736 matches
-
egală măsură și drept și va cere la momentul potrivit fiecăruia socoteală pentru faptele sale. Dreptatea este o însușire dumnezeiască care nu este anulată prin iubirea sau bunătatea Sa. "Dumnezeu va judeca popoarele" declară sentențios psalmistul (ps. 7, 8). El "cearcă inima și rărunchii tuturor". "A gătit scaunul Său de judecată și va judeca lumea, cu dreptate va judeca popoarele" (ps. 9, 7-8 ; vezi și ps. 95, 13; 97, 9). Ideea aceasta este reluată și în alți psalmi precum în psalmul
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
cele negrăite. Pentru ce, Doamne, stai departe de noi? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz? Cel ce face nedreptatea, pe sine se binecuvântează. Dar face pe altul să sufere! Cu limba noastră ne vom mări, cu cuvintele cercăm să înțelegem, cu ele ne rugăm. Ce bine ar fi dacă ura noastră ar rămâne înaintea înveșmântării ei în cuvinte! Cuvântul artistului, al celui care propovăduiește ar trebui să fie curate, argint lămurit de foc, curățat de șapte ori de
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
cele negrăite. Pentru ce, Doamne, stai departe de noi? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz? Cel ce face nedreptatea, pe sine se binecuvântează. Dar face pe altul să sufere! Cu limba noastră ne vom mări, cu cuvintele cercăm să înțelegem, cu ele ne rugăm. Ce bine ar fi dacă ura noastră ar rămâne înaintea înveșmântării ei în cuvinte! Cuvântul artistului, al celui care propovăduiește ar trebui să fie curate, argint lămurit de foc, curățat de șapte ori de
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
au prins în gând să toarcă, Câmpii cu bobul plin și-ntinderi mari de apă, Păduri cu ramuri ce de frunze gem. Și îmbinând firescul cu subtilul Chiar păsări țes un curcubeu în zare, Îl împletesc cu razele de soare Cercând ca să mă cumpere cu trilul. Gingașe flori se-nclină pe cărare, Bancherii mă îmbie cu comori Și lumea mult mai bună mi se pare Când raiul mi-e promis de visători. Dar dincolo de lumea-mi ireală Tu mă aștepți în
MĂ PREGĂTESC SĂ SCRIU ÎNC-UN POEM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356851_a_358180]
-
atâta odihnă sufletească, deși, după 16 ani de închisoare, începuse să răsfoiască cărți groase de canoane. Relația dintre ucenic și duhovnic este foarte puternică și în numele ei se pot face multe minuni. Însă nu este suficient ca povățuitorul să fie cercat, ci să fie și în același duh cu ucenicul. - Preacuvioase Părinte Iustin, dar ce ați învățat cel mai mult de la Părintele Paisie Olaru? - Smerenia și dragostea lui față de aproapele. Era de o căldură și tandrețe sufletească rar întâlnite. Părintele Paisie
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
mai ieri luminau corola-ți ce azi plânge, plânge de doruri ce-odat’ nu erau. Mă lasă s-aprind candeluța ca pași-mi să poată căta cărarea cea oablă, ulița, spre Eu-l din inima ta. ... Mustrat-am mai ieri rătăcirea ‘cercând să îți șterg lacrima de vină nu este zidirea ci norul din inima ta. NU-I NIMENI gânduri rebele se risipesc printre stele și doruri mă-ncearcă în suflet... mărgele și clipe se duc durut și departe nu-i nimeni
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
mulți, prea mulți și prea suferinzi: „Sufletul-copil de altădată/ s-a trezit în noaptea fermecată./ S-a trezit cu ochii de mărgică/ și cu pumnii încleștați de frică,/ rătăcind cu degetele roze/ după steaua cu lumini și poze./ Dar zadarnic cearcă: steaua nu-i,/ Moșul a plecat în drumul lui/ și-a lăsat ca un amar descântec,/ numai somnul legănat de cântec-/ cântecul de leagăn fără mamă/ să-i închidă ochii arși de teamă:/ Nani, suflet de zăpadă,/ lasă genele să
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
om, ci pentru cunoașterea crudei sorți, că în adevăratul înțeles al cuvântului curgeau trențele de pe el. Abia se mai vedea pe la gât un mic rest de cămașă neagră, iar pieptul de sus până jos era gol, și cu mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate ărțile zdrențuită la mâneci până la coate și cu niște simpli pantaloni zdrențuiți din sus și zdențuiți din jos. Era întradevăr dureroasă înfățișarea externă a acestul tânăr, și atunci
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
dragă mie, Cu ochii triști, de peruzea, suavă ca o iasomie Ce se înalță, prin puterea-i, în ciuda gerului din iarnă Și-n ciuda fulgerelor verii și a furtunii ce-o răstoarnă. De jună a intrat în jug și a cercat cu-n deget valul Neintuind cum că refluxul îndepărtează iute malul Și-o să rămână prizonieră în apa rece, zbuciumată, Printre rechini și cașaloți și doar de stele ajutată. Și a plutit, așa,-n derivă, vreo câțiva ani, cu bun, cu
