289 matches
-
atunci profilată în mod special. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, datorită acestei specializări, la Golia și Neamțu se internau bolnavii agitați, alienații care necesitau un tratament de urgență, și el mai specializat și altul decât doar "cetirile" și reculegerea. Astfel, în același an erau repartizați la Neamțu, tot cu aprobarea I.P.S. Mitropolitul Moldovei. Vasile a Panțârului, din Tg. Sulița, ținutul Botoșanilor, care "este smintit de bună simțire și cuprins de neputință, dând foc casei tatălui său"53
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cunoscându-i preocupările și lucrările, Eminescu va intui valoarea deosebită a manualelor sale și a Povățuitorului (metodica sa). În majoritatea școlilor inspectate, el va recomanda, de acum, înlocuirea vechilor manuale și introducerea „drept orice manuale” Metoda nouă și Cartea de cetire de Creangă. Cunoscând mai bine realitatea școlii, el găsește și alte soluții pentru a stimula creșterea calității învățământului. Adresându-se prefectului de Vaslui, de exemplu, îi atrage atenția asupra condițiilor de muncă ale cadrelor didactice dotate, susceptibile să devină modele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mecanice și consideră „de dorit ca învățământul să aibă mai multă viață”; la școala de fete nr. 1 din Roman reproșează învățătoarei „estrema sărăcie de cugetări”, emanație a „învățământului mecanic” care este „cel general” în școlile noastre; recomandând Povățuitoriu la cetire prin scriere care explică metoda cea nouă a lui Creangă, insistă asupra faptului că se renunță la „învățarea rutinară și mecanică” în favoarea unui „învățământ viu și intuitiv”. Deosebirea e de la „dresură” la „pedagogie”. Cartea pornește de la cunoștințele (puține) ale elevilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
căci sînt bune de friguri și de alte boale în cursul anului. Joi seara, în Săptămîna Patimilor, cînd se citesc cele douăsprezece Evanghelii, e bine ca cei care se duc la biserică să facă cîte un nod în baieră* după cetirea fiecărei Evanghelii, și cu acea baieră cu douăsprezece noduri de se va încinge cine are friguri, îi va trece. în ziua de Sf. Gheorghe, spală-te pe picioare pînă în răsărit de soare și te scaldă în acea zi de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru cărturar ea dă posibilitatea unei mai bune înțelegeri a lumii, pentru celelalte categorii experiența istorică este considerată un punct de vedere moral. Sub acest raport atrage atenția modul în care istoricul concepe utilitatea ei pentru „simplul particular”, care „în cetirea istoriei găsește mângâiere pentru relele de față; ea îi arată că, printr-o tristă fatalitate, perfecție n-a fost niciodată în lume, vă virtutea mai întotdeauna a fost prigonită în viață”; nenorocirile proprii „trebuie să le socotim de nimică” atunci când
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pentru cărturar ea dă posibilitatea unei mai bune înțelegeri a lumii, pentru celelalte categorii experiența istorică este considerată un punct de vedere moral. Sub acest raport atrage atenția modul în care istoricul concepe utilitatea ei pentru „simplul particular”, care „în cetirea istoriei găsește mângâiere pentru relele de față; ea îi arată că, printr-o tristă fatalitate, perfecție n-a fost niciodată în lume, vă virtutea mai întotdeauna a fost prigonită în viață”; nenorocirile proprii „trebuie să le socotim de nimică” atunci când
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
p. 33 ) Împreună cu doi dintre colegii mai vechi - C. Grigorescu și Gh. Ienăchescu - și cu alții dintre cei mai tineri - N. Climescu, V. Receanu și A. Simionescu - Creangă scoate în 1868, la Iași, celebrul abecedar Metoda nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară. „Cartea a avut mare succes. În 1893, cu a XXIII-a ediție ajunsese la 527000 exemplare vândute”(15, p. 139 ), apreciindu-se ca fiind cel mai bun abecedar tipărit până atunci, de pe care au învățat
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mâna pâlnie la ureche și spunându-le elevilor să repete ceasuri întregi cuvinte și fraze care nu i se păreau la locul lor. Pe lângă aceste două manuale școlare, de altfel cele mai impotrante, I. Creangă mai publică și Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, în 1876, împreună cu Gh. Ienăchescu, prin aceasta răspunzând invitației ministrului Maiorescu de a elabora o metodică pentru clasa I primară, lucrarea fiind prima de acest gen de la noi din țară. Calitatea și eficiența manualelor lui
