29,634 matches
-
și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și benucuvântată, cu alte cuvinte
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și benucuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice, care ar trebui să fie cunoscută, recunoscută și apreciată pentru totdeauna, de către toți cei ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui”!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și multă recunoștință, Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
magistre Simbinacus, spuse procuratorul Ponțiu Pilat. Mai spune-ne ceva! -Îmi aduc aminte de Roma! spuse acesta privind undeva în tavan. -Ah! Roma! Roma! rostiră cu toții în cor ridicând cu toții cupele în care clipocea vinul. Băură rostind încă o dată numele cetății, socotite asemeni unei zeități atotputernice. -Mi-am dorit totuși să plec de acolo, continuă magistratul Simbinacus cu tristețe în glas. Corupția și asasinatul au ajuns ceva cotidian, spuse el sumbru. Naevius Cordius Macro și temuta gardă pretoriană intră oriunde doresc smulgând
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
tom de dimensiuni considerabile (600 de pagini). Printre cei care semnează studii și articole în acest prim volum se numără și doi băimăreni: dr. Ioan Marchiș („Drumul morții și renașterii pe vasele funerare") și col. (r.) Mihai Cozma („Cine reînvie cetatea dacică de la Cheud, din Poarta Someșului?"). Studiul lui Ioan Marchiș reprezintă un fascicul din cartea sa „Simbolica artelor non-verbale - Aplicații hermeneutice", apărută la Editura Ethnologica și care are la bază lucrarea sa de doctorat. „Am demonstrat o idee curajoasă: cultura
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
unul dintre stâlpii de bază ai Academiei OJT (boema băimăreană) a scris un material ca urmare a participării sale, în urmă cu mai bine de 20 de ani, la săpăturile arheologice care au scos pentru prima dată la iveală vestigiile cetății dacice a Cheudului, una dintre cele mai vechi construcții din perioada daco-romană din Nordul României. Dr. Geo Stroe le-a oferit celor doi băimăreni câte o diplomă de "doctor și conducător de doctorat în dacoromânistică". ----------------- A consemnat , Anca GOJA Baia Mare
EVENIMENTE CULTURALE LA BAIA MARE (MAI 2011) de ANCA GOJA în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Evenimente_culturale_la_baia_mare_mai_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/361186_a_362515]
-
nu sunt singurii... Români ,,aleși” care ne denigrează țara, în loc s-o apere, chiar în Parlamentul European, din care cu onoare facem parte. Da, amintirile mele din copilărie, legate de Basarabia, chiar dacă se referă la doar două județe, Ismail și Cetatea Albă, sunt tot atât de frumoase precum cele povestite de refugiații basarabeni și bucovineni de prin toate județele Basarabiei și Bucovinei. Bineînțeles că ale mele vor fi întotdeauna mai frumoase și cum ar putea fi altfel când eu vorbesc despre bunăstare, despre
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
organizează, în preajma zilei de naștere a Marelui Mihai Eminescu, Concursul Național de comentarii literare asupra poeziei LA STEAUA de Mihai Eminescu. Pot participa elevi ai liceelor din întreaga țară. Textele vor fi trimise pe adresa Fundației Culturale “Cezara”, Târgu-Mureș, B-dul Cetății, nr. 13, Cod 540089, până în data de 12 ianuarie 2011. Premiile vor fi înmânate la Statuia lui Mihai Eminescu din Târgu-Mureș în data de 15 Ianuarie 2011. Lucrările premiate vor fi cuprinse în volumul Ziua fluturelui alb care va fi
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_darului_vietii_cand_ninge_cu_aripi_de_ingeri_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
în două brațe Ostrovul Șimian, apoi Ostrovul Corbului, cotind când spre apus când spre sud, udând pământul roditor de câmpie. Pe amândouă malurile fluviului întâlnim nesfârșite lanuri de grâu, Câmpia Olteniei și apoi Câmpia Bărăganului. După ce trece prin micul port Cetate, Dunărea ajunge la Calafat, răsfirându-se iar în brațe scurte, care încing șiruri mici de ostroave. Își continuă drumul spre Marea Neagră, trecând pe lângă Corabia, Turnu-Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina. Brăila, orașul până
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
