707 matches
-
în spirit ticăit-didactic și fără priză la modernitate), S. Damian (meticuloase investigații cum ar fi tragicul la Călinescu, iar după 1989, acute rechizitorii contra unor autori elogiați înainte), Mihnea Gheorghiu (anglist mediocru), Al. Balaci (italienist, autor de compilații), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (cercetătoare informată mai ales pe secolul XIX românesc al lui Eminescu și Creangă, dar și în literaturi străine, fără contribuție personală), Silvian Iosifescu (autor de studii de teorie literară, cultivate, dar fără relief), Constantin Ciopraga (comentator aproape exclusiv al scriitorilor Ťnaționaliť
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
curând, într-o exemplară ediție, de Constantin Eretescu. Uitată - din pricini pe care editorul le lămurește în studiul care precede textul propriu-zis - în depozite muzeistice, apoi în biblioteci franceze, ea îi este semnalată lui Constantin Eretescu în anul 1983, de către cercetătoarea Marie-Rose Aurembou Simoni. Savantul român pune în ordine arhiva și realizează, în același an, un nou catalog bilingv românfrancez. Din motive obscure, CNRS nu mai finanțează dactilografierea lui, astfel încât, până anul trecut, culegerea a rămas semnalată, dar, practic, necunoscută folcloriștilor
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
Life and Times of Life and Times". În 1986, alături de Stanley Cohen, Ritei i-a fost decernat premiul Nobel pentru medicina pentru descoperirea factorilor de creștere. Potrivit ziarului italian, funerariile se vor desfășura în cadru privat, în orașul natal al cercetătoarei, Torino. Din dorința familiei, testamentul Profesoarei a fost făcut public: întreaga avere va fi donata în scopul cercetării științifice.
Laureata Nobel, Rita Levi-Montalcini, s-a stins din viață by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/57093_a_58418]
-
Silvia aflată sub semnul fatalității, Clizia (nimfă iubită de Apollo), inspiratoarea „Prilejurilor”, este o emblemă a intelighenției, culturii și civilizației occidentale, mai precis a temelor iudeo-creștine. Irma Brandeis, de origine ebraică mitteleuropeană, îl va cunoaște pe poet la Florența în calitate de cercetătoare americană a operei lui Dante. Sub semnul erosului și vitalității carnale va sta în schimb coliziunea dintre Montale (la 53 de ani) și tânăra poetă Maria Luisa Spaziani, zisă Volpe; cumpătatul autor de motete și madrigale dă frâu liber eului
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
echipă de cercetătorii români a dezvoltat o nouă tehnologie medicală care va permite regenerarea mai rapidă a suturilor nervilor periferici. Prof. dr. Ioan Lascăr, dr. Dragoș Zamfirescu, acad. Maya Simionescu, ing. Mădălina Albu, dr. Ion Zegrea, dr. Marius Popescu și cercetătoarele Irina Domnica Titorencu și Georgeta Bumbeneci au fost premiați pentru invenția Biocond Nerv, tehnologie care permite regenerarea mai rapidă a țesuturilor nervilor periferici, în prezent fiind necesare grefe de nervi pentru salvarea zonelor afectate. Potrivit medicului Ioan Lascăr, invenția constă
Invenție românească premiată cu aur la Bruxelles. Care este prețul produsului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62907_a_64232]
-
Fegnolio, Pascal Quignard a acceptat să le păstreze - deși de obicei distruge orice ciornă - și, mai mult încă, să le publice pentru a permite cititorului să aibă acces la genetica unei cărți, fenomen care o preocupă în mod deosebit pe cercetătoarea devenită, cu acest prilej, coautoare a tomului Sur le désir de se jeter à l’eau. Este povestea argonautului Butes care nu rezistă atracției exersate de cîntecul sirenelor și se aruncă în apă; este ocazia pentru Quignard de a reflecta
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
