304,830 matches
-
țară (cele două războaie mondiale). Lucrarea lui Teodor Vârgolici, perfect documentată, aduce răspunsuri clare în toate aceste privințe. Din ce i-a furnizat presa vremii, din cercetarea corespondenței unor scriitori și a unor jurnale datând din interval, ca și din cercetarea altor documente (petiții, dări de seamă ale ședințelor, rapoarte privind cheltuielile etc.) T. Vârgolici își adună elementele istoriei sale care este una întemeiată pe elocvența faptelor. Rareori interpretează și încă și mai rar este pledant ori polemic. Cu toate deosebirile
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
am găsit, așa cum ne-am fi așteptat, o erată cu scuzele de rigoare pentru accidentul tipografic și, eventual, cronica trunchiată publicată integral de această dată, motiv pentru care am considerat-o pierdută. întâmplarea a făcut ca, recent, în cadrul muncii de cercetare și documentare la Biblioteca Academiei Române, ocupându-mă de fișarea paginii literare a ziarului Drapelul, pe parcursul întregii lui apariții (1944-1948), să descopăr acea cronică rătăcită, singurul ecou din epocă privind cel mai important roman al lui Dinu Pillat, pe care o
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
fundamentale ale unei epoci pot fi determinate prin studiul situării ei față de ficțiune", autorul abordează problematica visului din perspectiva teoriilor științei (cărora le consacră și un capitol special la finalul volumului), a mitologiei, religiei și a reflexelor în literatură. Dar cercetarea consideră visul mai mult decît un simplu subiect de istorie literară: visul este "un mecanism homeostatic menit să protejeze ființa", provine dintr-o "necesitate structurală a ficțiunii, ca o condiție ontogenetică", resemantizarea produsă în reprezentările sale pune problema unei gîndiri
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
au fost în preajmă, obstrucționîndu-l, furîndu-i roadele muncii, excluzîndu-l din corpul medical și despre puținii, devotații colaboratori, plini de respect pentru genialele lui descoperiri și nu mai puțin pentru stîngacea-i retractilitate. Nu în ultimul rînd rezultă cît de neiertătoare este cercetarea împotriva curentului, chiar dacă experimentele se ocupă de flori. Dar și cît de prețios este exemplul maestrului. Trei premii diferite, pentru tot atîtea romane deosebite între ele, avînd drept numitor comun (și cu multe altele apărute din preajma anilor '90 pînă în
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
de mafie, la un piroman dezaxat care colecționează cutii de Coca-Cola și explozibili, de la un atentat vizînd familia premierului la răzbunarea unui repetent. Un procuror de la Curtea de Apel se uita în ochii noștri fără să clipească, pătruns de gravitatea cercetării, dar nu era capabil să răspundă limpede la nici o întrebare. Nici măcar la aceea dacă poliția și procuratura au experți în stare a stabili profilul psihologic al criminalului. Pînă la urmă am aflat că n-au. Dar asta ne-a luat
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
sunt romantici și pesimiști din fire, căci au avut o istorie plină de tragedii și dezamăgiri. Dar dezolarea lor era acum diferită. Prietenii mei mi-au vorbit despre librăriile care, pe vremea comunismului, vindeau capodoperele literaturii și uimitoare cărți de cercetare esoterică (adesea dezaprobate de autorități), pline acum de cărți despre pisici, dietă, pornografie. Nu au sugerat, însă, că se neglijau importante mișcări culturale. Un bun poet, cunoscut al meu, Szaboles Varady, a răspuns fără entuziasm la întrebarea mea despre noua
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
din Parlament. *Deputatul Dorin Lazăr Maior, cel care a bătut la Brașov un paznic de discotecă fiindcă I-a supărat fiul, pe Lăzărică, a fost suspendat la cerere din funcția de vicepreședinte al PSD. Parchetul îI luase urma șI începuse cercetări împotriva lui. Dar iată că paznicul șI-a retras plîngerea împotriva deputatului bătăuș. Dacă nu mai e plîngere, de ce ar mai fi urmărire penală, așa că PSD îl poate pune la loc în funcție pe vicele său care șI în ceasul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
La ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri chestorul Gheorghe face promisiuni că în cîteva zile îI va prinde pe atentatori. Să dea Dumnezeu, dar dacă într-un asemenea caz, în care au existat martori și în care o bună cercetare a urmelor ar fi trebuit să scoată la iveală de a doua zi identitatea obiectului care a provocat explozia, ancheta are iuțeala melcilor, să zicem mersi că n-a fost mai rău șI să le cumpărăm copiilor noștri veste antiglonț
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
și de la distanță. De curînd ea a fost răsplătită de către Consiliul Europei cu titlul de Femeia europenă a anului, iar această recunoaștere a găsit-o exact acolo unde trebuie, adică în plină activitate fizică și mentală, într-o efervescență a cercetării și a scrisului care, cel puțin din afară, pare a fi mai mare astăzi decît cu vreo cîteva decenii în urmă. Chiar dacă trupul îi este acum fragil și împuținat, iar deplasarea mai puțin sprintenă ca altădată, totul pare a nu
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
legii. Cum ei s-au dovedit intratabili, vor fi schimbate regulile jocului. Printr-o ironie a sorții posibilă numai la noi, cei desemnați să studieze arhivele Securității o vor face din poziția de subalterni ai celor aflați, conform legii, sub cercetare. Asta da victorie a lui Onișoru! Ăsta da triumf al școlii istorice de la Iași! Dacă tot a rămas vacant postul lui Treptow, dl. Talpeș ar putea să-i pună o vorbă bună. O merită din plin, băiatul. Căci pentru a
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
toate acestea, un lucru merită toată considerația noastră: textele publicate după cele mai vechi versiuni românești (multe din ele inedite) sunt însoțite de ample studii menite să clarifice delicatele și numeroasele aspecte de ordin filologic și lingvistic. Pentru munca de cercetare, colectivul de specialiști de la institut merită toată lauda.