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
scufundă în nostalgie și în decembrie 1877, Creangă îi scrie poetului cu emoție: „coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă...” (3, p. 60 ) Tot în perioada șederii lui Eminescu la Iași publică Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, carte asupra căreia poetul își dă avizul favorabil și o recomandă ministerului, făcându-i un raport 31 elogios. La 3 iunie 1876, însă, noul ministru al învățământului îl destituie pe Eminescu din funcția de revizor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
forța de a lupta împotriva invaziilor de orice natură; r. 24 25 : „Așa e țara noastră...e bună și tolerantă!” elogierea caracteristicilor naționale, dovadă de patriotism și mândrie. ÎNTÂMPINARE LA CRITICA DOMNULUI I. NĂDEJDE ASUPRA PĂRȚEI ȘTIINȚIFICE DIN CARTEA DE CETIRE „ÎNVĂȚĂTORUL COPIILOR” p. 100, r. 11 12 : „toată furia ursului îndreptată asupra câtorva albine?”nepotrivirea dintre puterea atacatorului și a victimei, atitudine de ironie pe de o parte, iar pe de altă parte este sugerată o subestimare a forțelor, după
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se realizează o lucrare este necesară o documentare prealabilă din tot materialul de specialitate apărut până la acea vreme și o constatare a tuturor calităților și defectelor acestor materiale; p. 115, r. 16 17 : „toarnă deodată toate greutățile de scriere și cetire pe capul copilului” toată munca în scop educațional trebuie 92 centrată pe nevoile elevului și ar trebui să se raporteze la particularitățile acestuia, evitându-se surplusul de sarcini; p. 116, r. 35 38 : „Dacă abecedarul răposatului Șvartz ar fi fost
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
denunțat ca primejdios „pentru nebunii de la ospiciu”. Creangă este cercetat și pentru acest incident. Toate acuzațiile sunt 114 însă nemotivate, fără dovezi reale, multe mărturii culese fiind mincinoase în scop denigrator. La 29 octombrie : Manualul Metoda nouă de scriere și cetire pentru uzul clase I primare este aprobat „cu plăcere” de ministrul D. Gusti. Autorul părții literare a manualului, precum și cel care a coordonat întreaga lucrare, a fost Ion Creangă. 1870. La 20 octombrie se transferă la Școala primară sucursală nr.
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pildele sale). Debutează în Convorbiri literare cu Soacra cu trei nurori. 1876. M. Eminescu recomandă Ministerului Instrucțiunii manualele lui I. Creangă, care se vor introduce „în mod obligatoriu” în școli. 26 mai. Raport elogios al poetului privind lucrarea Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, avându-l între autori pe I. Creangă. 1 iunie. M. Eminescu este destituit din funcția de revizor școlar. Poetul va fi primit cu căldură în bojdeuca lui Creangă. Creangă publică în Convorbiri literare Punguța cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ce mânca ..................................................... .........................86 Ia! Clopoțelul sună................................................. ....................................86 Poezii populare............................................. ............................................87 Mielușica ..................................................... .........................................87 Bratu................................................ ...................................................87 Lina Cătălina ..................................................... .....................................88 Articole............................................. ...................................................88 Misiunea preotului la sate ..................................................... ........................88 Iezuitismul în România.............................................. ....................................89 Întâmpinare la critica domnului I. Nădejde asupra părței științifice din cartea de cetire „Învățătorul copiilor”............................................ ...................................................89 O întrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor cărți de geografie ....................................90 Răspuns la criticele nedrepte și calomniile înverșunate îndreptate contra cărților noastre de școală de cătră domnul Ioan Pop Florantin ............91 Postume ..................................................... ...........................................94 [Fragment de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
