350 matches
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele de judecată, controlul judecătoresc realizându-se, potrivit art. 126 alin.(1) din Constituție, "... prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199088_a_200417]
-
întrucât, prin modificarea adusă art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , legiuitorul a restrâns sfera actelor administrative ce pot fi supuse controlului instanței de contencios administrativ numai la cele cu caracter individual. În schimb, fac posibilă cenzurarea, fără limită în timp, a legalității actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 , ceea ce conduce la concluzia că legea nouă retroactivează, generând instabilitatea raporturilor juridice. Se mai susține că se încalcă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215673_a_217002]
-
personale cu acesta trebuie să se exercite în condițiile stabilite prin hotărârea judecătorească și în conformitate cu cerințele legii. În cazul ieșirii din țară a cetățeanului român minor, organele poliției de frontieră aplică dispozițiile Legii nr. 248/2005 , nefiind vorba despre o cenzurare a unei eventuale hotărâri judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232417_a_233746]
-
legii până la apariția Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecției Legii nr. 10/2001 , cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute și conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanțele judecătorești a "valabilitații titlului" ( art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare), menținerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiționată de dovedirea bunei-credințe a dobânditorului la momentul înstrăinării. 47. Art. 47 din lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149654_a_150983]
-
judecată are competența ca, pe baza probelor existente la dosarul cauzei, să stabilească calitatea de persoană îndreptățită să solicite retrocedarea imobilului, potrivit reglementărilor cuprinse în ordonanța criticată. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234978_a_236307]
-
lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 , excedează competenței instanței de contencios constituțional. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214270_a_215599]
-
în mod expres obligativitatea concluziilor sale. În celelalte cazuri însă dreptul de apreciere aparține Ministerului Public, deoarece el are calitatea stabilită de art. 130 alin. (1) din Constituție și competența de a acționa pentru realizarea obiectivelor menționate în acest text. Cenzurarea aprecierii procurorului ar fi neconforma textului constituțional. Desigur însă că poziția procurorului, concluziile sale din proces, nu leagă judecătorii ce soluționează cauza, deoarece aceștia sunt, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, independenți și se supun numai legii. Dacă art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
repetate rânduri că nu se poate pronunța asupra interpretării date de o instanță judecătorească unui text legal, aceasta fiind făcută în procesul de aplicare a legii, atribut exclusiv al instanței de judecată. De altfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea aplicării dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. O asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar fi neconstituțională, contravenind prevederilor art. 126 din Constituție, republicată, potrivit cărora justiția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162397_a_163726]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele de judecată, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199518_a_200847]
-
5 din Codul de procedură civilă a dorit instituirea unei căi de atac particulare, care se califică drept o cale specifică de retractare. Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către judecătorii învestiți cu acțiunea principală. Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanța care a dispus sancțiunea este firească, deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond. Dacă cererea de reexaminare este admisă ca urmare a constatării faptului că sancțiunea a fost aplicată fără temei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242514_a_243843]
-
de contencios administrativ și fiscal, în litigii având ca obiect soluționarea excepțiilor de nelegalitate a unor acte administrative și a unor cereri de revizuire. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate fac posibilă cenzurarea legalității unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 , implicând aplicarea retroactivă a prevederilor acestei legi în cazul unui raport juridic care s-a născut, și-a produs efectele și s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205102_a_206431]
-
constatat că, din analiza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , și anume a art. 11 alin. (1)-(3), acestea permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. De altfel, o practică contrară ar încălca principiile generale de drept, în temeiul cărora instanța de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234756_a_236085]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222906_a_224235]
-
modificate prin Ordonanță Guvernului nr. 13/1998 , pe de o parte, încalcă echilibrul procesual - regulă de bază a procesului civil -, iar pe de altă parte, dublă condiție a termenului pentru exercitarea unei căi de atac constituie un obstacol artificial în ceea ce privește cenzurarea hotărârilor judecătorești de către instanță de control judiciar, o limitare a posibilității de examinare a criticilor îndreptate împotriva acestor hotărâri. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133575_a_134904]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției ", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213973_a_215302]
