3,772 matches
-
clasa a XI-a pe când încercasem un asemenea exercițiu original de echitație, și dus pe sus la cancelaria directorului Andrei Vijoli care m-a admonestat cu severitate, dar... m-a iertat. Dacă păstram acea caricatură color, f. reușită - în special cerbul, căci eu nu semănam! - ar fi fost o piesă de mare valoare). Nini vorbea perfect rusește (normal, fiind prima lui limbă maternă), iar profesorii de franceză Preda și Bâzu vorbeau cu poetul liceului numai în franțuzește. De asemenea, Nini era
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_marin_1427813954.html [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
Află un nume măgulitor pentru fiecare defect. Nu întreba de ani, nici sub ce consul s-ă născut.” El dă și sfaturi femeilor. Zice că cine refuză un cavaler va tremura babă în patul ei pustiu. ,,Șarpele își schimbă pielea, cerbul înnoiește coarnele, tinerețea femeii nu mai vine înapoi.! Femeia să fie elegantă,să uzeze de toate mijloacele ei pentru ă atrage un bărbat. Femeia cu capul prelung să-și facă pieptănătura la mijloc, cea cu capul rotund să-și strângă
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
cap păduratec și-n oase o bâtă, Cu trup hiperbolic - în el îs o sută - Se-ndreaptă-acum grăbit către fată Și-ntreabă vântul de unde-i lăsată, S-o facă văzută ! O trece cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure un cerb săgetat Și carne și apă și foc blestemat, Îi dă să mănânce apoi să se-adape, Să-i spună acuma ce vrea să sape, Să-nceapă odat' ! - Vin, Sfinte Părinte, de-acolo de unde Distanțele-s mici, iar oamenii-s mari
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1438360885.html [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
Autorului "Secetă a ucis orice boare de vânt" Mai ucidem și azi căprioare în gând Ne mai dor chiar și-acum ochii umezi și goi Și mai plângem săraci, plini de griji și nevoi. Mai pândim la apus inc'-un cerb de ucis Mai trăim dezgoliți când pe ceruri e nins. Mai strigam încă beți de-al durerii coșmar Când copiii flămânzi ne zâmbesc dulce-amar. Ne mai doare și-acum necuprinsul cuprins Când pe zarea-nroșită ochii caprei s-au stins. Cand
DURERE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1452014694.html [Corola-blog/BlogPost/368161_a_369490]
-
la Festivalul Internațional al Prieteniei din Germania. Ce alte premii și distincții v-au marcat cariera ulterior? Mihaela MIHAI: Deși a trecut multă vreme de atunci, mă umplu de emoție și bucurie amintirile legate de Mențiunea obținută la Festivalul Internațional Cerbul de Aur din Brașov, în același an, apoi Mențiunea la Festivalul Internațional de la Sopot - Polonia, în 1971 și Marele Premiu la Coupe d'Europe du tour de Chant (retransmis prin Eurovision ) la Knokke le Zoute, Belgia (1971). Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG
INTERVIU CU MIHAELA MIHAI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_interviu_gabriela_calutiu_sonnenberg_1354856142.html [Corola-blog/BlogPost/365745_a_367074]
-
vuietul mării, melodii. Cântecele compozitorului Dumitru Lupu sunt cele mai melodice din muzică ușoară românească, purtate de talazuri în largul mării, până pier vârfurile vapoarelor, iar de la țărmuri, până la frontierele care rotunjesc țara, pe câmpii cu dropii, pe Carpați cu cerbi, din „gara mică”, la grădina cu toate florile din lume” și toate dragostele din omenirea ce n-ar avea viață de-ar fi fără flori și fără dragoste. Dragostea cutremură atât de profund și de uman lumea, iar cântecele compozitorului
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395141092.html [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
și poiene largi. Pe crestele cele înalte Unde sar negrele capre, Floarea-de-colț, floarea reginei, Bujorul aprins, rhododendronul, Unde se avântă-n văzduh șoimul Și urșii sunt la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și alese flori, Cu cerbi, cocoși, râși, căpriori, În peșteri, chei și urlători, Turiști, salvamontiști, silvicultori, Cu baci, băcițe pricepute Cu vaci, oi mândre și cornute, Cu stâne în poiene-alpine Păziți de credinciosul câine. Tezaur de natură vie, Bucegii-s o minunăție. Cu reverență vouă mă
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1437074436.html [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
fuge printre gene, somnul capătă dulceață, se plimbă din vis în vis. Roua se lasă pe frunze și ierburi, numai căprioarele se grăbesc spre marginea pădurii. Soarele dă semne de culoare, de după un deal și așteaptă cu înfrigurare până un cerb îl plimbă în coarne peste vâlcele. Ziua ne trage pe toți de urechi cu frenezia orelor de smalț în care ne lucrăm idealul. Referință Bibliografică: Cum se crapă totul / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1396, Anul
