887 matches
-
curtea, ca un al doilea gard de verdeață. În ușă, sprijinit de toc, Calistrat îl aștepta. Ai venit singur, băiete? îl întâmpină acesta fără să se uite la el. Exact așa cum ai cerut, răspunse Cristian urcând cele trei trepte ale cerdacului. No, intră! îl invită bătrânul, dându-se de o parte din ușă și ignorând mâna întinsă de inspector. Îl conduse prin tinda întunecoasă până în încăperea unde fuseseră cu o zi în urmă. Aici, îi arătă lavița de lângă perete, făcân du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
deși locuiește la Turnu Severin, mi-a trimis multe imagini, fotografii, copii după scrierile monografice mai vechi. De la el am aflat despre primele manifestări cultural artistice din 1954 și despre oameni și locuri din Lunca, într-o discuție domoală pe cerdacul casei părintești din Lunca, unde vine de două ori pe an pentru mai multe săptămâni. Cu Ilie Vraciu am purtat o intensă corespondență, prin el am luat contact cu mai mulți oameni care au fost dispuși să ofere informații, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
social-politice, de nevoile culturale, bordeiului și s-a anexat un loc de trecere, o încăpere rece care a devenit tinda și pentru a feri intrarea de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului prispa poate fi pe latura din față, întreruptă de pridvor (cerdac), pe latura lungă, din față, cu fața spre sud sau răsărit și pe o latură îngustă sau pe amândouă înguste. Prispa se obține prelungind grinzile legători, care țin casa și prelungind căpriori, în funcție de lățimea prispei, delimitată de o grindă longitudinală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piatr de la zidul exterior de sprijin, iar între derigii prispei se aplica un grilaj din scândură - numit parmaclâcă - cu diferite modele. Accesul pe prispă și în casă se făcea prin scările din piatră sau lemn, care dădeau mai întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua de hram, vara, prispa era un loc de dormit. Prispa, dar mai cu seamă cerdacul, erau folosite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întâi în cerdac. Prispa era folosită pentru depozitarea lucrurilor din casă în perioadele de curățenie, cu termen fix, determinat de sărbătorile de peste an sau de ziua de hram, vara, prispa era un loc de dormit. Prispa, dar mai cu seamă cerdacul, erau folosite pentru odihnă și recreere, în zilele de sărbătoare, în cerdacă putea sta o masă cu scaune sau bănci, tot acolo gazda își întâmpina oaspeții. Alte elemente ale casei cărora li s-au atribuit funcții magico-mitice sunt, pragul casei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tău am învățat să mă ridic în picioare nu-ți mai spun cum a răsunat cerul când am îngânat prima dată cuvântul mamă am auzit cum mă aplaudau îngerii iar poeții neamului se grăbeau să-mi prindă metafora la grinda cerdacului unde salcâmii își scuturau ultima floare în vinul pe care tata îl scosese din pivniță întru cinstirea primului născut te-am iubit țară așa cum iubește un flacăiandru prima fată ce se rușinează de privirea lui insistentă te-am luat de
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
Poetul-Profet a urzit nădejdea generației sale pe aura Străbunilor care au ctitorit veșnicia luminii geto-dace. Murmurul liturgic al legiunilor de Brazi s-a propagat prin tulnicele Doinelor, înălțându-se prin psalmii de foc ai lacrimilor sale spre Catedrala Cerului, spre Cerdacul Maicii Domnului. Frumusețea trăirii românești se contemplă în inima poetului mistic ca o veșnicie transmisă de sufletul comuniune al Neamului Dacoromân în cerul Sfințiilor și Martirilor săi. În toată creația sa pulsează sublimul „Jertfei Dochiei”, mesianismul evanghelic al Întrupărării, dumnezeiescul
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
Târgu Neamț. Se instală la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei și se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna cu apă rece de vizavi. Câteva zile stătu singură în cerdac în haine de doliu. Apoi a început să se plimbe prin codrii Filioarei, acum fugea de lume și rămânea încremenită cu gândurile rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui pe tema morții și acum versifica și ea
