154 matches
-
nevindecată / sub Jarul dintr-un descîntec. // Să îmbătrînesc pahare, / Doamne, într-un colț de Rai, / să le umple cu amare / zilele ce le mai ai // cînd infern cînd dulce stare / bătrînindu-le a rai". Din alt unghi abordează motivul patriei poetul cernăuțean Vasile Tărâțeanu. Aparținînd unui meleag în care românii au ajuns minoritari, d-sa se simte victima, o victimă dublă, a refacerii granițelor și a sistemului sovietic, circumstanțe ce-i dictează rîndurile unei autobiografii cu accent de ieremiadă : "subsemnatul vasile tărâțeanu
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
ideatică prin care, cu aplicație și simț al nuanței, Mircea A. Diaconu scoate la suprafață identitatea și „biografia” grupării iconariste, un întreg imaginar al modernității în criză și, adiacent, o istoria culturală a Bucovinei interbelice, cu accent special pe spațiul cernăuțean. Capitole precum Bucovina și complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele dintre „radicali” (precum Mircea Streinul, Pan
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
și bordeiul din Dealul Runc, aducând laptele de dimineață și de seară, în două bleahuri de 10 litri fiecare, în mâini. Acest ritual zilnic, cu ritm de metronom, s-a întins pe ani de zile, pentru a achita la Banca cernăuțeană împrumutul restant. Când a căzut la pat de bătrânețe, ea nu și-a dat obștescul sfârșit până când nu s-a întors tata îdupă patru ani) din pușcăriile comuniste. La câteva luni, bunica Ilinca muri împăcată cu gândul că și-a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
chiar vara viitoare. Piața Teatrului, Piața Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească - toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra “stelelor teatrului cernăuțean”, lacrimi la casa lui Aron Pumnul. Energia pe care Cernăuțiul o emană nu ne lasă să ne întristăm prea tare în fața destinului neînțeles și necunoscut pentru mulți români de-acasă al atâtor și atâtor nume sonore de ilustre personalități culturale
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pentru importanta manifestare științifică ce ne reunește, iată, pentru a nu știu cîta oară, în acest spațiu mirific și tumultuos în același timp, și astept volumul final din care să mă pot hrăni până la viitoarea întâlnire. (octombrie 11, 2011) Pelerinaj cernăuțean Nu mai fusesem demult la Cernăuți, cotropită de treburi de tot soiul, iar colegii și prietenii mei, români și ucrainieni, mi-au trimis în ultima vreme, pe bună dreptate, mesaje mustrătoare. Așa m-am hotărât, într-o sâmbătă de toamnă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
o frumusețe tulburătoare. Piața Teatrului, Piața Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească - toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea - sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra “stelelor teatrului cernăuțean”, lacrimi la casa lui Aron Pumnul. Soarele și covorul de frunze galbene, miresele și domnișoarele de onoare, care încep deja să ne recunoască, nu ne lasă să ne întristăm prea tare în fața destinului neînțeles și necunoscut pentru mulți români de-
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
mental, zilnic) trece poetul Vasile Tărâțeanu, cu fruntea plecată în semn de venerație și recunoștință. De aici și marea responsabilitate pentru tot ceea ce face ca român, ca intelectual. "Eroism cultural", apreciază criticul literar Adrian Dinu Rachieru. "E un tip spiritual cernăuțeanul", spun cei apropiați. Provocările sunt mari pentru autorul volumului de poeme Orizonturi decapitate. În acest efort de edificare a cauzei românilor din Ucraina, autoritățile politice de la București ar trebui să se implice mult mai mult. Să audă strigătul disperat al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și sfințite de mitropolitul Visarion Puiu, există plăci comemorative care consfințesc o realitate istorică. La Bălți, s-a făcut acest lucru. Dacă "singurul sens al existenței e de a-i găsi un sens" (Mircea Eliade), am convingerea că prietenii noștri cernăuțeni sunt pătrunși de adevărul acestor cuvinte. "Poezia este pentru mine și zbor, și cântec, și durere, și vis, și lumină îmbătătoare. E cea mai plăcută povară de care n-aș vrea să mă debarasez niciodată. Ca de credința în Bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, care doreau să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă. Am răsfoit paginile acestei reviste pe ascuns în timpul studenției. Apoi, în mod deschis, când au devenit accesibile și fondurile secrete al Bibliotecii Universității cernăuțene, și după apariția unor studii serioase. De exemplu, cel al remarcabilului istoric și critic literar Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, la editura Timpul din Iași în 1999; după retipărirea și punerea în circulație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Dinu Rachieru " Păstrând mereu accente tradiționaliste, scrisul sentimental al poetului e pus neîncetat în situația ambivalentă de a răspunde concomitent, printr-un echilibru greu de menținut, chemării contradictorii a forțelor centripete și a celor centrifuge ale paradigmei promovate de confrații cernăuțeni din anii '70, tinzând în intenție spre nucleul generației, iar în invenție spre periferia ei. în cele opt volume ale sale primele editate la Ujgorod (Harpele ploii, 1981; Dreptul la neliniște, 1984; Linia vieții, 1988) și Chișinău ( Teama de înstrăinare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