nu știți că ehilibrul nu vine de nicăeri, decât din noi și voi sunte-ți o balanța strâmba? La ușă sălii, minciunii, paznici adunați de pe ogorul sărăciei, păzeau ușile morții cu tupeul uniformei. Unul cocoțat pe clădire, strigă ca să audă întreaga cetate. Aici este Înaltă Curte a Minciunii! În mână ținea batjocoritor, organul ușurării, si stropea cu sârg și-n veselie, întreaga lume. By Viorel Muha Referință Bibliografica: Înaltă Curte / Viorel Muha : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 830, Anul III, 09
INALTA CURTE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Inalta_curte_viorel_muha_1365532714.html [Corola-blog/BlogPost/345795_a_347124]
-
Literatura > Fragmente > POVESTEA TARNIȚEI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului Povestea Tarniței Pe vremea când dacii cei liberi stăpâneau aceste ținuturi iar romanii cuceriseră parte din țara lui Decebal, regele, în cetatea de pe dealul de răsărit trăia, din roadele pământului și din vânat, neamul lui Comanus cel Bun. Și era acest Comanus un om bun și drept și viteaz în bătălii și își conducea supușii cu bunătate și milostenie, că toți îl
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
de-al tatălui ei. Ba , se spune, că ea cunoștea de la magii cei vestiți, ce-i fuseseră dascăli, științele lumii și ale magiei și alte lucruri folositoare neamului ei. Într-o zi de vară, când pruncii se juca voioși prin cetate, și femeile făceau de-ale gurii, la poarta cetății se auzi un sunet de corn care dădu fiori de spaimă oștenilor și regelui Comanus cel Viteaz. Era un străjer ce venea cu grabă de pe gruiul din depărtare. Și-i dădură
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
cunoștea de la magii cei vestiți, ce-i fuseseră dascăli, științele lumii și ale magiei și alte lucruri folositoare neamului ei. Într-o zi de vară, când pruncii se juca voioși prin cetate, și femeile făceau de-ale gurii, la poarta cetății se auzi un sunet de corn care dădu fiori de spaimă oștenilor și regelui Comanus cel Viteaz. Era un străjer ce venea cu grabă de pe gruiul din depărtare. Și-i dădură drumul în cetate. Acesta se-nfățișă înaintea regelui și
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
făceau de-ale gurii, la poarta cetății se auzi un sunet de corn care dădu fiori de spaimă oștenilor și regelui Comanus cel Viteaz. Era un străjer ce venea cu grabă de pe gruiul din depărtare. Și-i dădură drumul în cetate. Acesta se-nfățișă înaintea regelui și cu glas ca de animal rănit strigă: - Romanii ! Vin romanii! Și, cum rosti aceste vorbe, căzu la pământ mort, că avea înfiptă în spate o săgeată. Regele, sună din corn, sunet de adunare și
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
ca de animal rănit strigă: - Romanii ! Vin romanii! Și, cum rosti aceste vorbe, căzu la pământ mort, că avea înfiptă în spate o săgeată. Regele, sună din corn, sunet de adunare și de veste rea și îndată întreaga suflare a cetății se și adună în juru-i. - Dragii mei, grele zile ne așteaptă! Romanii cei hrăpitori vin cu mare asupreală spre noi să ne ia puținul ce-l avem, că nu le mai ajunge ce-au luat de la măritul Decebal. Dar nu
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
peștera care era într-o văgăună din vârful muntelui de abia-i zăreai fundul. Și acolo, rostind Tarnita niște vorbe, porțile peșterii se deschiseră și intrară cu mic și mare, om sau animal de casă, în adâncurile pământului. Jos, lângă cetatea, lupta era în toi. Mulți romani au pierit de săbiile și săgețile dacilor lui Comanus, dar și mulți dintre ei au căzut în țărâna pe care o apărau. Și căzu în luptă însuși Comanus cel Bun. Când lupta se termină
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
batjocoriți. Zamolxis, de pe muntele Kogaion, auzindu-i ruga, revărsă în acea văgăună unde era peștera potop de ape și aceasta se umplu până sus, de nu se mai cunoștea nimic. Căutară romanii femeile și copiii ca să-i ia robi în cetățile lor, dar nu găsiră pe nimeni și , cu puțina pradă din cetate, plecară înapoi spre castrul lor, ca să-și serbeze victoria. Tarnita așteptă apoi câtva timp, apoi, prin cuvinte magice, deschise o poartă și scoase afară pe cei din peșteră
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