membre, sau a „Revistei Scriitoarelor”, care excludea orice semnătură masculină, forme de segregaționism practicat în replică. Orientată cum arătam mai sus, cartea Biancăi Burța- Cernat poate să treacă în ochii unora drept un produs al feminismului militant, ceea ce nu este. Cercetătoarea a ținut să precizeze din capul locului că obiectivele ei sunt ale criticului literar, interesată înainte de toate de aspectul estetic și de ierarhizările de valoare pe care acesta le presupune: „...cele câteva propuneri de reconsiderare a unor autoare vor fi
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
axat pe ideea că „marea europeană” a schimbat radical perspectiva asupra femeii, atât asupra femeii-scriitor cât și asupra femeii-personaj literar. În toate de altfel, în spațiul nostru literar, reprezentarea femeii va fi altfel decât fusese înainte de Hortensia Papadat- Bengescu și cercetătoarea de azi a operei sale va scrie pe bună dreptate: „Până la acea dată (de când începuse să conteze literar H.P.-B., n.n.) literatura noastră furnizase - cu rare și prea puțin semnificative excepții - doar reprezentări masculine ale feminității (...) venise vremea ca femeia
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
de aici nemotivat, ca să vorbim astfel, Georgeta Mircea Cancicov, prozatoarea prețuită de G. Călinescu, în Istorie, pentru „realismul fantastic, demonic, de un sălbatic humor”. Dar am văzut că opțiunile marilor critici, ca și respingerile lor, nu fac legea pentru noua cercetătoare. „Studiile de caz” sunt critice și totodată recuperatoare, în beneficiul celor opt prozatoare interbelice care suportaseră efectele marginalizării . Poate că mai puțin le suportase Henriette Yvonne Stahl. Celelalte însă, ori nu fuseseră mai deloc luate în seamă (Ticu Archip, Sanda
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
conturează tabloul extrem de variat și de însuflețit al literaturii noastre interbelice, cu vârfuri și depresiuni, cu experiențe fertile și cu eșecuri. Și mereu cu delimitări, cu reacții polemice față de judecățile criticilor din epocă. „Sanda Movilă - neant”, decretase E. Lovinescu, dar cercetătoarea actuală citește cu ochii săi romanul acesteia Desfigurații. Constată că este „foarte viu, de un dinamism puțin obișnuit”, parcă „mai articulat epic” decât Orașul cu salcâmi al lui Sebastian, cotat mult mai bine în epocă. Anișoara Odeanu, cu cărțile sale
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
exacerbează rădăcinile ce se vor imutabile, identitatea rasialpopulară, „sângele și pământul” care se vor regăsi în ideologia nazistă, astfel încât primitoarea casă natală se transformă într-o amenințătoare și regresivă închidere față de ceilalți și de lume. Idila sigură și protectoare, continuă cercetătoarea, poate deveni preocupantă și sufocantă chiar și pentru cei care sunt profund înră dăcinați în ea; nu întâmplător, în germană, adjectivul legat de acest cuvânt, heimlich, înseamnă „familiar”, dar poate însemna și contrariul, un sentiment al necunoscutului, obscur și perturbator
Claudio Magris - DIETER SCHLESAK sau imposibila întoarcere acasă () [Corola-journal/Journalistic/5339_a_6664]
-
Răzvan Voncu Cercetătoarea Dora Mezdrea continuă recuperă rile din arhiva CNSAS, în cadrul proiectului ambițios pe care și l-a asumat și care vizează elucidarea raporturilor dintre „generația lui Mircea Eliade” și fosta Securitate. Un proiect major, să recunoaștem, de istorie culturală, a cărui
Noica și fosta Securitate by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5202_a_6527]
-
fie ca actori, fie ca observatori ai jocului acestora, adică exegeți, critici și istorici literari, esteticieni. Numeroase sunt referiririle la Eugen Negrici sau la Ion Bogdan Lefter, exploratori anterior, măcar în parte, și unul, și celălalt, ai teritoriului pe care cercetătoarea de acum înaintează și găsește sprijin în acțiunea lor de mai înainte. Pentru că se fac trimiteri în carte la unele impresii ale subsemnatului despre manifestarea lui M. H. S. din perioada predecembristă, emise la timpul lor, adică prin 1973, profit