au fost reparate. A fost construită o Casă a Culturii cu o bogată bibliotecă și numeroase săli de studii și conferințe. S-au acordat ajutoare substanțiale celor nevoiași; sub conducerea sa au fost construite Banca Centrală, Biblioteci pe lângă catedrele universității cernăuțeni, s-au adus ameliorări construcțiilor balneare din stațiunea Vatra-Dornei care se afla În administrația mitropoliei de Cernăuți. Practica balneară a fost modernizată prin dotarea cu aparatură modernă și lărgirea bazei de tratament. S-a amenajat parcul stațiunei și s-a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
natal pentru a studia), mai întâi ca student la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Litere și Filosofie. În paralel, a audiat și cursurile de drept bisericesc de la Facultatea de Drept din cadrul aceleiași Universități. În perioada studiilor de la Universitatea cernăuțeană, Nicolae Cotlarciuc a avut bucuria de a fi audiat cursurile reputaților oameni de cultură Ion G. Sbiera, Eusebiu Popovici, Vasile Găină, Isidor Onciu, Emilian Voiuțchi, Teodor și Vasile Tarnavschi. Printre obiectele de la Facultatea de Teologie pe care le-a studiat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
vreme după îmbrăcarea hainei monahale ajunge episcop, astfel încât nici nu se poate vorbi despre o activitate a lui în mănăstire. Nectarie Cotlarciuc a avut influență mare și pe scena politică din postura de profesor al facultății pentru că a reprezentat Universitatea cernăuțeană în Senatul corpurilor legiuitoare al Parlamentului de la Viena. Ba mai mult, se și implică în viața locală politică, fiind deputat și secretar în Senatul Român, membru al Partidului Democrat al Unirii și unul dintre liderii lui. A mai fost membru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mereu pus pe fapte, a fost membru în Comitetul Central și președinte de onoare al Ligii antirevizioniste din provincie, președinte al Societății Cultul Eroilor (regionala Bucovina) și Societății Crucea Roșie (filiala Cernăuți), președinte al Asociației pentru asistența studenților de la universitatea cernăuțeană, membru fondator și activ al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, membru fondator, onorar, emerit și președinte al Societății studențești Academia Ortodoxă, membru fondator și sprijinitor al Societății Muzicale Armonia, membru onorar și activ al Societății cantorilor bisericești
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1925 a înființat Casa de ajutor reciproc a preoților, iar pentru a înlesni preoților împrumuturi, în caz de dificultăți financiare, a înființat un institut de credit și ajutor al Eparhiei. S-a mai înființat un fond de editură al arhiepiscopiei cernăuțene, s-a introdus instituția de inspectori misionari, care a contribuit la regenerarea vieții religioase și a atmosferei morale din societate. S-a deschis de asemenea la Cernăuți, în incinta Mitropoliei, o școală, un atelier de pictură bisericească, și un mare
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
catedral”. Este de remarcat și faptul că a îngrijit, prelucrat și completat Liturgica Bisericei Ortodoxe pe care a scos-o într-o ediție nouă, în 1926. Lucrarea aparține lui Vasile Mitrofanovici și fusese publicată anterior, în 1909 și de profesorul cernăuțean Teodor Tarnavschi. În prefața Liturgicii, N. Cotlarciuc explică motivul și scopul pentru care a reeditat această carte: „La «Institutul Teologic» toate disciplinele teologice lipsind manualele, se predau sub formă de dictat [...]. Aceste prelegeri s-au păstrat în mare parte [...]. Unii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
coralul uriaș al suferințelor acestora, întâlnim aceleași dimensiuni specifice și definitorii aceleași dominante care creează fizionomia unui prototip, întâlnim, de la bun început, la toți, același sentiment al lumii răsturnate, o lume care și-a ieșit din matcă. Pentru basarabenii sau cernăuțenii refugiați, viața nu le-a mai dat șansa unui “mai apoi” ci un iremediabil “după aceea”... Le-a fost comună tuturor panica determinată de confuzia momentului dar și frica persistentă a aventurării silite în necunoscut. Nesiguranța este și ea în
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