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
frumosul. Toma Pavel s-a născut la București în 1941, fiu al unui cunoscut avocat și al Ameliei Pavel, istoric de artă. Absolvă strălucit Facultatea de Filologie a Universității din București (în 1962) și lucrează ca cercetător la Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale de sub conducerea lui Al. Rosetti, maestrul său în anii de formație lingvistică. Împreună cu alți colegi de generație, este unul dintre fondatorii Cercului de Poetică și Stilistică din București (1963), aflat sub îndrumarea lui Tudor Vianu, Mihai Pop
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
cu speranța că acolo se vor mai găsi valori nepervertite și expresii necarbonizate încă de marile deflagrații ale modernității, a lipsit pînă acum aproape cu desăvîrșire de pe piața bunurilor simbolice. În afară de portretistica lui Dinu Săvescu, de fapt o foarte profundă cercetare a ideii de portret făcută din cele mai diferite unghiuri, e greu de găsit un alt exemplu similar ca anvergură și ca acuratețe. În perspectiva acestei erodări a încrederii în chipul uman și în valorile sale consacrate, un proiect artistic
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
rînduri - "Georgiu Gingăraș va participa la deschiderea oficială a Cupei Mondiale la popice" - nu e una solemnă și fundamentală. Mai alege o comunicare a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, despre suplimentări de trenuri, și una a Ministerului Educației și Cercetării, despre o vizită a ministrului la Iași: ambele cam la fel de scurte. Experimentatorul știe de la început că e imposibil să nu găsească ceva: norma lingvistică e plină de dificultăți și variabile; știe însă și că nu toate abaterile sînt la fel de grave
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
de doctorat susținută la Sorbona. Despre valoarea ei, Dumitru Furtună a referit în trei numere consecutive ale publicației " Lumea" din 1930, titlul reținând esența: Un francez scrie cea mai bună carte despre Ion Creangă. Al doilea element îl constituie impactul cercetărilor întreprinse de Dumitru Furtună cu literatura de interpretare a lui Ion Creangă. Pozitivul și negativul acestora nu este ocolit. Profesorul Macarie recunoaște în scrisoare că singurul care folosindu-se de bogata documentație a cărții lui Dumitru Furtună, și o recunoaște
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
Mihail Sadoveanu, 45 de ani de la moartea lui Creangă, publicat în "Însemnări ieșene", ianuarie 1937. Profesorul Macarie încearcă o motivare, în note. Dar cea care depășește obișnuitul descoperirilor, este nota la textul lui Dumitru Furtună Creangă ca diacon, întrucât o cercetare, relativ de ultimă oră, datorată lui Gheorghe Macarie în Arhivele statului Iași, fondul Mitropolia Moldovei, scoate la lumină o "Adeverință" autografă a lui Ion Creangă, care anulează afirmația lui Dumitru Furtună, precum că scriitorul nu s-ar fi prezentat la
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
generații de scriitori români. Avînd un țel primordial informativ, fiecare articol cuprinde elementele de bază ale vieții ca și, în principiu, totalitatea titlurilor scriitorului respectiv și, în rîndul al doilea, atitudini critice iar, cînd autorul respectiv a format obiectul unor cercetări literare cuvintele referințe bibliografice. Cu obiectivitatea necesară unei asemenea lucrări științifice, autorii s-au străduit să facă să figureze în dicționar personalitățile literare de vîrf ale tuturor epocilor din trecut, acordînd un spațiu privilegiat perioadei actuale. Printre calitățile, nu puține
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
generală din 1965, soldată cu publicarea integrală a nuvelisticii rebreiene, în Biblioteca pentru toți", totul este pus de Niculae Gheran sub semnul bucuriei săvârșirii și al excesului. Dar tot el continuă, cu acuitatea experienței împătimitului care nu cunoaște bariere în cercetare, când contextul îi este mai mult sau mai puțin favorabil: "Noroc că n-am băgat de seamă cum au trecut patru decenii, concurând efectiv cu jucătorii de cărți care uită să se mai ridice de la masa de joc." Este rezumat