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
neregulat, sunt tăcuți, apatici, singuratici și, în cele din urmă, devin complet nepăsători față de tot ce-i înconjoară". Mai târziu, "dorul de casă" a căpătat sensuri mai largi: aleanul după întâmplări și trăiri din vremi trecute, din adolescență, copilărie. O cercetătoare de la Harvard, descoperă chiar că nostalgia poate deveni un fel "ipohondrie a inimii", un soi de deviere morbidă, irațională și sugerează două cazuri: obsesia nostalgică a dictatorilor după o grandoare trecută, (exemplu: sângeroasele conflicte din Iugoslavia ultimului deceniu al secolului
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
18 m lungime și cântărește 74 kg. Este cel mai mare șarpe prins în Florida. Potrivit , exemplarul era o femelă care avea nu mai puțin de 87 de ouă. "A fost o bestie! A fost cu adevarat impresionant", a declarat cercetătoarea Kristen Harț, de la USGS, a cărei echipa a prins șarpele. Pitonul a fost trimis la Muzeul Gainesville astfel încât personalul să poată efectua o necropsie pentru cercetare înainte de a împăia exemplarul, care va fi în cele din urmă retrimis la Parcul
Captură record a oamenilor de știință din Florida () [Corola-journal/Journalistic/66019_a_67344]
-
început cu Belle de Jour, dar ea reprezintă într-o mare masură un personaj incitant si demn de luat in considerare. Deși mult timp a stat sub anonimat, s-a dovedit faptul că faimoasa damă de companie este de fapt cercetătoarea si scriitoarea Brooke Magnanti. ”Sex pe bani? De ce nu?” spune ea, oferind lumii o nouă viziune asupra acestui aspect controversat. Cartea sa, ” Aventurile intime ale unei prostituate de lux londoneze” ne prezintă viața plina de aventuri tumultoase a lui Belle
Literatura erotică este preferată în locul sexului () [Corola-journal/Journalistic/66286_a_67611]
-
Papagalul Alex este probabil cel mai cunoscut papagal din istorie, datorită inteligenței sale dobândite după un studiu de 30 de ani, condus de cercetătoarea Irene Pepperberg. Autor: Alexandra Schapson Povestea papagalului a început în anul 1977, când cercetătoarea l-a cumpărat dintr-un magazin de animale din Chicago, pe când acesta avea 12-13 luni. În cei 30 de ani petrecuți împreună, Alex a devenit cel
Alex, papagalul care a învățat să spună “Îmi pare rău” - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/66305_a_67630]
-
Papagalul Alex este probabil cel mai cunoscut papagal din istorie, datorită inteligenței sale dobândite după un studiu de 30 de ani, condus de cercetătoarea Irene Pepperberg. Autor: Alexandra Schapson Povestea papagalului a început în anul 1977, când cercetătoarea l-a cumpărat dintr-un magazin de animale din Chicago, pe când acesta avea 12-13 luni. În cei 30 de ani petrecuți împreună, Alex a devenit cel mai bun prieten al cercetătoarei, alături de care a învățat să numere, să calculeze și
Alex, papagalul care a învățat să spună “Îmi pare rău” - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/66305_a_67630]
-
Schapson Povestea papagalului a început în anul 1977, când cercetătoarea l-a cumpărat dintr-un magazin de animale din Chicago, pe când acesta avea 12-13 luni. În cei 30 de ani petrecuți împreună, Alex a devenit cel mai bun prieten al cercetătoarei, alături de care a învățat să numere, să calculeze și să facă legături între obiecte și relații mai bine ca un copil în vârstă de 5 ani. Astfel, Alex a ajuns să stăpânească un vocabular de peste 150 de cuvinte, să pornească
Alex, papagalul care a învățat să spună “Îmi pare rău” - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/66305_a_67630]