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
aud cântările vecerniei. Se așează la rând.” Ar trebui să merg să mă închin mai întâi în biserică. “Dacă vine un autocar între timp? Îmi pierd rândul! Mai bine rămân.” Pe băncile asezate de o parte și de alta a cerdacului cu capul aplecat vorbind în șoaptă ori rugându-se stau femei, bărbați, copii, bunici, fiecare cu problemele și suferințele aduse de departe ca să le lase în chilia bietului părinte. Acesta îi ascultă pe toți răbdător, le dă binecuvântare să se
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
de prin toată țara, de la sute de km, stă multe ore la rând, uneori doar pentru o scurtă binecuvântare. În partea stângă e un pat mare iar în față o altă cameră al cărei geam cu jaluzea alba privește spre cerdacul a cărei ușă stă închisă. Tea se asează în genunchi pe perna de pe covorul aproape nou sau, doar foarte curat. -Ce păcate ai mai făcut femeie, o întreabă blând părintele. Tace. Într-un târziu Tea șoptește: -Sunt îndrăgostită părinte, Începe
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
Autorului suflet vagabond Pornesc iar aiurea pe dealuri, și stelele-mi pasc sus, pe cer, când doruri mă poartă în valuri, iubirii o clipă să-i cer, Hoinară, ca mine, iubita își poartă iar pletele-n vânt, mă strigă-n cerdacul cu stele izvorul din mine să-i cânt Și-apoi mă tot lasă și pleacă pe drumul plutind printre nori... Iubito, mi-e inima seacă, și noaptea se duce-nspre zori... Nu vezi? Iar haihui am plecat, Mereu sunt cu doruri
SUFLET VAGABOND de LEONID IACOB în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361247_a_362576]
-
văgăună, sub umbroasa revărsare a unei păduri dese de brazi ce înconjoară un lac limpede, plin de flori de nufăr. Se aude talanga vitelor mănăstirii ce vin de la suhat și, în amurg, pe când se albăstrește adânc codrul de brad, în cerdacul plin de flori, de mușcate și crăițe multicolore, stau la taifas cu starețul Teofil. Cei îndrituiți cu grija animalelor, stau pe scăunele, ascunși sub burțile vacilor, storcând din ugerele pline laptele curat și bun a cărui grăsime se așterne pe
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
vorbe avem străine Și ierarhii sfinți să-nceapă a-nțelege chiar de mâine Dar abia atunci s-aude bătând toaca în Voroneț Și ne-o dărui răsplată câte o rază de dispreț Opoziția-i Neșansa privind de sus ca din cerdac Și nu vrea să lase țara și nici poporul ei sărac E nespus de fericită și tot statornică-n desfrâu Când bătrâni primesc ca pensii câte un buzunar de grâu Jubilează și îndeamnă să fim mândri aplaudaci Să rămână viața
LACRIMI PE PÂINE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368438_a_369767]
-
primăvară - și-o muză-n tremur, ca o libelulă - o tânără vestala iubita de-un moșneag - și-n șir’ te mărgărite, de Cronos, în arțag, bătaia risipita de nesupusa mea pendula - și, chiar, și-un fast onor, sacerdotal dintr-un cerdac de suflet, ca prinos, cu tot misterul incrustat pe miez de Os pe lacrima, din ochiul rece, de coral. Referință Bibliografica: ELOGIU ARTEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor
ELOGIU ARTEI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367345_a_368674]
-
nr. 1505 din 13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Ascult cum clocotește viața În muguri de curand născuți, Renaște-n primăveri speranța Copacilor, ce-n ierni, desculți, Visau la ramuri de liliac, Ce-nmiresmau cu gingășie Ălei și case cu cerdac Și primeneau cu veselie, Pământ și cer, zbor de cocori, Cărări de viscol pustiite Sau îngropate de ninsori Sub tălpi de gheață troienite. Prin firul ierbii verde crud Răsar suavii ghiocei, Isi scutură vesmântul ud Și lacrima din clopoței. Pe
E PRIMĂVARĂ, NU VISEZ! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367442_a_368771]
-
nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi, când soții pleacă spre iatacuri, truditul bard cântarea isprăvește. Umblând prin lume basmu'și povestește la șezători, pe prispe sau cerdacuri. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Poveste de demult / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1446, Anul IV, 16 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
