KorAP: Find »[drukola/base=cetățeană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...11 >

265 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839

a fost nevoită să recheme pe doi dintre ei, pe motivul că aceștia urmau indicațiile primite de la Moscova, și nu de la București (unul era rus, și purta chiar acest nume; al doilea era școlit la Moscova și însurat cu o cetățeană care a refuzat dobândirea cetățeniei române; cum acesta era tot timpul în colonia formată la Budapesta serviciu, școală, socializare la ambasada sovietică -, autoritățile de la București s-au sesizat că el face, ca director, altceva decât ceea ce se cuvenea în calitatea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

popotă toată lumea mânâncă cum poate. Fiecare ofițer a împrumutat de la gazdă două farfurii, furculiță și cuțit, și așa înarmați, mânâncă cu poftă o mâncare cum a dat Dumnezeu, în grădina publică, între două ziduri de curioși cetățeni perciunați și de cetățene gătite, cari cu toții și cu toatele nu mai pot de bucurie că au venit ofițeri în orașul lor. Dorm la domnu Freitay, cârciumar. Acest domn Freitay, gânditor și destul de cumpănit la vorbă, are două fetițe: Roza și Beti, și nevastă-sa

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289

Andrei Miroiu De ce am scris despre morală în politică? Volumul reunește articolele pe care leam publicat pe această temă în ultimii 10 ani, despre acea perioadă. Am „crescut” în sensul pregătirii pentru etica politică, atât ca specialistă, cât și ca cetățeană în ultimii 17 ani (primii 34 de ani din viață i-am trăit în comunism). Am avut și mai devreme o sensibilitate accentuată, încărcată de emoții, de rușine sau uneori de ură față de i-moralitatea politică. Asemenea multora dintre dumneavoastră

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
regimul comunist, precum și soțului meu, Adrian Miroiu, pentru valori și credințe crescute și împărtășite de-a lungul celor 31 de ani petrecuți împreună. Mulțumesc prietenilor mei solidari, cu și între care m-am format și mă dezvolt ca persoană și cetățeană: Ștefan Blaj, Monica Ileana Calotă, Otilia David, Eva Oros, Cornel Dorneanu, Laura Grunberg, Daniela Ion, Dana Lambropulos, Petru Lucaci, Mircea Miclea, Liviu Niculescu. Partea I Trecutul și păcatele Între Autobiografie și Curriculum Vitae Până la ceea ce statistic se cheamă mijlocul vieții

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
mediatizare. Fac o mică paranteză. Din experiență proprie știu cum se îngroapă un proiect de normalitate prin îngroparea autorului. Tentativa de introducere și mai ales de aplicare a Codurilor Etice în universități (2005) a fost substanțial avariată în ideea că cetățeana principal autoare și promotoare practică „clanul”, nepotismul și favoritismul. Nimeni nu a demonstrat cum practic eu toate acestea, dar etichetările au curs la vale: „Ia te uită cine vorbește de morală în universități!”. Analog, văd cum politicieni și jurnaliști extrem de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
De ce nu am continua cercul vicios al democrației neliberale? Text publicat în Curentul, 3 august 1998 Amărîții, elitismul și cultura fără civilizație Societățile democratice au elite profesionale și politice. Dar ele nu au elite cetățenești. Nici o persoană nu este mai cetățeană decât alta. Nu are drepturi diferite de alta în același sistem de referință. Societățile conservatoare au elite omenești. Ele creează discrepanțe între drepturi, după cum se dovedesc milostive față de vitregiții sorții. Mă voi ocupa de două produse ale elitismului nostru: amărîții

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
această cauză filosofia populară dominantă era: „Decât să muncim cu rost, mai bine puțin și prost”. În urma ei, conservatori cum ne-am aflat și încă ne mai aflăm, a rămas o mare de „victime” cărora „statul” le-a transmis mesajul: „Cetățene, dormi în pace!”. Rezultatul este acela că întrebarea „ce faci ca să-ți câștigi existența?” adresată adulților sănătoși, nu este de loc populară. În schimb, populară este întrebarea: „Cum faci rost de bani?”. Răspunsul standard este acela că nu ne lasă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
câteva zile în serviciul public. Pe scurt, însetez după o guvernare de prestatori de servicii pentru prestatori de servicii trecuți, actuali și viitori. Aceasta este conspirația pentru care am votat „băseștii” sau ceva pe aproape, oricare ar fi ei. Ca cetățeană și contribuabilă nu voi ierta pe nimeni care se va pitula sub vălul solemn al „secretului de stat” în legătură cu bugetul public, indiferent dacă are „morgă” și vorbește neotabla integrării sau râde cu poftă și vorbește pe înțelesul „vulgului”. Atâta că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
suportăm consecințele actelor celor desemnați în funcții publice majore. Credințele intime, în ultimă instanță, îi privesc personal. Text publicat în Curentul, 11 decembrie 1997 Dați-ne statul înapoi! Apel către politicieni Vă scriu în calitate de cetățeană-contribuabilă, în interesul multor cetățeni și cetățene, contribuabili la rândul lor, oameni pe care îi cunosc direct în calitate de colegi, profesori, politologi, membrii activi a societății civile și, indirect, din cercetări sociale. Fac un apel la dumneavoastră să puneți capăt politicilor antiliberale și antisocial-democrate pe care le duceți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
de ce nu, „le vorbesc filosofie”. Cetățenii vor moralitate în politică fiindcă democrația fără încredere publică este vorbă goală: promisiuni respectate, alocarea transparentă a resurselor publice, sănătate și educație de calitate, siguranță de mișcare. Cu alte cuvinte, populația este tot mai cetățeană, tot mai contractualistă, tot mai pretențioasă în timp ce în majoritatea lor, politicienii sunt tot mai retardați în moravurile primului deceniu. Fiind înăuntru sau în proximitatea clienților favoriți ai statului, ei nu vor să accepte să depindă direct de cetățeni. Doresc să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269

