159,180 matches
-
domeniile umaniste pe care am remarcat-o în România. în Despre democrație în America, Alexis de Tocqueville demonstra că într-o cultură atît de democratică așa cum este a noastră, arta nu contează prea mult, pentru că pe primul loc se află cetățeanul și comunitatea. Astfel că, atunci cînd am intrat eu la facultate era foarte greu să justifici de ce vrei să ai o diplomă pe teme de literatură. Eram întrebați ce aveam de gînd să facem cu ea. Nu era ceva practic
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
la "dosarul de cadre"). Întrebările din chestionarul cu care umblă recenzorii sînt, unele, de-a dreptul zăpăcitoare, de unde opinia lui Nistorescu: "Multe altele sînt întrebări la care românul se va uita la lună, iar recenzorul la norii care o învăluie". Cetățean disciplinat, Nistorescu își îndeamnă cititorii să răspundă politicos la întrebările recensămîntului, chiar dacă nu le înțeleg.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
cum de inflația rămâne la cote înspăimântătoare nu se grăbește nimeni să ne lămurească. E drept că pesedeii n-au avut cinismul antemergătorilor, de a ne spune că o dată cu venirea lor la putere se vor sacrifica șefii, și nu bietul cetățean care-a ajuns să fure până și apa de la robinet. Așa se explică de ce parlamentarii n-au avut nici un scrupul să-și voteze, la unison, un nou șir de avantaje. Cu cât mai rău la bază, cu atât mai roz-bombon
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
dacă nu dă? Și dacă dă, o face pe timpul, pe energia, pe sănătatea lui - plătind și impozit statului nesătul pentru asta. Cât timp de perfecționare îi mai rămâne? Poate pe lumea cealaltă. Cu totul altfel stau lucrurile când vorbim despre cetățenii cu un rol social neclar - de la sepepiști la sereiști și de la parlamentari la șefii regiilor autonome. Acestora, nimeni nu îndrăznește să le spună "poate la anul vom dispune de mai mulți bani". Nu, pegra cu grade ori titluri parlamentare își
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
locul în capitolul rezervat Reprezentărilor remanente și opțiunilor postcomuniste în România - limitată la un grup reprezentativ din regiunea Arad, cercetarea oferă informații valide în privința asumării trecutului și a atitudinii față de acesta, a rezistenței la schimbare și a opțiunilor socio-politice ale cetățeanului (ancheta nu ia în considerație naționalitatea și confesiunea participanților). Lavinia Betea se ocupă în mod special de "miturile pietrificate" ale comunismului și de formele și tehnicile de propagandă, care formează partea cea mai consistentă a acestei lucrări. În ceea ce privește prima temă
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
fac instantaneu asociații de imagini impregnate de o suită de acte de cultură, de promovare a unui eveniment istoric fondator. Peste timp s-a păstrat o bogată literatură cu caracter istoric menită să păstreze în memoria colectivă și a fiecărui cetățean al acestei țări modalitatea prin care s-au unit cele două principate române, oamenii care au lucrat pentru asta și ceea ce a urmat apoi, temelia a ceea ce a însemnat Vechiul Regat și modernizarea ca stat și societate. Iar imaginile Unirii
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
doar U.D.M.R.-ul valsează languros, obraz lângă obraz, cu partidul majoritar. Rareori am avut un mai jenant sentiment că prea mulți dintre reprezentanții etnii-lor din România sunt fericiți să joace în libertate rolul de "națiuni conlocuitoare", și nu de cetățean cu drepturi depline. Sigur că la mijloc e și trădarea liderilor, ahtiați de putere și dornici să-și consolideze poziția în partid arătând ca pe niște trofee grăunțele scăpate printre degetele Marilor Stăpâni. Concluzia tristă a ultimelor luni este că
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
monopol și își scot pierderile de tot felul din majorarea notei de plată. De altfel, chiar și premierul Năstase a scăpat o remarcă asemănătoare, afirmînd la o videoconferință cu prefecții că nu e corect ca regiile să fie subvenționate de cetățeni. Afirmație frumoasă, dar, pînă una, alta, cetățeanul de rînd are de achitat note de plată la întreținere care depășesc un salariu o-bișnuit în România cu sute de mii sau chiar cu peste un milion de lei.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
felul din majorarea notei de plată. De altfel, chiar și premierul Năstase a scăpat o remarcă asemănătoare, afirmînd la o videoconferință cu prefecții că nu e corect ca regiile să fie subvenționate de cetățeni. Afirmație frumoasă, dar, pînă una, alta, cetățeanul de rînd are de achitat note de plată la întreținere care depășesc un salariu o-bișnuit în România cu sute de mii sau chiar cu peste un milion de lei.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