Versuri > Farmec > APOSTOL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 180 din 29 iunie 2011 Toate Articolele Autorului 29 Iunie 2011. De mic am vrut apostol să mă fac, Eram copil și îmi aduc aminte Acolo în Acasa cu cerdac Maica mea mă învăța cuvinte. Le-am îndrăgit pe fiecare-n parte Și le strângeam păpuși la pieptul meu! Ea îmi citea încet din Sfânta Carte, Eu le sorbeam precum un curcubeu... Mereu am vrut apostol să le fiu, Niciunul
APOSTOL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367261_a_368590]
-
vorbe avem străine Și ierarhii sfinți să-nceapă a-nțelege chiar de mâine Dar abia atunci s-aude bătând toaca în Voroneț Și ne-o dărui răsplată câte o rază de dispreț Opoziția-i Neșansa privind de sus ca din cerdac Și nu vrea să lase țara și nici poporul ei sărac E nespus de fericită și tot statornică-n ... Citește mai mult Lacrimi pe pâinePe cărări ce duc spre viață visele dispar ca fumulDin normalul de-altădată astăzi ne-a
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
și să ne zbenguim, să ne iubim între noi și să ne lăudăm, să ne îmbrățișăm și să binecuvântăm bunătățile vieții!” “Fiul dumitale nu mai are mult de trăit, i-a mărturisit doctorul mamei mele, care ieșise cu el în cerdac să-l petreacă. Boala i-a rătăcit mințile”. Ferestrele odăii lui dădeau în grădină; aveam o grădiniță umbrită de copaci bătrâni, ramurile înmuguriseră și păsărelele călătoare se întorseseră pe la cuiburi și-i ciripeau la geam, desfătându-l cu cântecul lor
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
îi punea notele pe portativ O partitură zdrențuită de mâini vinețite pe jocul cu clape când reumatismul înșeală prin draperii stânjenite Exersa cântecele de leagăn după cum îl învățase măicuța Vedea copiii de la colțul de stradă casa de dincolo, cea cu cerdac urmând dricul fără podoabe cu cai Se trecuse măicuța; o petreceau Doi copii - Cireșul bunicii Elisa ploua cu petale în gradina cu pomi roditori și pisici de pripas - Bunica încărcată cu daruri urcase în nouri înainte de hram După o demolare
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
dar de acum Mi-am aflat o vreme leacul Și noi tot pe drum, pe drum ... Înflorește liliacul Numai pentru cei bogați Decorându-le conacul, Și noi tot sărmani, blazați ... Înflorește liliacul Și se scutură acuș, Ce pustiu ne e cerdacul Și noi tot pe ducă duși ... Înflorește liliacul După neștiute legi, Trece floarea, trece veacul Și noi tot români pribegi ... Referință Bibliografică: Înflorește liliacul / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 847, Anul III, 26 aprilie 2013. Drepturi de
ÎNFLOREŞTE LILIACUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349093_a_350422]
-
în smirna Dorului și-a Doinei. Mucenicul a înflorit deodată cu întregul nostru folclor milenar, în pristolul pâinii dospite, rumenită în sufletul dăruirii noastre, chemând a Cină pentru toți. Mucenicul e Colindul de dor ce urează veșnicia Pruncului Sfânt, în Cerdacul Nașterii Preacurate. În toată ființa lui înfloresc mărgăritarele dragostei, care ne împresoară cu cântul binecuvântării. Pentru toate aceste Vlăstare alese ale Neamului Daco-Român care au pătimit în închisori și prigoane, pentru toți acești binecuvântați Fii ai lui Dumnezeu ce-au
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
plânsă... Căci tare greu i-a fost Când fragedă și galeșă mireasă Ne-a fost furată-n zi de post. Și obidită prin străini, Umblat-a tot să fie-un veac; Și tot se luptă printre spini În drumu-i spre cerdac. Gătește-te din nou Tu, obcină frumoasă, În mândru-ți strămoșesc trusou Și vină iar acasă. Ți-om face nuntă cu alai, Cu mare fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
Târgu Neamț. Se instală la mitocul Fevroniei Sârbu din chinovia Filioarei și se odihni prima noapte. A doua zi i se pregătiră două camere lângă Biserica Sfântul Ioan, lângă fântâna cu apă rece de vizavi. Câteva zile stătu singură în cerdac în haine de doliu. Apoi a început să se plimbe prin codrii Filioarei, acum fugea de lume și rămânea încremenită cu gândurile rătăcite. Îi veneau în minte ca un laitmotiv versurile lui pe tema morții și acum versifica și ea
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]