont propriu și provocându-i intelectual printr-o primă propunere de sistematizare a lor. Capitolul întâi - Cenzori, cenzuri, cenzurați - cuprinde câteva considerații teoretice. Autorul se pune de acord cu cititorii săi în legătură cu accepția pe care o dă cenzurii, făcând și tentativa de a produce o definiție: "Cenzura este actul oricărei entități politice, religioase, militare ori administrative de
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
determinat să iau hotărîrea de a părăsi țara. Un scriitor care nu poate publica este... un scriitor mort! Dar cenzura nu poate fi analizată numai sub acest aspect. S-au scris cîteva cărți despre cenzură: "Direcția pentru presă și publicații", cenzorii care citeau printre rînduri vrînd să sesizeze ideile, insinuările, "șopîrlele", aluziile și chiar cuvintele; drumurile nesfîrșite ale manuscriselor dintre editură și cenzură care cerea modificări, înlocuiri, înfrumusețări etc. Nu numai oamenii erau arestați, dar și cuvintele erau condamnate. Era interzis
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
dublu rol: prizonieri și gardieni! O performanță, nu-i așa?! Și în fond ce reprezenta Cenzura: negația, interdicția, paznicul nopților, supunerea voluntară, mediocritatea, lipsa de inspirație și spirit, îndobitocirea obligatorie. Într-un cuvînt: RĂUL! După cîte înțeleg, știați cine erau cenzorii? Noi îi cunoșteam dar ei nu semnau niciodată referatele. Cenzura - Ministerul Adevărului - era o instituție ocultă, asemănătoare cu multe organizații din timpul dictaturii. Misterul, secretul, nespusul făceau parte din strategia terorismului unui grup restrîns care înlocuise Statul, apoi Partidul, Primul
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
continuat să funcționeze. Încă un procedeu ipocrit și pervers folosit de atîtea ori în vechiul regim. Cum editorii erau în majoritatea lor și scriitori, ei fuseseră transformați în paznicii gîndirii colegilor de breaslă. Încă o performanță! Care a fost soarta cenzorilor după evenimentele din '89? Oricum, au avut o responsabilitate morală? Soarta lor a fost asemănătoare cu a tuturor celor care au avut o culpabilitate civică și etică! Adică...nici una! Dacă nu au fost judecați cei vinovați din punct de vedere
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
89? Oricum, au avut o responsabilitate morală? Soarta lor a fost asemănătoare cu a tuturor celor care au avut o culpabilitate civică și etică! Adică...nici una! Dacă nu au fost judecați cei vinovați din punct de vedere penal (crime, tortură) cenzorii au intrat în amnistia generală nedeclarată. Recent, am citit într-o revistă, analiza unui prozator cunoscut și apreciat - foarte apreciat și premiat - care făcea elogiul cenzurii motivînd că "ne-a obligat să găsim soluții stilistice superioare". Vedeți unde am ajuns
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
liricii noastre, i-a publicat lui Topârceanu, în 1955, o ediție masivă de Opere, în două volume iar, în 1958, o monografie, cuprinzînd viața și opera poetului. Topârceanu, cu umorul său suculent și de bună condiție, "nu punea nici o problemă" cenzorilor și diriguitorilor, ea plăcînd și făcînd serviciul de adjuvant. La aceasta au contribuit și supraviețuitorii grupării de la Viața Românească (Sadoveanu, M. Ralea, Demostene Botez, bine situați politic) care făceau tot ce este necesar ca opera lui Topârceanu să circule nestingherită
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
renunț la fraza aceea, fără a-mi da vreo lămurire. Ulterior, cred că pricepusem, întorcând pe-o parte și pe alta fraza cenzurată. Așadar, la mormântul acestui poet atât de cultivat, dar care avu nenorocul să primească funcția detestabilă de cenzor, altceva nu găsisem... vreo amintire, vreun vers de-al lui, vreo replică memorabilă; ei, bine, nu găsisem altceva decât fraza tăiată, ștearsă, cu privire la teribila aventură chimică a materiei vii, supusă transformărilor pământești; așadar, între cer și pământ, o înșiruire de
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
se mai afirmă în acest studiu ar sta la baza dorinței partidului de guvernămînt de a înghiți statul și de a institui un control deplin asupra vieții publice din țară, mai scriu cele două ziare, citînd studiul amintit. Rolul de cenzor al partidului de guvernămînt a rămas pe umerii presei mai spune "Oxford Analytica", întregind acest tablou. Cunoscute fiind însă dificultățile economice prin care trece presa, se naște pe bună dreptate întrebarea în ce măsură poate ea îndeplini serios și sistematic un asemenea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
la graniță. Să adaug că, de fapt, în curînd, cultura (literatura) occidentală își va recuceri statutul privilegiat, prin inițierea unui vast program de traduceri la E.S.P.L.A. Revenind la raportul lui Blonton, să adaug că acesta informa și că de fapt, "cenzori comuniști zeloși controlează toate producțiile literare, fiecare spectacol de teatru, sală de concert ori cinema, pentru a descoperi tendințele care ar putea să aibă legătură cu Occidentul "decadent și reacționar". Chiar și Academia Română a fost naționalizată după modelul sovietic." Conchizîndu-se
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
meu de debut. Anii dintre 1948 și 1956-57 se vor dovedi crânceni nu numai pentru poezie, ci pentru toate activitățile artistice și culturale. Torturile morale care se exercitau asupra noastră erau un amestec de perversitate și cruzime greu de imaginat. Cenzorii se numeau "îndrumători", erau fie incompetenți, fie de rea-credință, fie sadici sau toate laolaltă. Se organizau ședințe de demascare pentru "delicte" ca "intimism, cosmopolitism, decadentism", consecințele fiind ostracizări de diferite grade. Ați publicat totuși, în anii la care vă referiți
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
de cele mai multe ori inexistente, acești vajnici apărători ai democrației se ascundeau în spatele diverselor carnete de partid. Și, în plus, a unor biografii falsificate. Scriau despre cenzură cei ce nu prea aveau idee cum arată o conversație "pe text" cu un cenzor sau cu un securist. Hemoragie de procurori naționali, lumini călăuzitoare și dizidenți. Habar nu am pe unde stăteau ascunși înainte. Oricum, a fost o revărsare de ură, violență și agresivitate pe care îmi va fi greu să o uit. Și
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
lui Pasternak) și pe Tvardovski din motive contrarii. Era directorul lui Novîi mir, unde fusese publicat Soljenițîn. La un capăt al mesei de pe estradă, un bărbat cu privire fioroasă ce caută parcă biciul pe care are obiceiul să-l mânuiască, cenzorul cu ceafă groasă și rictusul adecvat și agresiv pe buze - tot ce trebuie pentru Surkov. Ne uităm șMonica Lovinescu și Virgil Ieruncaț cât putem mai urât la el, doar i-am transmite ceva din disprețul nostru jignitor. La capătul celălalt
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
stilistice"; avem de-a face cu specii ciudate, ivite în momentele de criză ale sistemului sau în perioadele de lungă convalescență pe care le-a traversat literatura sub presiunea factorului politic. O dată stabilit "diagnosticul", criticul fixează termenii ecuației: scriitorul (paleativ), cenzorul (complezent) și lectorul (pervertit), întrebîndu-se, retoric, ce altceva decît o odraslă suferindă, ar fi putut să rezulte din coabitarea celor trei. E de prisos să mai spunem că, dacă estetica totalitară s-ar constitui, la un moment dat ca disciplină
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]