296 matches
-
ține pe foc pentru 20 de minute și apoi se pun ouăle care se lasă câteva ore în această zeamă albăstruie. Dacă fierbeți ouăle împreună cu varza se poate să nu se prindă uniform culoarea. Pentru modele desenați cu un creion cerat și desenele vor rămâne albe după vopsire. Luciul îl obțineți dacă veți șterge ouăle cu o cârpă înmuită în puțin ulei. Daca veți folosi o vopsea artificială nu este indicat să fierbeți ouăle direct în ea pentru că substanțele chimice pot
Cum să vopseşti ouăle în mod natural () [Corola-journal/Journalistic/66966_a_68291]
-
cu lenjerie, l-am scris în interiorul copertei de la Dus pe veci (pe veci? - oh, mai vedem, domniță) și l-am scrijelit pe capacul unui tub foarte vechi de Chunky Monkey de la Ben and Jerry (nu mergea stiloul pe cartonul rece, cerat) și l-am pus la loc în frigider. Și acum? Mi-am luat inima în dinți să-i sun pe părinții lui Aidan; Dianne mă căutase cât timp lipsisem. Cumva - și habar n-am cum se întâmplase pentru că era ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
te pot ajuta. Nu știu ce se întâmplă. Întreab-o pe Rachel. Nu pot. Nu ne vorbim. —Ce mai e? —Invitațiile. Eu le vreau cu aldine frumoase, argintii, pe hârtie frumoasă, albă. Și ea ce vrea? Rămurele și spirale și scoici și hârtie cerată. Vrei să stai tu de vorbă cu ea? Nu. S-a lăsat o tăcere uimită la celălalt capăt al firului, apoi i-am explicat: —Eu sunt fiica recent îndoliată, îți amintești? —Scuze, scumpo. Scuze. Te-am confundat pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cu tușica Imelda (cea mai competitivă din surorile ei) și acum trăsnea și bufnea în bucătărie. A deschis furtunos ușa de la sufragerie și s-a oprit în prag, gâfâind ca un rinocer. Ținea în mână invitația de nuntă pe hârtie cerată cu rămurele. Privirea ei o căuta pe a lui Rachel. Nu te măriți la biserică, a zis, cu o voce joasă. Nu, a zis Rachel calm. După cum scrie în invitație, eu și Luke o să primim binecuvântarea într-un Quaker Hall
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
alunec fără să-mi fac griji, iar formele ascunse de viață mi se arătau: un șarpe inofensiv cu dungi irizate, o sumedenie de ciuperci, plante parazite Înflorite ale căror culori și forme sugerau opulențe sexuale - o bogată floră cu frunze cerate și o la fel de bogată faună iubitoare de umezeală tipice pentru acest loc ferit al planetei, până atunci nedescoperit de oameni sau cel puțin nu de cei Înarmați cu etichete taxonomice. Atunci mi-am dat seama că trecem pe lângă atâtea manifestări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
aplecă să cerceteze planta Îndeaproape. Ar putea fi o ciupercă, Își dădu el cu părerea, Însă este oare comestibilă? Unele sunt delicioase, pe când altele Îți fac ficatul pateu. Observă că unele dintre plantele respective prezentau niște flori albe, mici și cerate. Arătau ca niște crizanteme minuscule, care răsăriseră din niște umflături ca negii, Înșirați la baza glugii. —Hmmm, nu e ciupercă, spuse, ciupercile nu Înfloresc. Misterul se adâncește. Își plimbă ușor degetul pe capul plantei, apoi apăsă, pentru a-i vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
termina niciodată; la urma-urmei, nici nu trebuia să te străduiești prea tare ca s-o înțelegi. Aș fi pus pariu că ține-n baie, în dulăpiorul de perete, o sticluță cu briliantină, câteva lame inoxidabile „Pobeda“, învelite în foițele lor cerate, bucăți expirate de săpun „Maxam“, casabil, tuburi goale de deodorant „Miraj“ și „Rexona“, sticle de plastic de la demachiantul „Doina“, cu zimții ăia rotunzi, de-acordeon alb. Fiecare obiect păstra mica lui valoare afectivă, ocupa un colț de raft și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
magazin, cu pantofi italienești și prețuri extraterestre. Aici lucrurile stăteau și mai rău, perechile sclipeau ca niște bijuterii nobile și delicate, nu mai puteai să invoci argumentul prostului-gust. Vânzătoarele extrăgeau balerinii din cutiile îmbrăcate în catifea, despătureau fără zgomot hârtia cerată, eliberând talpa interioară de orice obstacol ce s-ar fi putut interpune între picior și întinderea ei pufoasă. La sfârșit, perechea era suspendată cu două degete, elegant, ca la o licitație. Maria își ridica premiul, senină și triumfătoare. Mie îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îi vindeau pe nimica toată). Le puteam recita corect, de la stânga la dreapta sau invers, în funcție de cerințe. Vitrinele te îmbiau cu manechine lăptoase, fără ochi, dar lipite de dresuri negre, întinse la maxim pe portjartiere. Îți plesnea privirea pe pulpele cerate. Mai străluceau și unele rozacee, medicinale, cu seturi năpraznice de chiloți suprapuse peste abdomenul balonat: păpușile Triumph, care făceau reclamă la „Mamma-Slip“. Intram în magazine și mă trezeam imediat luat la întrebări, pe-o limbă care nu aducea nici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ei par a alerga nu pentru sănătate, nici pentru forma fizică, ci mai degrabă pentru a avea cu ce să umple cuva mașinii de spălat la sfârșitul zilei. 