799 matches
-
nu prin ceea ce a gândit, nici chiar prin ceea ce a simțit, ci prin ceea ce a făcut ne este pildă de viețuire. [...] Iar “Savitri” , desi opera unui păgân, în această cale ne povățuiește, și buna învățătură vor primi cei ce vor ceti cartea”. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Mirela Teodorescu: SAVITRI – Povestire din Mahabharata. Recenzie () [Corola-blog/BlogPost/339526_a_340855]
-
cum cu adevărat a grăit marele istoric al neamului Nicolae Iorga. Peisajul devine tot mai fermecător, în plină zonnă montană , unde înălțimile încântă privirea, până la Cheile Râmețului, dominate de vârfurile Pleșii și Prisecii. Trasee de legătură te conduc la Piatra Cetii, cabana și Cheile Întregalde, unde se mai întâlnește floarea de colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
satul din Țara Făgărașului în care Moș Costică Lazăr a scris o carte: Pornind în șirul anilor, am prins timpul de-atunci, l-am oprit și l-am băgat în carte, ca să rămână acolo viu pentru toți care or să cetească. Am pomenit de obiceiuri, de cum se face nunta, am scris strigăturile de horă, am spus descântecele și am povestit cum se fac casele. Am amintit cum se cheamă purceii și cum strigi la drigane (bivolițe), cum alungi cânele și cum
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
lipsesc mării scriitori, precum: Nicolae Manolescu, Herta Muller, Augustin Buzura, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Paul Goma, Emil Hurezeanu, Eugen Simion, Andrei Pleșu, Horia Român Patapievici, Alex Ștefănescu, Doina Uricariu, dar și clujenii: Irina Petraș, Titina Nica Țene, Doina Cetea, Dumitru Cernea, Petre Poanta, Ionuț Țene, C. Zărnescu, Persida Rugu, C.Măruțoiu, Al. Florin Țene, Mircea Popa, Mircea Oprită, Ion Cristofor, Ion Vădan, Dora Pavel, Marcel Mureșanu, etc. În acest dicționar sunt cuprinși 2000 de scriitori români ai prezentului, majoritatea
DICTIONARUL SCRIITORILOR ROMANI DE AZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344305_a_345634]
-
se unește cu porumbul verde sau cu grâul galben. Aici alături de ciobanul Cotiga, Cârțan afla despre dacii cei drepți și viteji, despre împăratul Traian, despre moartea lui Decebal. Și întreabă: Cum aș face bade Ioane să învăț și eu a ceti?/ Ai să înveți dacă vei voi./ D-apăi cum păcate să nu voiesc? Gheorghe Cârțan, elevul, i-a relevat învățătorului sau, ciobanul Cotiga Ion, o minte capabilă să rețină multe informații. După câțiva ani a ajuns să citească și să scrie
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus în țară. Vine '94, si cu el, Memorandul. Eu urmăream din doasca în doasca daravelile și eram necăjit că, ziceau ei întruna, suntem neam rău de oameni noi, românii. Ceteam eu, nu-i vorba, multe bune și frumoase, da nu le prea credeam. Is eu așa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Romă, să vezi: ai tu tata, ai tu mama
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
ce răsare Și noaptea ni se însenină Apoi... lin scânteie și moare Lăsând în urm'a ei lumină. Vom admira mereu splendoarea Ce'n'nalt Luceafaru'și anină Și vom privi etern spre zarea Unde'a plecat, unde'o să vină. Cetind în dulcea'i poezie Despre "iubiri și doruri multe" Ori despre drag de scumpa glie Și'a vitejiilor virtute; În timp cât luna oglindește Din blânda apelor lucire A florii teiului poveste Ce ni'l aduce'n amintire... Glasu’i
LA ANIVERSARE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343350_a_344679]
-
spunea: ‘’hai, lasă!’’ pe alta n-o iubeam eu mult, însă, Doamne, ce... bogată! avea vaci, avea și oi, trei prăjini de păpușoi și cum de el țineam s-ascult, iar l-am întrebat: ci fac, uăi, tată? l-am cetit că nu-i prea pasă, că tot la fel mi-a spus: ’’mai... lasă!’’ dar într-o zi n-am mai răbdat, am tocmit doi lăutari și de nevastă mi-am luat pe cea cu țâțele mai... mari! Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
îmi spunea: ‘’hai, lasă!’’pe alta n-o iubeam eu mult,însă, Doamne, ce... bogată!avea vaci, avea și oi,trei prăjini de păpușoiși cum de el țineam s-ascult,iar l-am întrebat: ci fac, uăi, tată?l-am cetit că nu-i prea pasă,că tot la fel mi-a spus: ’’mai... lasă!’’dar într-o zi n-am mai răbdat,am tocmit doi lăutariși de nevastă mi-am luatpe cea cu țâțele mai... mari!... XXI. LA O ADICĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