gloriosul nostru Murat și, dacă nu-l oprea, tot fricosul de taică-său care, imediat i-a spus că n-are destui bani ca să trăiască la Paris cu o femeie de lume mare, ar fi fost imediat dispus să devină cetățean francez! - Chiar așa? - Chiar așa, mon petit! - răspunse veselă distinsa doamna nemairezistând tentației și mângîindu-i ușor, cu unghiile, obrazul acela de bărbat sănătos, crescut cum cresc pomii din livezile Însorite. - Dă-ti seama: regele, vrem-nu vrem să-i luăm În
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
existența drepturilor individuale", ne învață dl Miroiu. Să zicem și noi ca eroul caragialian: dar la 1933 în Germania? dar la... Dl Miroiu a uitat că și Hitler, și Horia Sima au ajuns la putere prin votul liber al unor cetățeni liberi. Să trecem! Finețurile kantiene ale polemicii dlui Miroiu cu Omul recent pot rămîne neconsemnate. Observatorul introduce în presa serioasă românească o modă periculoasă: linșajul intelectual. Deplorăm inițiativa colegilor noștri și sperăm să n-aibă urmare. Cînd te cheamă Garcea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
Ioan Crăciun, au ucis un om, pe vecinul polițistului, după ce au mai sfîșiat o persoană, care se află în spital de mai multe zile. În cazul de față, un polițist, care primește bani de la buget pentru a-i apăra pe cetățeni de infractori, n-are discernămîntul elementar de a-și apăra concetățenii de propriii săi cîini, trei la număr. Pe de altă parte, cîinii din această rasă s-au dovedit în nenumărate rînduri de o agresivitate feroce, adevărate pericole publice, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
documente secrete" poate să-și procure oricine, și chiar dacă nu are intenția să le "folosească ori transmită" pentru pedesiștii cu sau fără grade tot aia e! Pericolul fără precedent reprezentat de această lege constă nu în ceeea ce face un cetățean, ci în ceea ce i se poate pune în cârcă. E suficient ca "specialiștii" puterii să-ți planteze un document pe care tot ei să-l găsească la percheziție pentru a te alege cu șapte până la cincisprezece ani la mititica. încearcă
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
de o candoare insidioasă, a prevederilor ei cu fenomenologia socială arhicunoscută. "România este stat național și rațional,/ suveran și independent,/ unitar și imprevizibil./ România este stat de drept,/ democratic, social, sociabil și asociabil,/ în care demnitatea omului,/ drepturile și libertățile cetățenilor,/ libera dezvoltare a personalității umane,/ dreptatea și pluralismul politic/ reprezintă valori supreme/ și sînt garantate./ Abuzul de putere, minciuna,/ înșelătoria, escrocheria, furtul etc./ apariția poporului român/ care le exercită/ prin organele sale reprezentative/ și prin referendum./ Ele nu sînt garantate
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
nu este obligatorie" (Respectarea Constituției și a legilor șdupă Constituția României, București, p. 22ț). Cinismul politicianist duce la o burlescă suprapunere a contrariilor: "Prin intermediul tuturor mijloacelor/ de informare în masă/ și, în special, cu ajutorul/ televiziunii,/ trebuie să-l învățăm pe cetățean,/ întocmai ca în țările/ cu regim democratic,/ să iasă din manipulare,/ manipulîndu-l" (Principalul obiectiv al partidelor politice românești). Plecată pe mizeria generală, abulia capătă o ironică justificare: "Am citit tot felul de horoscoape./ De nicăieri nu rezultă/ că aș fi
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
pahar, restul îmi lasă mie, iar cealaltă sticlă o va duce mamei lui, s-o bea împreună. Am acceptat. La rândul lui, șeful de sală, care, evident, a priceput manevra, a acceptat jocul, oarecum pe ideea că îl luasem pe "cetățeanul turmentat" sub răspunderea mea. Am stat de vorbă un sfert de oră. Bărbatul era muncitor pe un șantier. După o vreme, am înțeles că era marcat de faptul că fiul lui, în vîrstă de 19 ani, i se adresase cu
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
la anii tragici ai exilului lui Dostoievski în Siberia, acuzat de complot împotriva puterii țariste. Am optat pentru această epocă și am redat-o sub forma "reconstituirii romanțate", fiindcă era necunoscută publicului străin, spre deosebire de cealaltă fațetă a biografiei acestuia, de cetățean liber. în acest moment se traduce în limba română, de către doamna Dorina Chisăliță, această capodoperă a dvs. Se află de asemenea în pregătire ediția a doua, revăzută, a romanului Sala Tronului, care a devenit nu demult și un serial de
