38,855 matches
-
admitere, ne-au repartizat „în producție” la unul din combinatele chimice (!?), în timp ce alți colegi aveau locuri asigurate în cercetare sau măcar în specialitate. Deși, pentru un inginer, „producția” n-ar fi trebuit să reprezinte ceva de speriat, pentru noi, ca cercetători în devenire, întreruperea activității de cercetare în domeniul ciberneticii a luat atunci dimensiunea unei catastrofe... Înfuriat la culme, neînfricatul profesor Moisil n-a ezitat să ia drumul Ministerului Chimiei pentru a obține schimbarea de repartiție pentru Centrul de Cercetări Matematice
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13633_a_14958]
-
operă, greu de separat de viața sa, a devenit obiect de dezbatere, are frontiere nesigure într-o societate stăpînită de medii și că nici un obstacol legal nu le va putea face inexpugnabile. Un exemplu simptomatic pentru dificultățile, socotite de mulți cercetători drept frustrante, ce apar în analiza operelor presupusului amor dintre Celan și Ingeborg Bachmann, unde moștenitorii acesteia au interzis pur și simplu orice acces la urmele documentare ale respectivei relații. Nu întîmplător opinia lui Sigrid Weigel, care, în tratarea acestui
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
convorbirile în cauză, dinamizate, după toate probabilitățile, inclusiv de pauzele dintre ele ca și de revenirea asupra acelorași motive sub unghiuri noi, izbutesc a contura, din perspectiva subiectului, figura creatorului complex care este Alexandru Lungu, totodată poet, artist plastic, medic, cercetător, editor al revistei Argo. Nu e, în cazul de față risipă, ci însumare. Căci Alexandru Lungu se arată autentic în toate ipostazele manifestărilor d-sale, capabil a trece cu naturalețe de la una la alta, sub semnul unei disponibilități cumpănite, deloc
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
de rafturile librăriilor din Amsterdam. Jocuri video ca tratament Blamatele jocuri video, despre care se spune că afectează psihicul copiilor, au și părți bune. Conform unui studiu amplu - scrie „New Scientist” - ele ameliorează net acuitatea și capacitatea de concentrare vizuală. Cercetătorii de la Universitatea Rochester, care au testat un lot de tineri între 18 și 23 de ani, au constatat că adepții jocurilor pe computer pot să identifice forme care nu se afișează decît o fracțiune de secundă pe ecran, în timp ce nejucătorii
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
ei insolită. În ultima perioadă a vieții avea să fie colaborator extern al Institutului de istorie „N. Iorga” și - tristă ipostază! - al Institutului de studii româno-sovietice al Academiei (...) Păcătoase vremuri, în care, iată, o soluție de continuitate (avem în vedere cercetătorul) și chiar de supraviețuire pentru Gh. Bezviconi a fost să fie - putem ocoli cuvîntul? - compromisul. Ierte-i-se, după cîte a avut de pătimit.” Trecînd în revistă foarte vasta activitate de istoric și genealogist, cu meritele și scăderile ei, Florin
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
prezent. Cine ar fi "hasdeenii? Pe de o parte, spiritele congenere, creatorii cuceriți de elanul ideilor marelui înaintaș, pentru care acesta a constituit o paradigmă asumată în fibră intimă, subsecventa tipului băștinaș de uomo universale. Pe de altă parte, firește, cercetătorii de diverse calibre care și-au închinat lucrările fenomenului Hașdeu. Trebuie precizat că cei din prima categorie s-au apropiat de Hașdeu cu mijloace parțial inspirate de însăși contribuția operei și personalității sale, nu în ultimul rînd de umorile și
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
poziția liberalilor drept demagogica, întrucît ar fi avut "menirea de a ascunde esență, în fond retrogradă, a atitudinii adoptate față de probleme-cheie, ca aceea a chestiunii rurale, care nu prea se deosebea de a junimiștilor. Blamarea liberalismului divulgă fixația social-democrată a cercetătorului recent decedat, care ignoră faptul că, în cadrul epocal dat, social-democrația nu constituia în țara noastră o alternativă cu șanse de succes: "Cum se știe, scrie cu justețe Ovidiu Pecican, dintre forțele politice cu o pondere semnificativă în viața publică românească
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
tratată în cercuri concentrice, personalitatea lui B. P. Hașdeu integrindu-se în figură unei "elite culturale iar ultima într-un tablou al epocii, fixat cu afectiva adeziune: "M-a interesat să schițez aici, oricît de sumar și de incomplet, se confesează cercetătorul, povestea întotdeauna fascinantă a constituirii și afirmării în arenă publică și culturală a unei elite culturale. Vorbind despre ea, vorbeam, implicit, despre idei care scurticircuiteaza o epocă, despre izvoarele întrucîtva misterioase ale emulației, despre limitele și adîncimile prieteniei, despre gloria