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
sau de veghea benignă a automatizării, în materie de găsire a argumentelor. Cuvântul înainte este când vitriolant, când complice comentator, rămânând dureros amuzat și bonom față de propriile înclinări ale autorului său. Fertilă îi rămâne păstrarea pe poziție, materializată prin extinderea cercetării asupra corespondenței, "terenul cel mai nisipos pentru orice construcție editorială de acest gen". G. Călinescu își pusese chiar întrebarea, încercând și răspunsul la cât aparține literaturii genul epistolier. Și, în continuare, pactul lui Gheran cu sine însuși, de a trece
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
profesorul Lucian Boia în cea mai recentă carte a sa, Mitul democrației. Adept al lui Fernand Braudel și al școlii de istorici formați în jurul revistei "Annales", Lucian Boia a introdus o viziune nouă în istoriografia românească (zona sa predilectă de cercetare este istoria recentă, cu precădere regimul comunist). Spre deosebire de istoriografia tradițională care prezenta evenimentele unilateral, noua metodă presupune analiza structurilor economice, sociale și, mai ales, mentale ale epocii aflate în discuție, ceea ce duce la o multitudine de interpretări. Dacă o bună
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
activitatea unor specialiști consacrați precum Radu Bercea cât privește hermeneutica Upanișadelor, ori Florentina Vișan vizând modelul chinezesc al imaginii. Volumul de față este deschis însă de un studiu critic al lui Andrei Cornea despre tradiția interpretării Pentateuhului, urmat fiind de cercetările Mădălinei Vârtejanu asupra modelelor de tranziție politică din vechiul Israel. Mai remarcăm și interesanta contribuție a lui Ennio Sanzi despre soteriologia cultelor orientale ale celui de-al doilea elenism, precum și pe cea a lui Șerban Toader (anunțat ca o introducere
Eveniment la unISOn by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14080_a_15405]
-
metalice, de spital, iar pe panouri mari, înalte sînt amplasate fotografiile, mărite, alb-negru, ale protagoniștilor-pacienți, imagini ce le pune în evidență, impresionant, răvășeala, hăituiala bolii, a izolării și abandonului. Sînt ca niște imense radiografii, supradimensionate pentru studiu de caz, o cercetare critică, nu doar medicală, asupra lor, asupra noastră. Se păstrează mai bine și tot timpul reprezentației în fața ochilor, momentul inițial, al disperărilor din spatele singurătății și al clasificărilor pe categorii și nume ale afecțiunilor. La sfîrșit, diferența este vizibilă, chiar și
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
Die Sachen sagen, wie sie sind..." (Editura Günter Narr, Tübingen, 1997) fiind student și apoi asistent la Catedra de Romanistică a Universității din Tübingen. De altfel, acolo l-am cunoscut și eu, în iulie 2000, în perioada stagiului meu de cercetare în domeniul lingvisticii, chiar în biroul lui Eugeniu Coșeriu, ocupându-se de tipărirea și inventarierea nenumăratelor manuscrise coșeriene. După câte știu a fost numit profesor la o universitate din Germania, probabil Freiburg, în nici un caz Fribourg, care se află în
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14097_a_15422]
-
Art. 44 al Constituției spaniole de la 1992 prevede că: "Autoritățile publice vor promova și vor ocroti accesul la cultură la care toți au dreptul." Art. 9 al Constituției italiene de la 1947 prevede că: "Republica va promova dezvoltarea culturii, științei și cercetării științifice și tehnice. Se vor proteja frumusețile naturale și moștenirile istorice și artistice ale Națiunii." Art. 44 al Constituției ruse de la 1993 prevede că: "fiecare are dreptul să participe la viața culturală, să folosească instituțiile de cultură și să aibă
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
dacă forma cea mai adevărată a unor asemenea reglementări este aceea bazată pe prevederi constituționale, rezultă că legiuitorul nostru constituant trebuie să își facă munca și în domeniul culturii așa cum și-a făcut-o deja în domeniile învățământului, sănătății sau cercetării științifice.
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]