-
garantarea liberului acces la justiție, "plângerea împotriva modului în care s-a rezolvat prima plângere împotriva actelor procurorului, adresată instanței competente să rezolve fondul trebuie să constituie modalitatea de învestire a instanței cu judecarea cauzei, iar nu o cale de cenzurare a actelor procurorului". Pe de altă parte, autoarea excepției susține că, potrivit art. 278^1 din Codul de procedură penală, soluția instanței poate fi atacată doar cu recurs la instanța superioară "care, într-un parcurs normal, firesc al cauzei, ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174959_a_176288]
-
repetate rânduri că nu se poate pronunța asupra interpretării date de o instanță judecătorească unui text legal, aceasta fiind făcută în procesul de aplicare a legii, atribut exclusiv al instanței de judecată. De altfel, nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea aplicării dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. O asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar fi neconstituțională, contravenind prevederilor art. 126 din Constituția republicată, potrivit cărora justiția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159794_a_161123]
-
2004 al Tribunalului Călărași. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că nu intră în competența Curții Constituționale cenzurarea eventualelor neregularități referitoare la încadrarea juridică a faptelor prevăzute de legea penală. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 24 noiembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 746/P/2004, Tribunalul Călăra��i a sesizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168022_a_169351]
-
modul de aplicare a legii de către organele de urmărire penală, în cauza în care are calitatea de parte vătămată. Curtea reține că aspectele relevate în motivarea excepției sunt de competența instanței de judecată, întrucât nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea aplicării legii de către organele de urmărire penală. Controlul judecătoresc sub acest aspect se realizează în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, care, de altfel, au și fost promovate în cauză. O asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168022_a_169351]
-
ridicată de Alexandru Stoiea într-un apel formulat în cadrul unui litigiu având ca obiect expropriere. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât, potrivit acestora, "instanța de judecată învestită cu cenzurarea operațiunilor de expropriere este oprită să verifice legalitatea și oportunitatea exproprierii și se poate pronunța numai asupra cuantumului despăgubirilor". Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază excepția ca nefondată, sens în care arată că textele de lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238598_a_239927]
-
angajator, sindicate) procedura încadrării locurilor de muncă în baza unor verificări tehnice, fără a institui condiția parcurgerii unei proceduri administrative cu caracter obligatoriu, finalizată prin emiterea unor avize cu caracter constitutiv de drept, și fără a reglementa căi speciale de cenzurare jurisdicțională a modului de derulare a respectivei proceduri pentru fiecare etapă. 39. După cum s-a arătat în sesizare, legislația națională adoptată, începând cu Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, a urmat politica legislativă a Uniunii Europene de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276864_a_278193]
-
să se indice aplicarea retroactivă a legii, astfel că acestea încep să producă efecte juridice după intrarea în vigoare a legii. De asemenea, aceste texte de lege nu prevăd intrarea în vigoare a legii contrar normelor constituționale ale art. 78. Cenzurarea modului în care instanțele aplică legea, criticat de asemenea de autorul excepției, nu intră în competența instanței de contencios constituțional. De altfel, Curtea constată că asupra aspectelor analizate în prezenta cauză s-a mai pronunțat și prin Decizia nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222647_a_223976]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229807_a_231136]
-
legale care reglementează căile extraordinare de atac. Or, mecanismul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile nu permite Înaltei Curți de Casație și Justiție rezolvarea de principiu a unei chestiuni de drept deja soluționate printr-o hotărâre penală definitivă și nici cenzurarea modului în care aceasta a fost rezolvată. Ca atare, în raport cu cele anterior reținute, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind prima întrebare din încheierea de sesizare este inadmisibilă. 2. Cea de-a doua întrebare cuprinsă în încheierea de sesizare, "în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272710_a_274039]
-
neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că aspectele criticate de autorul excepției nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate. Problema aplicării sancțiunilor contravenționale în situația nerespectării textului de lege criticat este una de aplicare a legii, cenzurarea măsurilor dispuse de reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor constituind atributul exclusiv al instanței de judecată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243702_a_245031]