153 matches
-
Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF, 1996, 39; Rachieru, Poeți Bucovina, 462-470; Ioan Romeo Roșiianu, „Litanii”, CRC, 1997, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 233-234; Rodica Mureșan, Un inepuizabil și neîmpăcat Ulyse, „Crai nou”, 1999, 6 noiembrie; Ion Beldeanu, Doi poeți cernăuțeni, CL, 1999, 12; Ion Murgeanu, Poetul Bucovinei luptătoare, „Curierul românesc”, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 471-481; Mihai Iacobescu, „Iluzii și lanțuri”, „Bucovina literară”, 2002, 3-4; Mihai Cimpoi, Critice
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
este inclus în rubrica „Orizonturi spirituale”. Alte rubrici: „Credința străbună”, „Oameni și locuri”, „Din creația cititorilor noștri”, „Cum am trăit, cum mai trăim”, „Micromonografii” (despre întemeierea unor sate bucovinene), „Cărți, publicații și calendare apărute sub îndrumarea și cu sprijinul Arboroasei cernăuțene”, „Odinioară și azi - din cronica presei”. Alți colaboratori: Dimitrie Poptămaș, N. Monteoru, Clement Antonovici, Constantin Ungureanu, Mihai Iacobescu, Petre Ciobanu, Ilie Salahor, Ion Posteucă, Ion Grămadă, Dumitru Oprișan, Ion Cosmei, Gheorghe Florea, Romeo Toporoceanu, Nicolae Motrescu, Dumitru Ursulean, Gheorghe Calcan
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Din 1897, când apare la Cernăuți „Patria”, scrie foiletoane politice atât de vehemențe și demascatoare la adresa guvernului și a aparatului administrativ habsburgic, încât redacția nu îndrăznește să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” și la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva foiletoane, între care trei sunt despre Mihai Eminescu) și la „Sentinela”. A scos în broșură o prezentare a scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (1897). Bolnav de ftizie, alcoolic, ducând o existență boema, va sfârși
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
cel Mare” din Suceava, se transferă în 1906 la Școala Normală din Cernăuți, unde va activa până în 1914, când trece în Regat, fiind numit profesor și director la Liceul „Nicolae Filipescu” din Bazargic (1914-1916). Membru încă din studenție al societății cernăuțene Junimea, își face debutul în 1901, la „Deșteptarea”, cu un articol despre Avram Iancu. Va fi unul din fondatorii revistei „Junimea literară” (1904), din al cărei comitet de redacție face parte. Mai colaborează cu articole de critică literară, însemnări, note
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
stațiunea Experimentala Agricolă Suceava (1965-1971). 3. Sprijin documentar al cercetătorilor din cele două stațiuni, Îndeosebi pentru pregătirea lucrărilor de doctorat. 4. Translator și ghid la obiective turistice bucovinene pentru delegații străine sau din țară. 5. Colaborator principal, alături de Erich Beck (cernăuțean stabilit În Germania), la redactarea lucrării Enciclopedia Bucovinei (2 volume) a lui Emil Satco, Biblioteca Bucovinei I.C.Sbiera, Suceava, 2004. 6. Muzeograf la Complexul muzeal Fălticeni (1971-1975). 7. Ctitor al « Galeriei oamenilor de seamă », in casa donată de frații scriitori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cădea eroic la numai 31 de ani. Atras de timpuriu de literatură, G. debutează în 1904 cu proză la „Junimea literară” din Cernăuți, semnând cu pseudonimul Nicu Nalbă. Își continuă activitatea publicistică în perioada studenției, lucrând ca redactor la revistele cernăuțene „Deșteptarea” și „Viața nouă”, precum și la „Românul” din Arad. Mai colaborează în paralel și la alte periodice („Tribuna”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Glasul Bucovinei”, „Neamul românesc”) cu articole, versuri și proză. Sfârșitul prematur l-a împiedicat să-și adune scrierile
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
lucrător ceferist, îi impuneau tatălui său, Grigore Chelariu, să-și schimbe mereu locul de muncă, C. face clasele primare la Măriței, Ițcani, Suceava, ba chiar și la Bautsch-Budisov (Moravia), de unde familia revine, în 1918, în țară. Din 1919, urmează liceul cernăuțean „Aron Pumnul”, absolvit în 1926. Se înscrie, în același an, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cernăuți, luându-și magna cum laude licența în filosofie (1930), domeniu în care își va susține, în 1937, și doctoratul (cu
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Ligii Culturale. Îmbinând bunul gust cu inițiativa, organizează o serie de conferințe, spectacole, concerte, șezători ș.a. Cea mai însemnată biruință a lui ca președinte al Ligii rămâne amplasarea, în decembrie 1930, a bustului lui Eminescu în parcul Arboroasa din fața catedralei cernăuțene. G. desfășoară de timpuriu o activitate publicistică susținută. Articole de critică, istorie literară, literatură comparată, poezii, nuvele, traduceri, studii filosofice și din domeniul pedagogic sunt răspândite cu generozitate în numeroase publicații din Bucovina și din alte părți ale țării. Cu
