244 matches
-
deznodământul. Dacă ceea ce povestise corăbierul semăna mai mult cu un fabliau, istorisirea aprodului devine mai acidă, mai virulent critică, căci el se dorește un spirit justițiar și propune o revanșă împotriva decăderii clerului, înfățișându-le ascultătorilor săi, ceata veselă și certăreață în același timp a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care se vor învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este răbufnirea feminină închisă constrângător de o societate patriarhală misogină. Negustorul, dar și hangiul, alți pelerini din universul Povestirilor din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui Melibeus: violentă și militînd pentru o atitudine feminină defensivă, vrea să schimbe rolurile dintre sexe. Toate femeile care apar portretizate în rama Povestirilor din Canterbury
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o alta capabilă de crimă și care aduce în urma gestului ei prăbușirea unei întregi familii (V, 3), un alt personaj feminin - Ghita (VII, 4) - își blamează soțul cu injurii și amenințări, are un limbaj neaoș, vulgar, presărat cu invective, este certăreață și vicleană, „o femeiușcă simplă, pe care fără îndoială numai iubirea a învățat-o să fie atâta de șmecheră” 217 . Lauretta dă o admirabilă definiție cuvântului de duh: „trebuie să muște pe ascultător cum mușcă o oaie și nu cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nevoia de explorare, de călătorie, de descoperire a sacrului, căci finalitatea unui pelerinaj nu putea fi decât încercarea apropierii de divinitate. Cu toate acestea, grupul pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury este eterogen, hazliu, plin de pitoresc uman, gălăgios și certăreț, trivial și dezinvolt. Nu mai regăsim nimic din manierele cultivate și elegante, din grația și finețea tinerilor brigatei. Personajele lui Geoffrey Chaucer provin din toate mediile sociale, sunt de cele mai multe ori oameni simpli, cu un comportament necizelat, vorbesc deschis și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
deznodământul. Dacă ceea ce povestise corăbierul semăna mai mult cu un fabliau, istorisirea aprodului devine mai acidă, mai virulent critică, căci el se dorește un spirit justițiar și propune o revanșă împotriva decăderii clerului, înfățișându-le ascultătorilor săi, ceata veselă și certăreață în același timp a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care se vor învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu conflicte care se rezolvă p rin victoria dragostei, a omeniei, împotriva prejudecăților și calculelor, a mentalităților conservatoare, meschine. Take, Ianke și Cadâr fac parte din galeria originală a personajelor lui Victor Ion Popa, oameni buni și generoși, guralivi și certăreți. Prototipurile lor aparțin Bârladului de altădată: Take e Petrache Peiu, negustor de pălării de la întretăierea străzilor Ștefan cel Mare și Cuza Vodă. Casa lui mai există și numele familiei e încrustat pe fronti spiciu. Oameni de odinioară ne spuneau că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să fure energie Îl constituie rugăciunea pentru că aceasta constituie În același timp și un ajutor pentru corectarea deformațiilor structurilor sale spirituale. "Rugați-vă pentru cei ce vă blestemă și binecuvântați-i pe cei ce vă urăsc." Soluția este să evitați certăreții care nu-și pot exprima sentimentele negative decât În formă conflictuală; există indivizi care au o mică dispută cu ridicat de voce cel puțin Îi auzi. Nu este normal! Cum Îi recunoaștem: după gradul de epuizare pe care ni-l
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
agitatori ai ordinii civile, iar în creștini, pe cei ai armatei sale. 4. Epurările soldaților creștini din armata romană Învățăturile lui Tertulian (160-230) și Origene (185-254) despre prestarea serviciului militar nu au acceptate de întreaga creștinătate, fiind considerate expresia caracterului certăreț al unuia și isteric al celuilalt, impulsivi în consecințele lor și ignoranți față de realitățile vieții. Creștinii nu aveau motive să se revolte împotriva autorităților civile pentru că atât religia cât și episcopii lor nu ar fi permis aceasta. După anul 225
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și să ascult de oameni fără credință. De fapt, în armata acestei lumi, pe unde am fost văzut rătăcind timp de douăzeci și șase de ani, nu am fost prezentat superiorului meu ca un criminal și nici ca un om certăreț. De șapte ori am participat la război, nu m-am împotrivit niciodată cuiva cu autoritate peste mine și nici nu am maltratat pe vreunul supus mie. Împăratul nu m-a văzut niciodată greșind, și acum crezi că eu, care am