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
străini, o știu oricum, iar pe ceilalți n-o să-i lămurească un semn cu căciulă care marchează un "a" latinesc (și măcar dacă ar fi așa întotdeauna!). Specialiștii nu au nevoie de astfel de semne, profanii nu sînt interesați, pe cetățeanul de rînd mai mult îl încurcă. Reforma e inutilă și nu dovedește nimic nimănui. Iar dacă vrem să ne afirmăm originea prin litere, atunci să o facem pînă la capăt. Să încercăm să scriem cu adevărat etimologic, adică nu doar
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
chiar dacă un asemenea act ar fi cu adevărat util pentru afirmarea latinității limbii române 3), adică dacă acceptăm ascendența unui principiu spiritual asupra unuia pur pragmatic, eu cred că utilizarea semnului "â" doar în cuvintele legate de țară ("România") și cetățean ("român") marca mult mai puternic latinitatea limbii române. Exista un fel de demnitate a lui "â", semnul la care apelezi doar în situații speciale. Folosirea lui - rară, dar semnificativă - crea un focar de solemnitate în rîndul scris. "â" avea o
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
ori a democrației în măsura în care nu le lezează interesele materiale (de aceea votează cu PSD: se știu apărați mai bine, atît ca foști securiști, cît și ca actuali capitaliști). Eventual moralmente condamnabili, ei stîrnesc furia anticomuniștilor sau pur și simplu a cetățenilor onești care au suferit și înainte și după 1989 (din motive, ce e drept, foarte diferite), dar care speră din ce în ce mai puțin într-o veritabilă lustrație, în stare să clarifice lucrurile.
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]
-
decalate de prezidențialele care ar fi urmat să se țină la soroc, premierul nu-i lăsa d-lui Iliescu decît posibilitatea de a candida la funcția de președinte al asociației de locatari din imobilul unde își are domiciliul ca simplu cetățean. Pentru Parlament îi excludea candidatura - fiindcă președintele în exercițiu nu poate candida pentru nici o altă funcție pînă nu-i expiră mandatul. Iar o nouă candidatură la președinția României a d-lui Iliescu nu s-ar putea înregistra fără modificarea Constituției
O criză cu final de telenovelă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14420_a_15745]
-
Constantin Țoiu Primarul Sibiului este un german model, serios, capabil, un exemplu pentru funcția sa politică. Totdeauna, când aud de el și de faptele sale, pentru care cetățenii urbei îi sunt recunoscători, îmi vin în minte figurile unor Cozmăncă, ori Hrebenciuc, activiști dubioși... Samuel (ca să schimbăm imaginea, limpezindu-ne ochii), a fost guvernatorul Transilvaniei între 1777-1787, fiind autorul unor reforme administrative, fiscale, culturale ce au transformat ținutul de peste
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
Am coborât. - Alo, - zic, - sunteți Kuzin? - Da, Kuzin, sunt Kuzin și ce mare scofală? Se pare că tovarășul Kuzin era într-o dispoziție filozofică. - Dați-mi voie, - zic, - să vă felicit. Copilul dumneavoastră este cel de-al 400.000-lea cetățean al orașului. Eu sunt de la redacție. Vreau să scriu despre familia dumneavoastră. - Ce să scrii? - Ei, despre viața voastră... Ar trebui să mergem undeva, să stăm de vorbă. - În sensul, să bem ceva? - se însufleți Kuzin. Era un bărbat înalt
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
a unui metrou. S-au regăsit bucuroși și cu simțul măsurii peste câteva zile, dar, fără frunza ruginită de arțar lipită pe valiză și fără mica avere în dolari americani pe care o ținea pe burtă, nimic nu amintea pe cetățeanul de peste mări și țări în afară de orice bănuială, care fusese domnul Carol. Jandarmii i-au deschis valiza. După ce i-au frunzărit fără prea mare interes, dar încruntându-se, caietul de elev în care scria din când în când, în franceză, poezii
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
când "sub ocupația românească" toți trebuiau să vorbească românește; administrația va deveni românească; populația este prevenită de faptul că atunci când România va intra în NATO și își va aduce aminte că pe acest teritoriu (adică "pe teritoriul Ucrainei") locuiesc și cetățeni români, NATO -- apărându-și partenerii vor interveni cu bombe. Articolul se încheie cu o întrebare retorică "Spre asta ne împinge România?" Tot aici este publicată Adresarea partidelor politice și a organizațiilor nonguvernamentale din regiunea Cernăuți cu ocazia intervenției în problemele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]