CUM SE CRAPĂ TOTUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1414435005.html [Corola-blog/BlogPost/377866_a_379195]
-
mult albastrul cer și-am îndrăznit să îmi ridic privirea crezând că, încă, dreptul am să sper. Îți cer iertare de-am greșit cu fapta când am trăit prin munți de unul singur și-am haiducit cu șoimii și cu cerbii din iarnă pân’a dat stejaru-n mugur. Mă iartă, Doamne, pentru primăvara ce-am locuit-o-n ochii unui vultur; am vrut să fur discret un colț din soare și în oglinda râului să-l scutur. Îți cer iertare, poate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
legănat prin vise, totuși, trupul și ți-am iubit, fără să știi, tot lutul, cu pătimirea oamenilor vii. Ca un abis cu fumegări de tei te-am învelit în sălcii de candoare și m-am făcut potecă sub picioare de cerbi, de prăbușire și de miei... Aproape te-am iubit ca un cuțit în scoarța unor brazi, sub lună plină ți-am picurat apoi, ți-am fost lumină și ți-am fost vreasc în focul nerostit. Fă-mă iubire, eu mai
FĂ-MĂ IUBIRE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1436795488.html [Corola-blog/BlogPost/378107_a_379436]
-
să fie vântul și numai foșnete cuvântul a Celui toate știutor și gazdă când mi-o fi să mor cu privegheri de paparude pe năsălii de vreascuri ude și un prohod de licurici frunze lințoliu și furnici bocet boncăluit de cerbi iar lacrimi roua de prin ierbi când mă vor scrie în lumină copaci pe scoartă cu rășină și-n veșnicia de senin șopțiți-mi ultimul amin *** Ciclul "Doine" Referință Bibliografică: doina primului Amin / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DOINA PRIMULUI AMIN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422953297.html [Corola-blog/BlogPost/379795_a_381124]
-
actrțiă (a jucat, pintre altele, în filmul “Lupii din Muntele Suru”) și cântăreață de operă și operetă a primit cu încântare vestea - nașii fiind lipsiți de bucuria de a avea copii - și i-au pus Marianei nume de botez Angela. Cerbul împușcat la vânătoare a fost transformat în delicioase preparate culinare și păstrămioară, și multe carafe cu vin i-au înveselit pe participanții la botez. Și astăzi, coarnele cerbului, amintesc de botezul cu lăutari, și petrecerea care a adunat laolaltă români
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
a avea copii - și i-au pus Marianei nume de botez Angela. Cerbul împușcat la vânătoare a fost transformat în delicioase preparate culinare și păstrămioară, și multe carafe cu vin i-au înveselit pe participanții la botez. Și astăzi, coarnele cerbului, amintesc de botezul cu lăutari, și petrecerea care a adunat laolaltă români și unguri din împrejurimi. LA GRĂDINIȚĂ Fetița se juca în curte, cu o păpușă pe care o spăla de zor, într-o albie, cu apă încălzită la soare
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
mâini. Iarnă de foc... E iarnă de foc la mine pe stradă Și nori de plumb răsar în cale: Biet zbucium de lanternă gri- Avalanșe care mă înșfaca puternic Și nu mă lasă, și nu ma lasă... Mă simt un cerb împușcat... E iarnă de foc în mine Și mă zvârcolesc ca peștele pe uscat- Călimară spartă de jocurile nămeților, Piramidale gânduri satanice Care mă aruncă spre sfere necunoscute. Încerc să scriu cu pană serafică: cerneala e pierdută... Sulițe de gheață
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
Poem de Al.Florin ȚENE Imn către mine Căci nu mă cunosc îndeaproape îndelumina, răcoros, povestind din hrisoave râul și cerbul, aerul torturat până când ia forma nopții formă ulciorului formă porții formă piciorului de lut invadat că de lavă. Căci numai astfel lângă umăr. Lângă fântână cu izvoare fără număr lângă lanul de grâu, lângă bătaia soarelui, a verii, lângă holda
IMN CĂTRE MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Imn_catre_mine.html [Corola-blog/BlogPost/351396_a_352725]
-
te râdă niște prunci Că n-ai cui să tragi perdaful? Bate vântul, stinge focul Fuge murgul, cade șaua A căzut la bursă trocul: Nu mai ține cacealmaua! În zadar asud și fierb Puncte de suspans în cronici Vânătorule de cerb Și vocabule de Donici! Referință Bibliografică: Vânătoarea critică / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 280, Anul I, 07 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vanatoarea_critica.html [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