toate faptele ascunse, fie bune, fie rele”. (Eclesiastul 12.14) Bibliografie: Tatiana Niculescu Bran - Nopțile Patriarhului. Ed. Polirom, Iași, 2011 (Publicat în revista „Dunărea de gos”, Galați, nr. 117, 2011, p. 22-23) Andrei Cornea Printre povești impertinenteși apocrife De la Platon cetire... ne putem crea poveștile noastre (subiecte avem... Slava Domnului!...), pentru amiază, „șoptite de muzele ieșite din minți și însoțite de cântatul greierilor miezului de vară...”, pentru miezul de noapte, „inspirate de Lunăși de duhurile zănatice ale nopții” și pentru asfintit
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
avea. Mi-a plăcut și asta”. Trecerea numelui în renume are la bază un proces complex de sociopsihologie folclorică, trimițînd direct în domeniul formelor simbolice. Deocamdată, să reținem că interlocutorul Vitoriei se dovedește a fi un bun semiotician, specialist în „cetirea” semnelor nonlingvistice, ca și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și expresivă. Că eroul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nemțene. Este o reevaluare locală a tradiționalului „triptic de culoare”. Mihail Sadoveanu l-a extins și în părțile Sucevei, dar nu s-a hazardat să-l scoată din sfera păstorilor și a transhumanței. După Fărcașa, toate investigațiile eroinei pornind de la „cetirea semnelor” merg direct la țintă. De observat că funcția comunicativă a formulei „cel cu căciula brumărie” se realizează cu mijloace poetice, nu strict referențiale și matematizabile, ca într-o instanță anterioară a vorbirii (Călugăreni). Exprimarea epitetică și nu alta îl
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și patriot al lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriei și de placerea lui Dumnezeu și a oamenilor (p. 110). Patriotismul este definit în termenii unui civism al cărui virtute principală este loialitatea față de dinastie. Se pot observa puternice similarități punctuale între obligațiile față de Imperator detaliate de Carte de cetire seaé Legendariu românesc și îndatoririle patriotice față de Stăpânire listate de Catehismul lui Aaron Florian. Ambele materiale didactice, puternic îmbibate de ceea ce în psihologia socială se numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte de lectură: Noțiuni simple assupra sciințelor, cullesse pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete. Clasele II și III primarie. Jassi: Tipografia Buciumului Romanu. 1868. Creangă, Ion. Metóda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primară. Iassy: Tipografia H.Goldner. 1870. Ștefănescu, Barbu. Carte de lectură pentru clasea III primariă: Cuprindênd fabule cu morala lor, istorióre moralĭ și nationalĭ, igienă, poesiĭ. București: Imprimeria Statului. 1878. Ionescu, Vasile. Noul abecedar fonetic. Iași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limbei romane. Bucuresci: Librar-Editor, Leon Alcalay (Typografia Stefan Mihalescu). 1885. Pârvulescu, M. Poesiĭ naționale și morale: Culese dupĕ diferițĭ autorĭ: Pentru usulŭ scólelorŭ primare de ambele-sexe. Ploescĭ: Editura Librăriei George Carjean (Tipografia "Progresulŭ"). 1894. Petri, Vasile. Legendarŭ saŭ Carte de cetire: pentru scólele poporale. Partea I-ă: pentru alŭ 3-le și alŭ 4-le anŭ de scólă. Sibiu: Editura Autorului Vasile Petri. 1898. Odobescu, Alexandru I. și Borgovan, Vasile Grigore. Carte de citire: pentru divisia a II-a a școalei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Steinberg. 1903. Laurian, Demetriu August. Instrucțiune civică: Drept usual și economie politică: carte de șcólă: conformă cu programa claseĭ IV secundare. Bucurescĭ: Editura Tip. Gutenberg, Joseph Göbl. 1908. Coșbuc, G., Dima, G.A., Costescu, G.N., și Stoinescu, G. Carte de cetire: pentru divizia a III-a rurală: Anul al II-lea. Craiova; București: Institutul Grafic "Samitca"; Tipografia Thoma Basilescu. 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Stoinescu, G. Carte de cetire: pentru divizia a III-a rurală: Anul al II-lea. Craiova; București: Institutul Grafic "Samitca"; Tipografia Thoma Basilescu. 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV-a primară urbană. București: Editura Institutului de Arte grafice "Flacăra". 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]