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
o minimaliza, asta din complex de inferioritate, fiindcă valorile ei nu circulă decît arareori în afara granițelor. Și, sigur, pentru că noi înșine n-o cunoaștem temeinic. Eu cred că trebuie studiată și reevaluată, să știm ce-avem viabil și ce nu. Cercetătorii români care s-au ocupat de perioada interbelică și de problemele ei "delicate", adică de extrema dreaptă - de la Dumitru Micu și Ornea la Matei Călinescu -, sînt foarte buni. Eu cred că cercetarea a ajuns la o anumită cuprindere a acestui
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
C. Mihăilescu, de Matei Călinescu, de Ștefan Borbély, de Norman Manea, de Leon Volovici, de Sorin Alexandrescu, de Andrei Oișteanu și de mulți, mulți alții. Inclusiv de mine. Există o întreagă bibliografie românească pe această temă, care merită tot respectul; cercetătorii străini ai extremei drepte românești nu se pot plînge că n-ar avea la dispoziție surse critice românești din care să se documenteze sau, după caz, din care să... plagieze! Și nimeni nu poate acuza intelighenția românească de ignorarea sau
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
inși de rea-credință. D.P.: Culmea e că ei erau din tabere opuse... M.P.: Ei, da, au sărit din toate taberele, mi-au pus și la îndoială - și asta m-a jignit -, mi-au pus la îndoială onestitatea. Or, eu sînt cercetător, iar un cercetător este onest și cercetează. La cercetători, nu există rea-credință. Un cercetător poate să greșească sau poate să aibă dreptate, eu nu neg că pot să am greșeli, dar rele intenții n-am avut niciodată. Am încasat-o
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
D.P.: Culmea e că ei erau din tabere opuse... M.P.: Ei, da, au sărit din toate taberele, mi-au pus și la îndoială - și asta m-a jignit -, mi-au pus la îndoială onestitatea. Or, eu sînt cercetător, iar un cercetător este onest și cercetează. La cercetători, nu există rea-credință. Un cercetător poate să greșească sau poate să aibă dreptate, eu nu neg că pot să am greșeli, dar rele intenții n-am avut niciodată. Am încasat-o din toate părțile
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
din tabere opuse... M.P.: Ei, da, au sărit din toate taberele, mi-au pus și la îndoială - și asta m-a jignit -, mi-au pus la îndoială onestitatea. Or, eu sînt cercetător, iar un cercetător este onest și cercetează. La cercetători, nu există rea-credință. Un cercetător poate să greșească sau poate să aibă dreptate, eu nu neg că pot să am greșeli, dar rele intenții n-am avut niciodată. Am încasat-o din toate părțile, dar totuși, cînd muncesc, acolo, eu
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
da, au sărit din toate taberele, mi-au pus și la îndoială - și asta m-a jignit -, mi-au pus la îndoială onestitatea. Or, eu sînt cercetător, iar un cercetător este onest și cercetează. La cercetători, nu există rea-credință. Un cercetător poate să greșească sau poate să aibă dreptate, eu nu neg că pot să am greșeli, dar rele intenții n-am avut niciodată. Am încasat-o din toate părțile, dar totuși, cînd muncesc, acolo, eu, cu foile mele, eu, cu
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
avut cea de-a XVI-a ediție, iar ca temă: Cultele și cultura: rădăcinile transcendente ale civilizației umane. Acest eveniment științific și teologic deosebit de important s-a desfășurat În cadrul Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, având ca participanți cunoscuți cercetători, teologi și universitari atât din SUA, cât și din România. La deschiderea lucrărilor a participat Înalt Preasfinția Sa dr. Nicolae Condrea, arhiepiscopul ortodox român pentru SUA și Canada, care a binecuvântat lucrările și pe participanți și a subliniat importanța pe
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
nou, care pe mulți îi va surprinde. Poate și pe vreun editor dispus să sacrifice niscaiva bani spre a tipări studiul într-o carte. l Semnalăm o publicație foarte frumoasă grafic și plină de interes pentru iubitorii, ca și pentru cercetătorii cărții: Revista Bibliotecii Na}ionale a României. Avem în față primele două numere pe 2002, al optulea an de apariție al revistei. Nu știm exact cum se difuzează. Dar credem că merită s-o căutați. l Un număr, ca de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
cu România sunt urmărite în cartea profesorului scoțian din un-ghiuri conjugate. Autorul pune în joc informații oferite de biografi și memorialiști legați de mediul românesc căruia îi aparținea soția scriitorului printre ei se numără Matyla Ghyka, memorialistul, Ghislain de Diesbach, cercetătorul vieții Marthei Bibescu, Ginette Guitard Auviste, autoarea unui studiu de reabilitare a scriitorului Morand dar și multe pagini de corespondență, documente de arhivă diplomatică abordate pentru prima oară. (O scăpare a editorului face ca sursele de documentare citate să fie