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Călinescu. Exprimând împotrivirea față de această manieră de a percepe critica, textul lui Eliot capătă o anumită virulență, dezlănțuită asupra acelora care au distorsionat idealul unei critici "calme, de cooperare", transformând-o mai degrabă într-o "tribună pentru oratori învrăjbiți și certăreți care nici măcar nu au ajuns să-și formuleze limpede punctele litigioase."283 În viziunea lui Eliot una neoclasică critica trebuie să se ridice deasupra polemicilor minore și a "măruntelor ciudățenii personale", devenind astfel întru totul obiectivă. În continuare, articolul urmărește
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
clasa a II-a. Tatăl său l-a dat în gazdă, la un profesor de limba franceză, Victor Blanchin, crezînd că băiatul va putea prinde ușor această limbă, prin conversație zilnică, cu profesorul. N-a reușit; profesorul era bețiv și certăreț și lipsea de acasă mai toată ziua. În schimb, a căpătat o boală de urechi, din cauza igrasiei din camera în care era găzduit. Întrucît repeta clasa, a căpătat "eminent" la limba română și religie, "cu distinc ție" la istorie și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la NEMI). Desenează în mod repetat case mari goale și negre (fig. 5-1 și 5-2). În prezența mamei sale atitudinea sa este diferită: devine instabil, agitat, zgomotos, provocând-o constant ca și cum i-ar căuta mereu privirea. Acasă este un copil certăreț, mai ales cu sora lui mai mică, pe care este foarte gelos; el este însă și afectuos spune mama, își suge degetul toată ziua și în fiecare seară găsește o rochie de casă în care se înfășoară. Este anorexic, refuză
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu ne place (sau că nu e pentru noi), renunțăm și încercăm alt sport sau metodă de recreare. Continuăm activitățile numai dacă ne provoacă un sentiment de împlinire sau de plăcere, fie și numai la nivel inconștient. În cazul cuplurilor certărețe însă, libertatea de a da glas frustrărilor vieții împreună cu o altă persoană poate constitui liantul care îi ține împreună o viață întreagă, oricât de ciudat poate părea. În cazul acesta, cearta reprezintă o formă de intimitate sau familiaritate, aproape o
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Biroul devine astfel mai interesant ca niciodată. Alianțele se formează rapid și se schimbă la fel de rapid, iar problema cu privire la „de care parte ești” devine preocuparea centrală a zilei. Și, brusc, toți dau în mintea copiilor de școală generală. Precum mariajele certărețe, unele locuri de muncă au trăit, ba chiar încurajat subtil, această dietă stimulativă de agresiuni verbale pentru luni sau chiar ani întregi. Întrebarea pentru cei care lucrează acolo este de la sine înțeleasă: Chiar vă doriți ca irascibilul domn Phelps să
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
cărți, se emit ipoteze asupra mamei sau a bunicii, se iscă certuri și bătăi. "Șmecherul" este regele acestei sublumi, un amestec de țăran argentinian rău și de delincvent sicilian, care se transformă în arhetipul acestei civilizații noi: este ranchiunos și certăreț, pus pe hartă și macho. În cafenelele sărace din port, se cântă și se dansează un dans ciudat: bărbatul își înfige privirea în ochii partenerei, o ia strâns în brațe într-un fel de balet răutăcios. Dansează înlănțuiți un fel
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
creat această profundă expresie, este un popor care are destin"152. Bărbatul tangoului caută o viață întreagă femeia ideală, ca să constate finalmente că aceasta nu poate fi decât una: mama: "Pământ de conquistadori. / mai cu seamă de gauchos / Gauchos șmecheri, /certăreți și cântăreți / Ce, cu legile lor aspre / și fără un câine la ușă / far' de Dumnezeu, far' de lege, fără tată / n-au crezut niciodată / în iubire de femeie / în afar' de maica lor"153. În vremurile conquistadorilor, care erau