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
prevăzut de Decretul Lege No. 2909/41, Excelența Voastră binevoiți a stabili ca, în conformitate cu spiritul și economia legii care determină obligațiunile impuse evreilor proporțional cu suma veniturilor în cursul anului de la 1 Aprilie 1940 până la 31 Martie 1941, obligațiunile evreilor Cernăuțeni pe baza acestei legi să fie fixate proporțional cu timpul de la 1 Aprilie 1940 până la 28 Iunie 1940, timpul în care în cursul acestui an au putut realiza un venit, deci la o pătrime, modalitățile de stabilire a acestui venit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
le va reciti." Câți vor fi intrat în jocul propus de poet e greu de spus. Cert este că un ecou rapid și ,de breaslă" a venit dinspre Bucovina, în luna septembrie a aceluiași an. În numărul 2 al revistei cernăuțene recent înființate la acea dată, purtând denumirea societății cultural-naționale ,}ara Șipenițului", apar niște ,comentarii lirice la câteva Poeme într-un vers de Ion Pillat", nu sub forma unor ,lungi poeme", ci a unor catrene semnate de Mircea Streinul. Tânărul poet
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
pe cei care tac). Cartea nu include decît partitura uneia din vocile duetului dar, din fericire, e vocea cea mai interesantă din perspectiva posterității... Un caz asemănător îl oferă corespondența purtată de poet cu Ilana Schmueli, o prietenă din copilăria cernăuțeană de care urgia războiului și a Holocaustului l-a despărțit pe Celan o bună bucată de vreme - mai exact pînă în anul l969 cînd poetul vizitează Israelul. Ilana îi întoarce vizita și astfel cei doi se reîntîlnesc de Crăciun, la
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
Pentru a sublinia cât de importantă era fabrica, trebuie menționat faptul că trenul care circula pe relația Dornești - Rădăuți avea oprire în dreptul fabricii, în locul numit de localnici „La Plop”. În 1835, în Rădăuți exista o fabrică de hârtie deținută de cernăuțeanul Johann Eckert. Pentru că orașul se află în apropierea zonei forestiere, existau numeroase gatere, precum și o fabrică de ferăstraie „Bucovina” (1908). Agricultura a fost mereu un sector important în zona Rădăuților. De altfel în județul interbelic Rădăuți (mai exact în Câmpulung
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
ajutat nici de tătari, polonezi sau germani, se retrage la Constantinopol. Exilat la Rhodos în urma insistențelor reînscăunatului Alexandru Lăpușneanu, ajunge negustor de pietre scumpe, obținând avere și trecere la Istanbul. Punându-se în legătură cu boierii moldoveni, între care cu Ieremia Golia Cernăuțeanul, nemulțumit de prea multa plecare către polonezi a lui Bogdan Lăpușneanu, fiul lui Alexandru Lăpușneanu, jurând credință turcilor, Ioan Vodă câștigă tronul Moldovei. Bogdan Lăpușneanu e învins și gonit cu tot ajutorul polonez, ba chiar înlăturat și din Polonia. Văzându
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
1922-1926; senator de drept, între 1928-1933; ministru secretar de stat pentru minorități etnice în 1933; ministru al muncii în guvernul condus de Gheorghe Tătărăscu; ministru al cultelor și artelor în guvernul Gheorghe Tătărăscu. În perioada interbelică, profesorul și rectorul universității cernăuțene a editat volumul "Corespondență diplomatică și rapoarte consulare austriece", în colecția Hurmuzachi, a editat revista "Junimea literară", a publicat "Istoria Basarabiei", a susținut Buletinul "Codrul Cozminului". Lucrarea sa cea mai reprezentativă este "Problema ucrainiană în lumina istoriei", iar Societatea pentru
Ion Nistor () [Corola-website/Science/306711_a_308040]
-
(n. 16 septembrie 1917, Chitila-București, România), este o graficiană și pictoriță română. Părinții, cernăuțeni, se aflau în 1917 în refugiu, în sudul țării unde s-a și născut viitoarea plasticiană. După război familia Masichievici revine la Cernăuți. Aici Hortensia urmează studiile primare și liceale, apoi, Facultatea de Drept (1939). Studiază, în continuare, la Academia
Hortensia Masichievici Mișu () [Corola-website/Science/308447_a_309776]
-
Răzvan Theodorescu, ministrul român al culturii și cultelor. În anul 2008, la inițiativa Asociației pentru Educație, Democrație și Toleranță "Traian Popovici" și cu finanțarea Ministerului Culturii și Cultelor a fost dezvelit în satul Colacu un bust în memoria fostului primar cernăuțean. La 21 aprilie 2009, la inițiativa evreilor supraviețuitori ai Holocaustului, dar și cu susținerea autorităților locale din Cernăuți, a fost amplasată o placă comemorativă din marmură neagră pe peretele fostei locuințe din Cernăuți a lui Traian Popovici (de pe strada Zankovetka
Traian Popovici () [Corola-website/Science/302989_a_304318]
-