-
copil în vârstă de 5 ani. Astfel, Alex a ajuns să stăpânească un vocabular de peste 150 de cuvinte, să pornească o conversație complexă sau să recunoască numele, materia din care sunt făcute și culoarea a peste 100 de obiecte. Relația cercetătoarei Irene Pepperberg cu Alex era atât de strânsă încât, povestește aceasta: “Într-o zi, când Alex a fost internat într-o clinică veterinară din cauza unei infecții ce-i amenința viața, el și-a folosit vocabularul pentru a pleda în fața cercetătoarei
Alex, papagalul care a învățat să spună “Îmi pare rău” - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/66305_a_67630]
-
cercetătoarei Irene Pepperberg cu Alex era atât de strânsă încât, povestește aceasta: “Într-o zi, când Alex a fost internat într-o clinică veterinară din cauza unei infecții ce-i amenința viața, el și-a folosit vocabularul pentru a pleda în fața cercetătoarei. După ce a fost închis de doctori într-o cușcă din spital, Alex i-a spus lui Irene cu o voce tremurândă: „I’m sorry. Come here. Want to go back” („Îmi cer scuze. Vino aici. Vreau să merg înapoi”). Din
Alex, papagalul care a învățat să spună “Îmi pare rău” - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/66305_a_67630]
-
și partea inferioară a piciorului, denumită "revărsare" sau "scurgere". "A fost interesant să observăm că indiferent de vârstă, sex sau tip de cancer diagnosticat, bolnavii au avut parte de o ameliorare semnificativă a efectelor negative ale tratamentului dur", a declarat cercetătoarea Jennifer Bradley, o practicantă a studiului Jin Shin Jyutsu la Universitatea Kentucky Markey Cancer Center. Tot ea a mai declarat că "este încurajator faptul că studiul a avut efecte benefice în această zonă a bolilor fără a mai adăuga la
Terapia prin simțul tactil poate ameliora durerile provocate de cancer by Proboteanu Madalina () [Corola-journal/Journalistic/66436_a_67761]
-
Potrivit unui studiu, paternitatea tardivă crește riscul de autism și schizofrenie pentru copii. Mutațiile spontane reprezintă unul dintre motivele principale ale evoluției speciilor, dar ele pot să genereze și diverse maladii. Pentru a evalua importanța mutațiilor, cercetătoarea irlandeză Augustine Kong și colegii ei au studiat genomurile a 78 de copii suferind de tulburări autistice și de schizofrenie și pe cele ale părinților lor. Ei au descoperit astfel că majoritatea mutațiilor spontane regăsite la copil proveneau din genomul
De ce femeile trebuie să aibă copii cu bărbați tineri () [Corola-journal/Journalistic/65950_a_67275]
-
Jenny Graves, unul dintre cei mai influenți oameni de știință din Australia, susține că procesul de extincție al bărbaților a început deja, fenomenul manifestându-se deja în grupuri izolate. Ei vor dispărea în decurs de 5 milioane de ani, afirmă cercetătoarea, potrivit dailymail.co.uk. Motivul pentru care bărbații vor dispărea este fragilitatea moștenită a cromozomului masculin "Y", care atunci când a apărut, în urmă 300 de milioane de ani, avea 1.000 de gene. Acum, însă, i-au mai rămas mai
Bărbații vor dispărea de pe Pământ. Vezi în câți ani by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64575_a_65900]
-
risc, precum fumatul sau obezitatea, descoperim că există un risc provocat de carnea procesată”. „Desigur, renunțatul la fumat este mai important decât reducerea consumului de carne, dar eu tot aș recomanda oamenilor să mănânce mai puțină carne”, a adăugat specialistul. Cercetătoarea a explicat că dacă toți participanții la studiu ar fi consumat maximum 20 de grame de carne procesată pe zi, 3% din decesele premature ar fi putut fi evitate. Doctorul Rachel Thompson de la World Cancer Research Fund a declarat că
Află care sunt alimentele care ne ucid by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64821_a_66146]