locuri dragi tot atâtea repere scumpe ale unei neuitate geografii afective. Între toate acestea și prezentul contemporan al fiecăruia se ridicase un zid, nevăzut și neescaladabil. Raportul între de aici și de dincolo (de Prut), avea totuși rezonanțe diferite la cernăuțenii și basarabenii refugiați și la localnicii pe lângă care primii se aciuaseră. Și ne-a fost dat, totuși, să-1 trecem o dată, e adevărat târziu, după moartea bunicii, cea care a întruchipat pentru noi, la modul cel mai adânc, această dureroasă nostalgie
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
V. Gherasim, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc-Albu, Iulian Vesper, Traian Chelaru, E. Ar. Zaharia, dar și Nicolae Iorga, G. Tutoveanu și unde și a făcut debut în poezie Lucian Blaga - anunța apariția la Cernăuți a ziarului Cuvântul Țărănimii. Alt ziar cernăuțean - Dreptatea din 17 februarie 1922 se făcea și el ecoul evenimentului gazetăresc: „Marți 19 februarie va apare la Cernăuți un nou ziar săptămânal Cuvântul Țărănimii, organ al Partidului Țărănesc din B ucov inaʺ. Făcând cronica presei din Cernăuți, subsemnat ul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
51. În 1930, Rădăuți avea o populație de peste 16.000 de locuitori de diferite naționalități, între care românii dețineau un procent de 35.2 %. De numele acestui oraș se leagă gruparea literară Muguri ce a stat la baza mișcării literare cernăuțene Iconar, dar și Liceul Eudoxiu Hurmuzachi, instituție ce s-a constituit ca factor culturalizator, nu doar pentru elevii săi, ci și pentru restul societății rădăuțene. Cele peste 20 de societăți culturale aparținând nu doar românilor, ci și membrilor altor etnii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ajungea din București cu două zile întârziere 63. Câteva conferințe au prilejuit vizitarea Siretului de către personalități din capitală sau din localitățile învecinate. Presa vremii consemnează vizita lui Liviu Rebreanu ce ține o prelegere despre George Coșbuc, dar și a profesorului cernăuțean Leca Morariu, invitat în cadrul Asociației profesorilor secundari din Siret să conferențieze pe tema cântecului popular 64. Câmpulung Moldovenesc. În periplul său prin orașele țării, Ion Simionescu remarca ținutul din Câmpulung Moldovenesc, oraș de munte de pe Valea Moldovei, în care "natura
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
distractivă", în speranța că "revista noastră va fi un auxiliar prețios al școalei, complectând opera educativă a acesteia"213. Vor semna articole talentații Mihai Horodnic și Ion Roșca, din păcate, cu o viață timpuriu curmată, apoi, viitorii scriitori ai grupării cernăuțene Iconar: Iulian Vesper, Ghedeon Coca, Emil Giurgiuca - colaborator de la liceul din Gherla, Arcadie Cerneanu, Aurel Prelipceanu, Constantin Rotariu, Victor Neculce. Liceenii de la Muguri și-au dedicat primele creații istoriei și naturii moldovenești, satelor și folclorului din zonă, fiind preocupați și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
introducere a uniformei școlare de tip englez care să înlocuiască portul tradițional al elevilor este contestată, considerând că prin costumul românesc se îndepărtează influențele străine pe care bucovinenii le-au îndurat până la unire 41. Posibilitatea desființării teatrului și a conservatorului cernăuțean, în anii '30, stârnește nemulțumirile bucovinenilor ce acuză Bucureștiul manipulat de "insolența minoritară" că "ne reduc doar la rolul de simpli contribuabili coloniali" sau că această capitală s-a îndepărtat de orice chemări la viața românească (VIII, nr. 1, 1933
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
confirme principalul criteriu iorghist de acordare de credit publicațiilor periodice. Făt-Frumos are însă meritul de a publica articole despre intelectuali contemporani trecuți în lumea celor drepți, precum Vasile Bogrea, sau note prețioase despre Eminescu ori Creangă 59. În schimb, ziarul cernăuțean Glasul Bucovinei este privit sub lupa criticii datorită colaborării cu tinerii "iconari" ce nu fac decât să "repete modernismul liric, bizar, de la centru"60. În ancheta pe tema provinciei din 1938, pe care am mai invocat-o în acestă lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce apărea, dintr-un alt unghi, o capitală a periferiei în căutarea unui echilibru între național și universal. Pentru nordul Moldovei nu putem afirma că localismul devenise apanajul tinerei generații. O astfel de generație ar putea fi conturată în spațiul cernăuțean, în cadrul mișcării iconariste. Totuși, apropierea iconariștilor de politica extremei drepte a diminuat, într-o anumită măsură, asumarea principiului "arta de dragul artei". Pe de altă parte, cel puțin pentru județele nord-moldovenești din Vechiul Regat, prin exploatarea localului și doar a localului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]