O MUZĂ CU CHIP DE FEMEIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369984_a_371313]
-
a fost Homer s-au aflat în atenția unor poeți români. Este suficient să amintim că Ion Budai-Deleanu, în dorința de „a introduce un gust nou de poezie românească”, vrea să-i învețe pe „tinerii cei de limbă iubitori a cerca și cele mai ridicate și mai ascunse desișuri ale Parnasului, unde lăcuiesc musele lui Omer (s.n.)”, recunoscând că a folosit ca modele miturile homerice și cerând, în debutul Țiganiadei, ajutorul muzei care l-a inspirat pe întemeietorul literaturii elene: „Muză
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
odor. De nedescris le fuse fericirea Pădurea toată le ura în cor Ani mulți și buni alături de copila Născută astăzi din iubirea lor. Trecut-a timpul și-ncepu să ningă Iar foametea lovea din sat în sat Pornit-au vânători cercând să stingă Foamea copiilor cu un vânat. Lângă izvorul înghețat pe margini Din poienița-n care se născu Măritul cerb a auzit ogarii Și un fior de moarte-l străbătu. Împărăteasa trebuia s-ajungă I-a spus că o așteaptă
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
1570 din 19 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului S-a rătăcit apusul printre munți, Zburătăcit de vânturi și de ceață. Se clătinau luminile pe punți, Speriate că-și vor pierde din roșeață. Când astrul mâniat de întâmplare, S-a-ntors din drum, cercând să le învie, Le-a adunat pădurea pe cărare, Și le-a-ndemnat spre-a nopții colivie. Din cetini grele le-a făcut culcușuri, Grăbindu-le în pace să adaste Până în zori, când soarele-n suișuri, Le va chema pe-ntinderile vaste
S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNŢI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353905_a_355234]
-
27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Am mers încet pe străzile pustii, Cu gândul mult plecat în urmă, Sperând și așteptând să vii Să luminezi plimbarea mea nocturnă... Am tot cernut frumoase amintiri Ce hrană au ajuns să-mi fie, Cercându-ți vesele porniri, Strângeri de mâini și firea ta zglobie... Am suspinat pe străzile pustii Cu chipul tău păstrat în minte, Sperând și așteptând să vii Să-ți spun, șoptit, doar câteva cuvinte... Tu n-ai putut din lumea ta
NOCTURNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354205_a_355534]
-
pe verticală înțepenite plete în vânt, de apus și de gropi adâncidar pășeaica să mergi, să alergi contra curentului, în durere, în derizoriucu necaz în mânecile suflecate și buzele paralizatezeul crud ți-a smuls copilul și l-a spânzurat de cerca pe un înger cu cămașă de în naturaljefuit în ograda, în ... XXIII. CARUSELUL, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011. Caruselul Din copilărie te acaparează caruselul cu multe scaune zburătoare. Nu există nicio jucărie mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
celui care i se adresează. Este o doamnă luminoasă, are surâs și frumusețe în privire, are farmec pe chip și multă eleganță în atitudine. Făcuseră ziariștii din artista Sanda Ladoși o cerboaică hăituită, căreia-i căutau urmele zi și noapte, cercând să o izoleze într-o desime de spini unde să-și piardă puii și să se rătăcească de cerb, ca să fie sfâșiată! Încercarea a eșuat! Artista Sanda Ladoși trăiește frumos și cântă admirabil! Aceasta primează în ce e de reliefat
SANDA LADOŞI. COROANA ŞI PIATRA RARĂ A COROANEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357635_a_358964]
-
-ți dea de-o să ți se usuce gâtul: „Azi pe bani, mâine pe gratis” îl tachină Drăgoi Pumnu din ușa localului. Didina nu mai prididea să-i servească pe acești petrecăreți care, necomandând pe banii lor, se întreceau în a-cerca să ceară din băuturile coanei Marița (la care nu le dădea nasul... nici să le guste), dar nu se văită că era asaltată din toate părțile, când auzi pe Madam Mmai că o strigă. - Didinica, vino și-l condu pe
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
oase i-au pus și-o poreclă copilul pompeii atunci când l-au smuls acelei femei stă scris pe-o tăbliță-ncrustată în lemn plus anul fatidic - al trecerii semn dar dulce-amintirea copilului nume murise de secoli la capăt de lume zadarnic cerca-vei să poți să-l îngâni doar mama-l mai strigă și zeii păgâni Referință Bibliografică: COPILUL-FĂRĂ-NUME / Sorin Olariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 375, Anul II, 10 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Sorin Olariu : Toate Drepturile