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
Românie zid de apărare contra invaziilor barbare ale Orientului, iar imaginea lumii românești cu care vine în contact, diversificată și pitorească, schițată cu evidentă simpatie, ar prelungi mai mult sau mai puțin manifest și unele clișee de gândire ale prozatorului-diplomat. Cercetătorul nu uită citind ecourile din presa vremii că viziunea scriitorului francez asupra Bucureștiului și a României n-a fost primită cu prea mare entuziasm de români, care o găseau superficială, fugitivă, prea tentată de elementele de "șoc" publicistic. Fundalul de
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
soluția finală" în această chestiune. Numeroase documente scoase la lumină din arhivele Ministerului român al Afacerilor Externe și din fondurile franceze dau o anumită densitate perspectivei asupra momentului istoric dificil trăit de cele două țări, care ajung în final constată cercetătorul - într-o situație oarecum simetrică, Parisul fiind eliberat la 23 august 1944, când regele Mihai anunța întoacerea armelor împotriva Germaniei, în condițiile puternicei presiuni sovietice. La acea dată, ambasadorul Paul Morand plecase deja, precipitat, de la București, fiind transferat la Berna
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
editată de Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și de Tritonic Media (director: Mihai Coman, redactor-șef: Marian Petcu, secretar de redacție: Carmen Oltei). Nr. 3 al acestui periodic cuprinde texte de mare interes, semnate de cercetători ai mass-media din diferite spații culturale ale lumi: Relatarea obiectivă în mass-media: între iluzie și panaceu de Raphael Cohen Almagor, prof. univ. dr. la Universitatea din Haifa, Israel, Autonomia, pluralismul și diversitatea media post-comuniste de Peter Gross, prof. univ. dr.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
instrument de lucru. Este și motivul care ne determină să observăm, în încheiere, totala neconcordanță între conținutul sever științific al ediției și coperta, concepută ca și cum ar fi vorba de o carte pentru copii. Pe când ediția Basme valahe este destinată, dimpotrivă, cercetătorilor, profesorilor, studenților. Zonele de adresare sunt, evident, total opuse. Precizare la cronica edițiilor din nr.17: anul nașterii Marthei Bibescu este 1886.
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
că e totdeauna capabilă să se țină la distanță: se lasă deseori fascinată ori respinsă. De aceea e bine să nu uităm că actul critic se bazează pe impresii în mult mai mare măsură decît i-ar fi îngăduit unui cercetător din alte științe. Judecata critică e impresionistă prin chiar natura ei. E "sinceră", autentică, biografică, pe scurt, subiectivă. Impersonalitatea ori obiectivitatea, criticul trebuie să le lase pe seama altora. Speriați de reacția scriitorilor, unii critici se justifică afirmînd că sînt obiectivi
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
același tom, autorul revine asupra datei de naștere a obsedantului său contemporan, care i-a preocupat și pe istorici. Jean Tulard � în Napoléon ou le mythe du sauveur, Ed. Fayard, 1977) acceptă data de 15 august 1769 ca majoritatea cercetătorilor. Așadar, Chateaubriand era mai în vârstă cu un an decât viitorul împărat, iar nu mezinul lui cu trei săptămâni. Nimic nu este gratuit în acest "dosar", referirea la Bonaparte ocupând zeci și chiar sute de pagini din Memorii de dincolo de
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
să apară astfel retipăriri ale unor reviste importante din exil, inexistente în bibliotecile din țară (primele două volume din colecția revistei exilului parizian Caiete de dor, în Ed. Jurnalul literar), volume de documente în general corespondență din arhivele exilului, inabordabile cercetătorului din țară, ca să nu mai spun cititorului ( Corespondența secretă a exilului din arhiva Leontin Constantinescu, editată de N.Florescu și I.Podocea, Scrisori din arhiva C. și Tr.Popescu publicată de Ion Cristofor și Maria Pal, Din istoria exilului românesc
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
conversației au atras tot mai multe cercetări, în lume și la noi. Se știe însă că, dincolo de teoretizări, în aceste domenii e importantă cunoașterea comunicării reale, integrate în contextul ei situațional, a fenomenelor autentice de oralitate. Or, pentru limba română cercetătorii dispuneau pînă acum doar de culegeri dialectale: nu tocmai de folos pentru analiza conversației, în măsura în care erau înregistrări ale unor fragmente monologice, direcționate ( " Ce-a făcut subiectul ieri", "Cum preparați porcul?") și orientate către descoperirea particularităților de pronunție, a trăsăturilor gramaticale
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]