HERCUL, luptătorul, Veni ca să-l înfrunte cu brațele-arcuite. Deodată, de pe VULTUR, sări CASSIOPEEA, Din cap până-n picioare urzită-n foc și fum. Un semn cu mâna face și chiar în clipa-aceea, Ea transformă eroii în... stelele de-acum! DIN THAU CETI, DIN EPSILON ERIDANI... Din Thau Ceti, din Epsilon Eridani sperăm și așteptăm un cântec, demult îl așteptăm... Să ne trâmbițeze existența spre antenele cosmice, sperăm în Thau Ceti ș-n Epsilon Eridani și iar așteptăm, așteptăm... Poate-un cântec pulsând
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
cu brațele-arcuite. Deodată, de pe VULTUR, sări CASSIOPEEA, Din cap până-n picioare urzită-n foc și fum. Un semn cu mâna face și chiar în clipa-aceea, Ea transformă eroii în... stelele de-acum! DIN THAU CETI, DIN EPSILON ERIDANI... Din Thau Ceti, din Epsilon Eridani sperăm și așteptăm un cântec, demult îl așteptăm... Să ne trâmbițeze existența spre antenele cosmice, sperăm în Thau Ceti ș-n Epsilon Eridani și iar așteptăm, așteptăm... Poate-un cântec pulsând, poate-o șoaptă de inimi, scăldați
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
chiar în clipa-aceea, Ea transformă eroii în... stelele de-acum! DIN THAU CETI, DIN EPSILON ERIDANI... Din Thau Ceti, din Epsilon Eridani sperăm și așteptăm un cântec, demult îl așteptăm... Să ne trâmbițeze existența spre antenele cosmice, sperăm în Thau Ceti ș-n Epsilon Eridani și iar așteptăm, așteptăm... Poate-un cântec pulsând, poate-o șoaptă de inimi, scăldați în fiori, așteptăm, așteptăm... Spre blânda Thau Ceti, spre mândra Eidani, urechile Terrei curioși îndreptăm și iar, răbdători, așteptăm... Când pulsuri de
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
cântec, demult îl așteptăm... Să ne trâmbițeze existența spre antenele cosmice, sperăm în Thau Ceti ș-n Epsilon Eridani și iar așteptăm, așteptăm... Poate-un cântec pulsând, poate-o șoaptă de inimi, scăldați în fiori, așteptăm, așteptăm... Spre blânda Thau Ceti, spre mândra Eidani, urechile Terrei curioși îndreptăm și iar, răbdători, așteptăm... Când pulsuri de viață vom primi din întinderi, atunci vom fi siguri că nu suntem singuri și frații din cosmos cu drag i-așteptăm... FEBRE COSMICE Sunt bolnav de
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
spunea: ‘’hai, lasă!’’ pe alta n-o iubeam eu mult, însă, Doamne, ce... bogată! avea vaci, avea și oi, trei prăjini de păpușoi și cum de el țineam s-ascult, iar l-am întrebat: ci fac, uăi, tată? l-am cetit că nu-i prea pasă, că tot la fel mi-a spus: ’’mai... lasă!’’ dar într-o zi n-am mai răbdat, am tocmit doi lăutari și de nevastă mi-am luat pe cea cu țâțele mai... mari! Referință Bibliografică
CÂND O FOST SÎ MĂ ÎNSOR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374641_a_375970]
-
responsabilități revin fiecăruia. Fiică-mea va face, inventarul fameliei pe categorii de vârstă... Zî-i fato! Îmi întinde o hârtie. Eu mută. Mă gândesc: “Ce naiba l-o fi apucat pe tata? Auzi normă!” Tata: - Ai muțit sau ai uitat să cetești? Eu agitată: - Cum să uit? Și încep să turui textul scris de tata până să apară mama cu neamurile: “Inventarul afectiv al fameliei noastre este compus din: eu-fiica, doi părinți, bunicu’ și bunica, un unchi, o mătușă, doi nepoți: Georgică
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
mele pleoape. Doar tu îmi răcoreai suspinul crunt, Singura ființă ce-o iubeam pe Pământ. Misterele duioase voiam a-ti desluși, Nu-nțelegeam de ce pleci și nu revii. Tăcerea mi-i unsă cu uleiurile tristeții, Eu astăzi încă aud foșnetul cetii. Referință Bibliografică: Udele plicuri / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1877, Anul VI, 20 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
UDELE PLICURI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377991_a_379320]
-
lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg, Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate, Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte! Pleacă, du-te, ia-ți și stropii, chiar și frigul rânced! Frunzele tercite, ude, plâng în icnet lânced; Lasă glodul să-și usuce trupul stors de vlagă Noaptea-i scurtă, zorii cântă și nu știi de șagă. Referință
DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375887_a_377216]
-