COPILUL-FĂRĂ-NUME de SORIN OLARIU în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359433_a_360762]
-
până la cer. Căci dacă Dumnezeu și-a încununat creația făcându-l pe om după chipul și asemănarea Sa - ce, Doamne iartă-mă, altă definiție mai poate să primească omul? Cu alte cuvinte, continuăm “vânătoarea republicană”, care hăituiește omenirea în Marele Cerce și produce un masacru? Sau ne întoarcem la Monarhia constituțională din 1923 și intrăm în normalitate? Pentru a lămuri, într-un fel, care e diferența dintre vânătoarea regala și vânătoarea republicană, voi cita un fragment din Cartea Prefacerilor (Yi King
ESEU (3) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360381_a_361710]
-
maturare, Dulce miere-n ramă, între două cicluri, Ai adus tu gurii, să auzi chemare: Vino, mare doamnă, printre anotimpuri! Sărutul iernii Îți simt sărutul diafan pe pleoape, Iar pe obrajii rumeni de plăcere Îl urmăresc în lina sa cădere, Cercând pe buze să îl gust de-aproape. Cu palme-ntinse îndrăznesc a-ți cere Să ningă des, iubirea să-mi adape, În alba-ți haină trupu-mi să îngroape, Să-ți simt, frumoaso, dulcea-ți adiere! Să văd copii cum fericiți
DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360533_a_361862]
-
îndrăgostit: “Vom sări în luntrea mică/ Îngânați de glas de ape/ Vom lăsa din mână cârma/ Și lopețile să-mi scape” sau “Și mi-i spune-atunci povești/ Și minciuni cu-a ta guriță,/ Eu pe-un fir de romaniță/ Voi cerca de mă iubești.. Și de-a soarelui căldură/ Voi fi roșie ca mărul,/ Ți-oi desface de-aur părul/ Să-ți astup cu dânsul gura”... Există o sfială a trecerii peste pragul platonismului, marcată prin modul condițional-optativ al formulării, ca
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
ogradă. Uh! ce frig... îmi văd suflarea, - și căciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravăn - iar de coate nici că-mi pasă, Ca țiganul, care bagă degetul prin rara casă De năvod - cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. Cum nu sunt un șoarec, Doamne, - măcar totuși are blană. Mi-aș mânca cărțile mele - nici că mi-ar păsa de ger... Mi-ar părea superbă, dulce o bucată din Homer, Un palat, borta-n perete
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis () [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
se apleca cătânt ceva de azvârlit spre ei. Sărmanul om nu le-nțelegea râsul, spusele nici joaca că n-avusese parte de niciuna și-nchipuirea lui spunea că-i ceva rău și de rușine... Apoi pleca cu capu-n jos cercând s-ascundă supărare în trist și ne-ajutor... Iar eu veneam să-i fiu de sprijin, certând copiii și zicându-le că e păcat să superi un om surd și mut, dar ceata oțărâtă se îndârjea în rău. Atunci veneam
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
lui din sat. Pe Niță îl vedeam mai rar și îi furau fața brăzdată cu chinu de trup și suflet, iar zâmbetul îi dispăruse în părul alb și ne mai tuns... - Ziua bună, Niță! - ?!?!...(Privea în gol...) - Mă mai știi ? - !?!?...(Cerca să mă ghicească cine-s...) - Eu sânt vecinul ! Cred că voia să spună „Știu!”) - Te duci acasă ? - !?!?...(Gândea , poate, „ce-i acasă?!”) - Domnul să te aibă în pază ! - !!!!...(Cred că gândea „De ce nu, dumneata ?”) Nu-l mai băteam pe umăr
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
cele negrăite. Pentru ce, Doamne, stai departe de noi? Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz? Cel ce face nedreptatea, pe sine se binecuvântează. Dar face pe altul să sufere! Cu limba noastră ne vom mări, cu cuvintele cercăm să înțelegem, cu ele ne rugăm. Ce bine ar fi dacă ura noastră ar rămâne înaintea înveșmântării ei în cuvinte! Cuvântul artistului, al celui care propovăduiește ar trebui să fie curate, argint lămurit de foc, curățat de șapte ori de
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
deschide a sa carte La pagina scrisă de acum un an, Si crede că-s mănunchi de glume curate Neimportante pentru vre-un plan. Ci eu trăiesc în fereastra ta, vis devreme, Soarele întinde umbra-mi pe pereți. Nenumărate patimi cearcă să te cheme - Să nu fugi de-acasă, cer de dimineți. Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte, Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe Că-n geamul
TRĂIESC ÎN PRIVIREA TA de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341892_a_343221]