30 ianuarie 2003 Am reparat astăzi cu un ac gros și sfoară cerată o geantă de umăr în atelierul lui Pavel H. Omul în sine este un fenomen: fost inginer de mine reconvertit în cizmăria ortopedică, neoprotestant (penticostal? evanghelic? baptist? sau din toate câte puțin), gata să ajute cu voioșie netrucată pe oricine
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Părea suferind și obosit și Înainta cu un pas Încet și anevoios. Totuși, nu părea dispus să cedeze la asaltul căldurii. Din când În când, se oprea, sprijinindu-și piciorul pe câte o piatră, și Își scotea din traistă tăblițele cerate, unde scrijelea ceva cu un vârf metalic. La o fântână publică, se repezi spre țeava de bronz, sorbind Îndelung. Părea stăpânit de o sete de nepotolit. Dante se apropie de el, salutându-l cu politețe. Bernardo Îi răspunse la salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
clipă În tăcere, meditând la cele văzute. Apoi se dezmetici. - Luați o pânză, sus la moară, și Înveliți acest trup sărman, ordonă el, ridicându-se În picioare. Între timp, Își scosese din traista pe care o purta la centură tăblița cerată și, cu bețișorul, schiță iute o copie a tatuajului. Nu Întâmpină prea multe dificultăți: de tânăr fusese un foarte bun desenator, iar cunoștințele sale despre amestecul culorilor Îl ajutase considerabil În momentul când se Înscrisese În breasla spițerilor. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
obiectul atenției unui prior al Florenței. Lui Dante i se păru că distinge o nuanță ironică În tonul celuilalt, dar continuă. - Fac apel la știința dumitale În privința astrelor pentru o judecată asupra acestei figuri, zise el, scoțând din traistă tăblița cerată și arătându-i-o. Marcello o luă, ținând-o la o oarecare distanță de ochi. - Cu timpul, pupilele mele și-au pierdut capacitatea de a vedea de aproape, messer Durante. Ca și când moartea ar vrea să fie sigură că mă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
căuta. Dante recunoscu de Îndată textul ce făcea obiectul lecției: era Facerea, și anume narațiunea primelor zile ale Creației. Se așeză pe colțul băncii celei mai apropiate. Atunci observă, printre ascultători, silueta plăpândă a lui Bernardo, care, aplecat peste tăblițele cerate, scria notițe cu repeziciune. Deodată Își ridică ochii, iar privirile li se Încrucișară. Închise brusc tăblițele, schițând un semn rapid de salut. Între timp, Arrigo părea să se fi apropiat de concluzie. Cită din operele unor părinți ai Bisericii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sienezului lunecau peste trupul ei, profitând de noapte și de singurătate. Iar el trebuia să Îngăduie ca, În orașul lui, o fată să fie expusă unei violențe fără ca nimeni să nu exercite În apărarea ei regulile curteniei? Închise brusc tăblițele cerate și sări În picioare. Străzile orașului erau pustii. Cunoștea bine traseul patrulei de noapte, trasat cu singurul scop de a proteja marile familii. Nu Întâmpină nici o dificultate În a le evita pasul cadențat, atunci când Îl auzea de departe. Ajuns În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
începeau să se propulseze, înspre aer, escavând vertical țărâna compactată: Ba un braț lung și descărnat! Ba un cap-hârcă, fără pielea, părul și ochii de rigoare! Ba un picior scheletic, numai femur, peroneu și tibie, cu stratul adipos atrofiat, presat, cerat, mumificat! Unii dintre decedații apăruți astfel, buimăcitor, în peisaj, erau realmente pungi de tegument deshidratat și tăbăcit, piftii pline cu oase, putregaiuri forfotind și zăngănind hilare, la fiece pas. Alții se regăseau, însă, într-o stare fizică ceva mai bună
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
încolo, cu valuri mici care vin unul după celălalt. Rondurile de flori de cealaltă parte sunt plantate așa încât să formeze cuvinte pe care nu le poți citi decât de la mare depărtare. De-aproape, nu-s decât o grămadă de begonii cerate, roșii și galbene. Nu-mi spuneți că n-ați văzut niciodată emisiunea noastră Miraculoasa lecuire creștină! zice Brandy. Își joacă pe degete cruciulița de aur de la gât. Dacă ați fi văzut măcar un episod, ați ști că Dumnezeu, în înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