proprietățile și afacerile în decurs de 14 zile. La 31 ianuarie 1939, el a fost destituit din funcția de rezident regal al Ținutului Suceava - din cauza incapacității de a rezolva problemele sociale și politice ale Bucovinei și a conflictului cu studențimea cernăuțeană și înlocuit de Gheorghe Flondor. Alexianu a fost apoi numit în funcția de rezident regal al Ținutului Bucegi (cu reședința la București). A deținut această poziție până în octombrie 1940. La 19 august 1941, Alexianu a fost numit de Ion Antonescu
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
Sibiu - Giurgiu - București. De fapt, sunt ani de cunoaștere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor și a realităților românești, un pelerinaj transilvănean al cărui autor moral a fost Aron Pumnul. „Cât de clar este, respectând documentele epocii cernăuțene, respectând adevărul istoric atât cât există în ele, cât de cert este că drumul lui Eminescu în Transilvania, departe de a fi o «împrejurare boemă», «un imbold romantic al adolescenței», a fost - în fond - încheierea sublimă a unei lecții pentru
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
I a făcut o vizită la Cernăuți și s-a dus la sinagogă în ziua de Yom Kippur. În 1880, în Cernăuți locuiau 14.449 evrei dintr-un total de 45.600 persoane, adică 31.7% din populație. Numărul evreilor cernăuțeni a crescut la 17.359 în 1890, 21.587 în 1900, 28.613 în 1910 (32.8% din populație) și 43.701 în 1919 (41.7% din populație). În oraș și mai ales satele și orașele din apropiere, majoritatea populației
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
cercetătorul Petru Grior din Cernăuți. În continuare, la ora 11:30, la Casa de Cultură din Rădăuți a avut loc un simpozion dedicat Unirii Bucovinei cu România, la care au susținut comunicări lector dr. Vlad Gafița, prof. dr. Daniel Hrenciuc, cernăuțeanul Petru Grior, ing. Mircea Irimescu (deputat în Parlamentul României) și viceprimarul Simion Sticleț. Pe soclul bustului este amplasată o placă de marmură neagră pe care este scris: ""Iancu Flondor. 1865-1924. Eroul Unirii Bucovinei cu România"".
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
din secolul al XVIII-lea. Aici se află 2.000 de pietre funerare, pe care sunt sculptate stele funerare impresionante, precum și leul (simbol al iudaismului). Printre cei care au fost înmormântați aici se află și Sara Schmidt, mama celebrului tenor cernăuțean Joseph Schmidt (1904-1942), decedată la 31 mai 1950. În anul 1848, cele 20 de familii de evrei din Gura Humorului au format o comunitate și au început să folosească o casă particulară pe post de sinagogă. În 1869, pe strada
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
plan ale generației sale: Victor Ion Popa (numit director artistic al instituției), Aurel Ion Maican, George Mihail Zamfirescu - animatori ai vieții teatrale interbelice de care îl apropie viziunea înnoitoare asupra artei spectacolului. Grație colaborării sale cu cei trei regizori, scena cernăuțeană e propulsată în avangarda mișcării teatrale românești. Pentru deschiderea stagiunii 1926-1927, Löwendal proiectează și execută o cortină extrem de elogiată în presa vremii. Realizează o montare inedită a piesei Crimă și pedeapsă, după Dostoievski, propunând o inovație tehnică - scena glisantă pe
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
Cernăuți (1847-1850), urmând și cursul de limbă și literatură română al lui Aron Pumnul. În perioada studenției, a început să scrie poezii patriotice, pe care le-a publicat în ziarul "Zimbrul" sub pseudonimul Porumbescu. Devine secretar de redacție al ziarului cernăuțean "Bucovina" publicat între anii 1848-1850 de familia Hurmuzachi. În casa acestora, el a cunoscut mai mulți revoluționari pașoptiști printre care și pe Vasile Alecsandri. Acesta l-a îndemnat să culeagă folclor din satele bucovinene, zicându-i: ""Scrie, să împărtășești și
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
moștenilor ferecitl Aleco cav: de Popovici și a comunei paroch: și s'a sfințit la 27 octomvre 1889 de archiepiscopul și mitropolitul Silvestru. Onofrei Mironovici paroch."" Catapeteasma a fost confecționată din lemn de frasin, icoanele fiind pictate de renumitul pictor cernăuțean Epaminonda Bucevschi (1843-1891). Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, iar exteriorul bisericii a fost refăcut mai întâi în anul 1986 și apoi în 2007, preot-paroh fiind Leonte Galeș. Lângă
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
din urmă să suporte cheltuielile legate de restaurare. După restaurare, biserica urma a fi destinată "„junimii studioasă gr. or. de la Gimnaziu gr. or., și de la școlile poporale din Suceava”". Împăratul a avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și calcularea costurilor lucrărilor de restaurare. Într-un raport din septembrie 1891, el a comunicat Consistoriului ortodox că pentru executarea lucrărilor de restaurare ar fi necesară o sumă de 25.000 florini
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]