săi spune veninoasele-i nimicuri...”. Și iar privesc cea dintâi copertă și-i văd pe cei doi varani îmbârligați, apoi citesc și prima poezie situată la borna 5 a volumului și care păstrează... ’’ritmul, iambul săltărețelor dactile’’ în „Adunarea gunoaielor’’. Cetiți ici’șa: „Marțafoi bolnavi de lene/ scăpătați din pinioane/ și săriți din balamale/ zic măscări contemporane...//fameni fără frontiere,/ tâmpi, tălămbi, caricaturi!”. Sunt convins că poetul s-a referit chiar la nesimțiții mâncători și scuipători de flegme și coji de
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
DE STIL Ne permitem a reproduce din "Curierul de Galați" nu toată, revista lui, publicul să fie liniștit, ci numai fraza inițială, una singură singurică, și desfidem orice plămâni, chiar și ale lui Mustafa ben Ali din "Dacia", să o cetească fără să răsufle: Membrii partidului liberal din acel orașiu se au adunat dilele acestea în număr foarte mare și au decis formarea unui club al partidului liberal, precum și fondarea unui diar care să apară în toate dilele; ne place a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partid în județul nostru și sîntem siguri că numai aciastă enumerație îi va pute edefia asupra dorinților și tendinților acestui faimos partid. După teribila enumerație a categoriilor, atletul dă lovitura de grație acelui nou partid prin concluziunea următoare: Orice bacauan cetind aciasta enumerație va recunoaște pe fiecare în parte. În viitorul nostru număr vom fi mai espliciți, spaciul lipsindu-ne astăzi. Dacă însă organul nostru recunoaște că aci nu e destul de esplicit, apoi, în cele ce urmează imediat după vorbele de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bine-simțitori și iubitori atât de libertate cât și de dreptate, am uitat a mia bătrânețe și, luând condiul miam zis. Hai la luptă și arată că în Bacău mai sânt Oameni de inimă. Apoi d-le Redactor, visez oare! când cetesc: Onorab. deputat Costake Radu... Desigur că visez.... Noi nu visăm defel, ci vedem după toate acestea că organul în față a început să dea și lecțiuni, deocamdată de limba franceză; până ce va învăța însuși pe cea romînă: "Gazeta de Bacău
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
C-o frivolă ușurință vorbesc de scrierile lui ca de-ale unui egal, de-ale unui coleg al dumnealor. pag. 48. Acum nu se mai scriau cărți, căci nu era om care să aibă timpul și voința de-a le ceti. Societatea era lăsată în mînele celor ce scrieau gazete. Iată și caracterizarea demagogiei: "Demagogia, zice Proudhon, este ipocrizia progresului. Școala demagogiei o găsim la Atena antică, la Roma ca la Paris, ca în toate centrurile activității omenești. Această școală are
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trecutului se întrupaseră, Roma a mers spre repede cădere. Cazul Romei nu numai că nu e izolat, dar nu suferă nici escepție măcar...! [ 22 iulie 1880] {EminescuOpXI 260} RĂSPUNSUL PORȚII LA NOTA COLECTIVĂ În "Neue freie Presse" de la 28 iuliu cetim răspunsul la nota colectivă privitoare la cestiunea fruntariei greco-turce pe care ministrul otoman de esterne Ab[b]edin Pașa, în numele Porții, l-a trimis ambasadorilor marilor puteri, în cuprinsul următor: Exelență, subsemnatul, ministru de esterne al Majestății Sale împăratul otomanilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-i contestăm paternitatea ideilor ce le emite în această materie. Soluțiunea aceasta este a ziarului "Romînul", e sâmburul politicei lui esterioare de la fondare și până astăzi. După întîmplare deschidem colecția de acum patru ani, de la 1875, și iată ce cetim în numărul de la 4 septembrie 1875. Ne pronunțăm în împrejurările de față pentru rezolvarea propagată de principalele ziare engleze și ruse pentru constituirea naționalităților creștine din Turcia în state autonome sub suzeranitatea Porții; mai mult decât atît: pentru această constituire
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-mi mulțumească./ Și pă min-m-or pus/ La mijloc de câmp/ La cap de voini,/ Ploile m-or ploaie,/ Cetina să-mi moaie,/ Vântu’ să mă bată,/ Cetina să-mi cadă./ Și eu mi-auzeam/ Cocoșii cântând/ Preotu’ cetind./ Și mie mi-a pus/ Numa dinți de flori/ Și de busuioc/ Să le fiu cu foc/ Și de budilene/ Să le fiu de jele. Cântecul bradului se cântă de mai multe ori: seara la sosirea bradului din munte, a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]