un cimitir de mașini plin de epave infecte unde eu și Evie trebuie să ne cățărăm pe carcasele alea îmbrăcate în costume de baie tanga Hermaun Mancing atât de înguste că pe dedesubt trebuie să poți o fâșie de hârtie cerată care să-ți acopere păsărica, și Evie începe cu: — Apropo de fratele tău mutilat...? Nici măcar nu sunt fotograful și directorul meu de imagine preferați. Și mă întorc spre Evie: — Ce-i cu el? Ocupată să-mi scot fundul în evidență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
zgăihițele de la ras te fac să-ți vină să plângi. Depilarea inghinală. După injecția cu colagen în buze, Evie a zis că nu se mai teme de iad. Al doilea cel mai rău lucru e Manus care-ți smulge hârtia cerată de la păsărică dacă nu te-ai ras destul de bine. Despre iad, i-am zis lui Evie: Acolo o să pozăm mâine. Deci, directorul de imagine zice acum: — Evie, poți să urci cu câteva mașini mai sus pe morman? Iar asta purtând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o cutie albastră, e de fapt un fel de brioșă cu cașcaval. Reușesc să Înțeleg de pe cutie, după ce-mi scot franceza din ghiozdan, că se bagă la cuptor 5 mi nute Înainte de a fi consumate. Altfel, au un gust cerat și searbăd și se lipesc de dinți. Acum că au reușit să Înghită ce mestecau de minute bune, cele două doamne scot din altă pungă altceva, tacticos, Într-o tăcere liniștită, pașnică, de parcă toată viața lor asta au făcut. În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
scrisă nu este similară cu litera citită, fiind opusul imaginii primei. Se folosește o plăcuță cu căsuțe în care se pot înțepa cu punctatorul, unul sau 6 puncte, iar litera apare pe partea opusă a hârtiei înțepate (carton sau hârtie cerată). Scrierea se face de la dreapta la stânga, pentru ca apoi să poată fi citită de la stânga la dreapta prin întoarcerea foii. Punctatorul este utilizat, de obicei, de mâna dreaptă, în timp ce stânga, urmărind mâna dreaptă, identifică rândul următor la întoarcere. Citirea se face
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
testat constatând că este rezistent mecanic și nu se înmoaie la încălzire. Așa a apărut procedeul de vulcanizare a cauciucului. Roy Plunkett făcea, în 1938, experimente pentru a un nou tip de frigider. A ajuns să creeze un material alb, cerat, ce conducea căldura și nu se lipea de suprafețe. A continuat să afle proprietățile noului material și a găsit că era plasticul care rezista cel mai bine la acțiunea agenților chimici și la temperaturi ridicate. Și-a botezat invenția: Teflon
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
xemplu, paote Împiedica apariția unei răceli. O recomand mereu cuplurilor, atît ca un mod de Îngrijire afectuoasă reciprocă, cît și ca o metodă de Îndepărtare a problemelor. Dacă simțiți că un schimb mai dur de cuvinte se Îndreaptă către o cerată, spuneți-i paretenrului, pe un ton cît se poate de drăgăstos „Treci la perete!” și masați-i cu fermitate punctele reflexogene neurolimfatice. Această tehnică simplă reduce imediat stresul acumulat și duce la evitarea reacțiilor emoționale exagerate. Închiderea (aproximativ 20 secunde
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
un puț vechi. ș...ț Locul era pustiu ca un cimitir. Chiar și după ploaie, eucalipții înalți păreau încă plini de praf. Arătau întotdeauna plini de praf. O cracă ruptă de vânt căzuse pe marginea puțului, iar frunzele turtite și cerate, tari ca pielea, atârnau în apă. Aici, în infernul plin de zoaie - la îndemână și îndepărtat totodată - se încheie investigațiile lui Marlowe și tot aici probează vinovăția micuței asasine ce obișnuia să-și sugă degetul și să poposească, neinvitată, în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de la ochi și se estompează spre umăr, poleiala pleoapelor și cea de pe partea interioară a picioarelor, cele două găuri minuscule de pe nas, cele patru degete de la "mâini", carnea străvezie, ca de cauciuc; pielea verde și umedă, întinsă ca o pânză cerată pe armatura fragilă a trupului, gura larg deschisă ce pare cusută la locul ei, bătăile ușoare care fac să i se miște membrana deschisă la culoare a gâtului; unghiul de aproximativ treizeci de grade pe care corpul îl formează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]