cele veșnice. În unele zone se dau, pentru sufletele celor decedați, prune coapte și faguri de miere. - Începând cu această zi, ciobanii coboară oile de la munte, bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă. - Schimbările de anotimp au fost interpretate în popor ca fiind semne ale tristeții naturii, care regretă plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv, iarba nu mai crește, iar frunzele încep să se îngălbenească. - De pe 15 august se
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1408029208.html [Corola-blog/BlogPost/372178_a_373507]
-
muream. Cândva zăpezile-mi erau mirese Cu ochii limpezi îmi alergau dorințele în ea Sub brazi lumina lunii rostea cântări alese Ce albă catifea era și viața mea... Cândva poienile-mi erau iubite Prin ierburi mate hoinar eram și tanăr cerb Mireasma florilor topea în mine arome ceruite Și roua dimineții mă aștepta ca ochii să îmi șterg Acum un glonte m-a ajuns și m-a răpus Căzut, tot cerul cel albastru în ochi mi s-a topit Oh!...Tu
CÂNDVA ZĂPEZILE-MI PĂREAU MIRESE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Candva_zapezile_mi_pareau_mirese.html [Corola-blog/BlogPost/359317_a_360646]
-
eu să concep un fel de filozofie a acestui obiect care, în esență, exprimă existența femeii, posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor, ci pe o țesătură. Simbolurile vin din mediul înconjurător. Vorbim de cerb, pentru că femeia se întâlnea des cu acest animal, de brad, care este arborele vieții, de țărancă, ea simbolizând viața pe pământ sau de cruce. Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
Voinței Lui o nebunie frumoasă în care mă înscriu lăsând în pridvor orgoliul nemăsurat al propriei ființe însetată de zbor de aer în plină culoare a visului nevisat atins într-o clipă de neatenție cu firul de iarbă din copita cerbului care tocmai boncăluiește printre stejarii miracolului de a fi Anne Marie Bejliu, 11 iunie 2016 Referință Bibliografică: să trăiești ca un corb / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul VI, 11 iunie 2016. Drepturi de Autor
SĂ TRĂIEŞTI CA UN CORB de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1465638069.html [Corola-blog/BlogPost/383615_a_384944]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SĂ NE BUCURĂM DE DIVINITATE Autor: Deogratia Artangel Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sorbind vraja naturii, mă aflu pe-o creastă, În zorii zilei, prin pădurea măiastră, Printre izvoare, cerbi și zvelte căprioare, Admirând creația divină în floare! În mirifica pădure oxigenată, Stau în Mama natură, cea fără de pată, În labirintul de poteci de prin desișuri, Simt briza răcoroasă-n palme, prin frunzișuri! Omule, care-i menirea ta pe-acest
SĂ NE BUCURĂM DE DIVINITATE de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1487013707.html [Corola-blog/BlogPost/340097_a_341426]
-
mărturisire că-mi frige fruntea dorul de albul nemărginirii - ca uit,uneori, să mai strig, melancolic, o, tempora! ca Nordul mi-a furat, definitiv, unghiul privirii - și, încă, mai vreau sa latru, cu lupii, la lună, ori să aștept, cu cerbii, iarna, sub cetini, flămậnd - să mai adun noaptea de pe cărarea iubitei,uitată, și să-i dărui, în zori, ultimul crin, lăcrimậnd. Citește mai mult ELOGIU DARULUINu știu, estimp, mai mult, să vă spunde ce din prima clipă am avut atậta
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
și fac mărturisirecă-mi frige fruntea dorul de albul nemărginirii -că uit,uneori, să mai strig, melancolic, o, tempora!că Nordul mi-a furat, definitiv, unghiul privirii -și, încă, mai vreau sa latru, cu lupii, la lună,ori să aștept, cu cerbii, iarna, sub cetini, flămậnd -să mai adun noaptea de pe cărarea iubitei,uitată,și să-i dărui, în zori, ultimul crin, lăcrimậnd.... XXI. ELOGIU SABIEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011. ELOGIU SABIEI Lui Bernard-Henri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
aceste locuri,cei care făceau comerț cu bușteni, cu produse din lemn, în jurul anilor 1800. Spuneau că plecând de la Sinaia spre Predeal, la intrarea în Poiana Țapului, prima era „Valea Babii”, apoi „Valea Seacă” urmând „Valea Iepii”, Valea Albă” , „Valea Cerbului” și pe partea dreaptă spre Azuga, „Valea Fetei” . Disputa era despre „Valea Iepii”, denumire care putea fi confirmată și de unii bătrâni ce trăiau și azi. ( Dl. Cristea Ștefan care copilărise cu tatăl prietenului său)... Amețeala îl cuprinse din nou
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1476005882.html [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
De tânără fecioară-n miez de vară Cu jar de maci în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poeme_de_d_georgeta_resteman_1359568802_ua8hv.html [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]