val, îndeosebi ca perspectivă teoretică, a fost marcat mult mai devreme în Franța prin apariția cărții Simonei de Beauvoirxe "„DeBeauvoir,Simone", Al doilea sex, în 1949. Ambele lucrări încearcă să fie răspunsuri la întrebarea „de ce, în ciuda egalității formale, femeile rămân cetățene de rangul al doilea”, sau, cu alte cuvinte, trebuie oare ca femeile „să devină bărbați” (după cum susține Simone de Beauvoir) pentru ca ele să fie egale cu bărbații? Constatările ce au urmat valului I sunt legate de faptul că femeile au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
să aibă o asemenea barieră. Este posibil ca neintervenția în viața privată să însemne tolerarea abuzurilor și violențelor unui membru al familiei asupra celorlalți. Femeile se confruntă cu problema rolurilor active multiple: profesionistă, soție, mamă, companie sexuală, menajeră, educatoare, sfătuitoare, cetățeană. „Feminismul oferă un limbaj publicxe "„public" pentru disperarea și deruta privată a femeilor.” (J. Landesxe "„Landes,Joan", 1988, p. 12). Pentru femei, feminismul a însemnat ieșirea din izolarea privată, spargerea tabuurilor despre intangibilitatea vieții private, precum și accentuarea faptului că problemele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
A Vindication se înscriu în tradițiaxe "„tradiție" liberală inaugurată de John Lockexe "„Locke,John", accentuând egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi" a femeilor cu bărbații la educație și în fața legii. Femeile trebuie tratate ca ființe pe deplin umane și educate ca viitoare cetățene. Toată opera lui Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry" are accente amar-polemice împotriva modului în care teoreticienii „luminați” ai iluminismului continuă să contribuie la încarcerarea femeilor în funcțiile lor sexual-reproductive, negându-le statutul de subiecți politici. Mintea femeilor este, în astfel de perspective

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
jertfa și devotamentul. Revoluționarea relațiilor de familie se oprește la libertatea de a alege o condiție care înainte era impusă. Obligația de a te căsători și căsătoriile aranjate sunt înlocuite cu subordonarea din dragoste. Femeile nu au autonomiexe "„autonomie", sunt cetățene ca mame și soții, nu ca persoane, sunt ocrotitoare-îngrijitoare, sunt „eroine ale spațiului privatxe "„privat"”. Exemplul familiei Rosettixe "„Rosetti,C.A." stă viu în acest sens: bărbatul familiei se sacrifică pe altarul revoluției în mod nemijlocit. Bătălia lui este schimbarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Mariei Rosettixe "„Rosetti,Maria" este cauza bărbatului ei. Un pas cu totul semnificativ îl face Cezar Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" (Scrieri II, vezi Popa,xe "„Popa,RalucaMaria" ibidem)xe "„Bolliac,Cezar", pronunțându-se pentru emancipareaxe "„emancipare" femeii prin dobândirea statutului de cetățeană și a libertății sexuale. Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" este un militant al schimbării atitudinii față de femei, mai ales față de cele pe care le socotește excepționale. Coerent cu gânditorii apuseni ai vremii sale, Bolliacxe "„Bolliac,Cezar" consideră femeile ca având un pregnant

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
veche și mai răspândită formă de dominație, că patriarhatulxe "„patriarhat" este mai vechi și mai universal decât orice altă formă de aservire. În anumite contexte, devine purtătorul de cuvânt al intereselor femeilor: solicită pentru femei drept de vot, statutul de cetățene legiuitoare, judecătoare și executoare (în 1866), în alte contexte el se înscrie în corul general al opțiunii pentru votul universal masculin. Un aliat important, mai puțin al feminismului și mai mult al antipatriarhalismului în relația statxe "„stat"-cetățean, este Ion