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Rutebeuf, care pare să fi fost pamfletarul stipendiat al profesorilor laici în momentul marelui conflict ce a tulburat universitatea pariziană în anii 1250 și care i-a implicat și pe regele Franței, dar și mai mulți papi succesivi. Acest ton certăreț și subiectiv definește o figură poetică ce va marca multă vreme literele franceze; de fapt, despre Rutebeuf s-a spus că a fost, înaintea lui Villon, "primul dintre poeții blestemați"... Curțile medievale erau populate de oameni de litere; regii, papii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fost cea mai frumoasă femeie pe care am văzut-o vreodată. Tot ce sunt îi datorez mamei mele. Tot succesul meu în viață, educația mea morală, intelectuală și fizică provin de la ea.” George Washington „Unele mame sunt pupăcioase, altele sunt certărețe, dar dragostea rămâne aceeași, iar cele mai multe mame te sărută și te ceartă în același timp.” Pearl S. Buck „Toate femeile devin asemeni mamelor lor. Aceasta este tragedia lor. Nici unui bărbat nu i se întâmplă asta. Aceasta este tragedia lui.” Oscar
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
pe stradă, în instituții publice, în trafic? 4.9.2. Care sunt caracteristicile relațiilor sociale din Craiova? Dominante, sunt relațiile de conflict, de cooperare, de prietenie sau de indiferență? 4.9.3. Despre olteni se spune că au o fire certăreață. Dvs. împărtășiți această părere. Argumentați, vă rog. Care credeți că sunt cauzele certurilor și conflictelor dintre olteni? Obiective: • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor. Ne interesează să aflăm dacă respondenții cred același
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sau de indiferență? 4.9.3. Despre olteni se spune că au o fire certăreață. Dvs. împărtășiți această părere. Argumentați, vă rog. Care credeți că sunt cauzele certurilor și conflictelor dintre olteni? Obiective: • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor. Ne interesează să aflăm dacă respondenții cred același lucru și care este explicația lor pentru această manifestare. • În situația în care cineva nu împărtășește convingerea că oltenii sunt certăreți, va fi solicitată o explicație
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor. Ne interesează să aflăm dacă respondenții cred același lucru și care este explicația lor pentru această manifestare. • În situația în care cineva nu împărtășește convingerea că oltenii sunt certăreți, va fi solicitată o explicație: Cum s-a format această imagine? 4.9.4. Care este părerea dvs. despre construirea acestei imagini? Reflectă ea fidel realitatea din orașul nostru sau dimpotrivă? În ultimii doi ani, Craiova a ajuns de multe
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Craiova este una corectă sau, dimpotrivă, este exagerată • Încercăm să aflăm, dincolo de modul în care au fost reflectate actele de violență în mass-media, ce spun acestea despre felul de a fi al olteanului • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor 4.9.5. Ce efecte credeți că a produs arestarea primarului Antonie Solomon asupra imaginii oltenilor, în general, asupra orașului Craiova, în special? Obiective: • Vrem să aflăm dacă arestarea lui A. Solomon a produs
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
aflăm dacă arestarea lui A. Solomon a produs efecte asupra modului în care sunt percepuți oltenii la nivel național • Pot fi solicitate și alte opinii despre implicațiile politice și culturale ale arestării primarului • Se testează stereotipia socială că oltenii sunt certăreți și că se aprind foarte ușor 5. ORIZONTUL TEMPORAL CARACTERISTIC OLTENILOR Profesorul american, Philip Zimbardo, după 30 de ani de cercetări, a susținut că există 6 zone sau modalități ale timpului, în care oamenii trăiesc: 2 sunt concentrate pe trecut
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în această zi cu o inimă bună și căită vor obține indulgența pentru toate păcatele lor». Am insistat asupra indulgenței pentru cei care nu știu, ca ei să nu se scuze invocând ignoranța, și mai ales pentru cei invidioși și certăreți, care încearcă în unele cazuri să distrugă, să desființeze și să condamne ceea ce întreaga Italie, Franță, Spanie și alte provincii, fie de dincoace de munți, fie de dincolo de munți, ba, mai mult, chiar și Dumnezeu, din reverență față de prea Sfânta
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cuprinzând în spațiul ei, șase camere și dependințe. Livada și grădina erau punctul de atracție pentru cei doi copii și Margareta soția inginerului Scărlătescu. Zona era liniștită, apărată de zgomotele urbanismului excesiv și poluarea fonică a vecinilor curioși și clevetitori, certăreți și zurbagii. Tocmai s-au mutat, că problemele au și început să apară, din prima noapte, transformând viața familiei într-un adevărat coșmar. Fiind miezul nopții, inginerul Mihail Scărlătescu, încercă să se scoale pentru a bea apă. Era cuprins de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]