unde era peștera potop de ape și aceasta se umplu până sus, de nu se mai cunoștea nimic. Căutară romanii femeile și copiii ca să-i ia robi în cetățile lor, dar nu găsiră pe nimeni și , cu puțina pradă din cetate, plecară înapoi spre castrul lor, ca să-și serbeze victoria. Tarnita așteptă apoi câtva timp, apoi, prin cuvinte magice, deschise o poartă și scoase afară pe cei din peșteră, zicându-le: - Mergeți și ridicați-vă case și trăiți pe aceste locuri
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ÎN CETATEA VECHE CU LIBERȚI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 687 din 17 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului în cetatea veche cu liberți îngenunchez iubito să mă cerți cu ochii tăi albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_cetatea_veche_cu_liberti_ion_untaru_1353145788.html [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ÎN CETATEA VECHE CU LIBERȚI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 687 din 17 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului în cetatea veche cu liberți îngenunchez iubito să mă cerți cu ochii tăi albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care ne spală de păcate sufletele
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_cetatea_veche_cu_liberti_ion_untaru_1353145788.html [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
cu ochii tăi albaștri, suferinzi aștept statornic să mă vinzi când frunzele coboară tăvălug și se grăbesc spre propriul lor rug am trecut mulțime de izvoare care ne spală de păcate sufletele noastre împăcate pornesc cu dimințile spre mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică: În cetatea veche cu liberți / Ion Untaru
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_cetatea_veche_cu_liberti_ion_untaru_1353145788.html [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
cu dimințile spre mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică: În cetatea veche cu liberți / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 687, Anul II, 17 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ÎN CETATEA VECHE CU LIBERŢI de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_cetatea_veche_cu_liberti_ion_untaru_1353145788.html [Corola-blog/BlogPost/351313_a_352642]
-
și fără teamă ce gândea și simțea. Iar gândurile și simțămintele ei de altădată, se regăsesc peste ani, în creațiile literare de mai târziu, ce îi poartă semnătura. Rodica Elena Lupu s-a născut pe 27 ianuarie 1951, la Războieni Cetate, în județul Alba. A urmat Institutul Economic din Cluj Napoca (1970-1972) și Facultatea de Drept din București (1990-1994). În prezent, este șef serviciu relații publice în Ministerul Transporturilor și consideră că nimic nu se compară cu satisfacția de a fi reușit să
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_rodica_el_octavian_curpas_1338980012.html [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
au „năvălit” în limba română, precum „internet”, „computer”, cu armata lor de termeni tehnici, adevărate cuvinte barbare, teroriste, cu care se fudulesc „pricepuții” noștri, ca să-i năucească pe nepricepuți și să agreseze limba română. Toate aceste barbarisme bat la poarta cetății Limbii Române cu gândul s-o cucerească și să o transforme într-un „pașalâc” lexical. Vor să devină neologisme-contese pe domeniile altor neologisme-baronese din franceză, ori vechi cuvinte românești, care mai încearcă să poarte mesajele noilor activități îngâmfate, pline de
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Limbă Românească, dacă vechile ei cuvinte zdrențăroase n-au fost în stare s-o servească în treburile simandicoase ale lui Mister Laptop? Că alte limbi semețe și orgolioase, precum spaniola sau maghiara, nu le-au permis să le intre în cetate, obligând-o pe ladi PiSi să lase la porțile lor „liota” de barbarisme, asta e altă poveste. Care ne arată cât de lipsită de demnitate este mneaei Doamna Limbă Română. La noi, contesa PiSi se plimbă prin Cetate, ca vodă
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
intre în cetate, obligând-o pe ladi PiSi să lase la porțile lor „liota” de barbarisme, asta e altă poveste. Care ne arată cât de lipsită de demnitate este mneaei Doamna Limbă Română. La noi, contesa PiSi se plimbă prin Cetate, ca vodă prin lobodă, târând după ea firicelul cu scumpul ei „șoricel”, care, nu chițăie românește, ci...maușește numai în engleză. 13. Cum pătrund neologismele în limba română Pe mai multe căi, determinate de anumiți factori și împrejurări, dintre care
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]