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" drept crez al militantismului feminist al acelor vremuri este acea formă de cetățeniexe "„cetățenie" în care individul este în slujba polisului, el este (și folosirea masculinuluixe "„masculinitate" aici e corectă, o dată ce femeile, de fapt, nu erau cetățene) o persoană cu responsabilități și datorii, trăiește în slujba comunității, și nu a propriilor sale interese. Această retorică nu a lipsit deloc în România, și a atins apogeul de extremă stângă în comunismxe "„comunism". Doar cei aflați în slujba binelui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Dreptul la muncă atrăgea datoria de a munci. O importanță mare a avut-o faptul că toate veniturile trebuiau să provină fie din salarii, fie din pensii (nu era admis un venit care nu provenea din muncă). Fiecare cetățean și cetățeană aveau dreptul și datoria să muncească, dacă aveau capacitatea să o facă. Cine nu presta o muncă ce putea să fie controlată de către statxe "„stat" era socotit un parazit (mai puțin casnicele, mame cu copii mici). Acest fapt era un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
acest lucru s-a întâmplat, succesul agendei feministexe "„feminist" este marcat de drepturi politicexe "„drepturi politice" și civile, de politici și legi care corectează nedreptăți la adresa situației femeilor, cel mai adesea ca alegătoare, femei și mame, cel mai puțin ca cetățene participante la „putereaxe "„putere"xe "„putereasupraputerii" asupra puterii”. Una din tezele mele de bază este aceea că, în contexte sociale diferite, feminismul ca ideologie este diferit. Problema mea și a multor autori feminiști din estul Europei sau interesați de această

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261

recomandă pe cunoscuta luptătoare, d-na M. Baiulescu, îi dă cuvântul: Un apel la solidaritate D-na Baiulescu, prezidenta Uniunii femeilor din Ardeal, spune că femeile de azi care stau în fața opiniei publice, sunt pentru prima oară în calitatea de cetățene. De aceea ele au datoria să fie îndrumătoarele surorilor de mâine. Vorbind despre dreptul de vot acordat la comună și județ femeilor, d-sa declară că scopul lor este ca familia să iasă și mai întărită din aceasta. Recomandă solidaritatea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
a femeilor muncitoare, printr-o populată întrunire organizată de secțiunea femeilor socialiste. Tov-a Cati Constantinescu a prezidat, arătând scopul adunării. Tov. Lotar Rădăceanu arată că proletara are, în mod firesc, aceleași interese și aspirațiuni în calitatea ei de muncitoare și cetățeană ca și proletarul bărbat. De aici rezultă și datoria femeii muncitoare de a lupta, alături de bărbați, în mișcarea muncitorească social-democrată, contra exploatării economice și asupririi politice. Se afirmă că socialiștii vor distrugerea familiei. Ce minciună! Tocmai capitalismul destramă familia, rupând

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
confirmare" Alegerile pentru parlament sunt încheiate. Nu vom face aici comentarii în jurul rezultatelor scrutinului și nici nu vom înfățișa încordarea raporturilor dintre partidele în luptă. Nu pentru că noi femeile suntem sistematic excluse de la un drept natural, acela de a fi cetățene egale în drepturi cu bărbații. Ci numai pentru a sublinia faptul ce se degajă din toată atmosfera grea care a dominat alegerile, afirmațiunile făcute, precum și continuarea unor adevăruri din care se pot trage învățăminte și concluziuni interesante. În fața perspectivei brutalităților

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
femeilor este compusă din producătoare care pun seriozitate în munca lor productivă. Să creem femeii o conștiință integrală și anume, conștiința fundamental națională. Prin sfântul angajament luat de partidul Național-Țărănesc, vom ajunge la realizarea visului nostru: să fim cu adevărat cetățene ale țării acesteia”. Iar d-na Ella Negruzzi a adăugat: „Ideologia Partidului Național-Țărănesc este democrația. Ea reprezintă cea mai înaintată concepție de stat Partidul Național-Țărănesc luptă prin toate mijloacele pentru integrarea democrației în limitele Constituției dând o cât mai mare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
asemenea, să nu ne exprimăm dorința de a vedea întocmită, cu o clipă mai devreme, legea electorală ca noua Constituție să fie pusă în aplicare și cu ea să ne vedem noi, femeile, în fine înscăunate în drepturile firești de cetățene, aceasta în clipa în care sfatul nostru în apărarea țării poate fi de atât folos. Pentru legile ce privesc femeile nu ne putem închipui că ele se pot decreta fără ca femeile să fi fost și ele consultate, ca de pildă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
de drepturile și datoriile lor. Multă vreme și azi încă femeile s-au speriat de cuvântul „politică”. Ei bine, femeia trebuie să înțeleagă că în loc să se depărteze de politică, trebuie din contră, să-și cunoască puterea, drepturile și datoriile de cetățeană. Prima noastră datorie este să ridicăm nivelul cetățenesc al femeilor, să le mobilizăm în jurul problemelor care le interesează. În felul acesta vom ajuta marea masă a țărancelor noastre, a muncitoarelor din uzine și laboratoare și a gospodinelor să-și îmbunătățească

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]