289 matches
-
societățile democratice din secolul al XIX-lea, cea mai recentă sinteză e aceea a lui Fabrice Wilhelm, L'Envie, une passion démocratique au XIXe siècle, Presses de l'Université Paris-Sorbonne, Paris, 2013. 23 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 276. 24 G. Asachi, "Omul literat" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 288. 25 Spinoza a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 143-144. 80 Pumnul, Lepturariu rumânesc
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
clasa a III a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856, pp. 277-283. De asemenea, același autor are și Elemente de istorie și biografii. Pentru clasa a IV a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856. 113 Metodă nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară, Tipografia H. Goldner, Iași, 1868. 114 Samuil Andrievici, Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, Buda, 1863. 115 O analiză a reprezentărilor realității vehiculate de manualele bucovinene, care situează Lepturariul lui Pumnul într-
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
istorie, dar și de română și franceză. În 1901, își trece examenul de capacitate. Până la pensionare a mai funcționat și la alte școli din București, Ploiești, Focșani. „Unchiul”, cum i se spunea afectuos, elaborează împreună cu M. Nicolescu-Ploiești o Carte de cetire (1926), în 1930 îi apare un manual de limba română, iar în anul următor tipărește cu V. V. Haneș o Antologie a scriitorilor români. A mai fost inspector la Casa Școalelor și inspector general al învățământului primar. În 1918 ajunge prefect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
Azi locuiește În Iași. A colaborat mai ales cu folklor la: Cuvânt moldovenesc (și redactor), Opinia, Lumea, Liga, Deșteptarea, șezătoarea, Albina, Junimea lit. etc. Pseudonime: Ion al lui Toderică și I.T. Cuviosu. Opera: Testamentul călăuză, Buc., f.an; Cărți de cetire. Chișinău 1921 și Iași 1928 (În colaborare), Țara mea; Geografie, Iași (1928) id.; Dostoevski. La pomul de Crăciun al lui Christos, trad. (cu L. Filianovici) 1928; cu pseudonimul Ion al lui Toderică: Către oamenii de treabă, Chișinău, 1922; Atât se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Dar opera didactica a lui Ion Creangă nu se oprește aici. Inimosul institutor, sfătuit de Maiorescu și de Eminescu, hotărăște să scrie una din cele mai originale și inovatoare lucrări metodice privind predarea limbii materne în învățământul primar ,,Povățuitoriu la cetirea prin scriere după sistema fonetica” ( 1876) după ce publicase în 1871 ,,Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primare, cu litere, slove și buchii cuprinzând învățături morale și instructive. „Gândindu-și cartea, se vede clar că autorul era profund pătruns de
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic de la Blaj este de-a dreptul oripilat de licențiozitatea... "Luceafărului": "Călin (...) vede o fată durmind după un perete de "țesătură de păingin". Atâta nu-i destul poetului nostru, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ierusalim, 1994. 70. Alina Cata, The Image of the Jew in Polish Folk Culture, The Magnes Press, The Hebrew University, Ierusalim, 1995. 71. Este vorba de o carte a mitropolitului Iacov al Moldovei din 1757 ; cf. Al. Lambrior, Carte de cetire, Iași, 1882, p. 199. 72. Alexander Scheiber, „The Legend of the Wandering Jew in Hungary”, În Essays on Jewish Folklore and Comparative Literature, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1985, pp. 134-155. 73. Tit Simedrea, Icoana junghiată de la Argeș, Sibiu, 1940. 74. Stolnicul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au conjugat atunci un real interes pentru știință cu un mare atașament pentru comandamentele sociale și culturale ale epocii. Aceste strădanii s-au concretizat în fondarea în 1832 a Societății medico-naturaliste din Iași, care fusese precedată de un "Cerc de cetire medicală", înființat în 1829 (sub denumirea de Jassyer medizinischer Leseverein). Este drept că a existat și înainte în Moldova o oarecare mișcare științifică. Astfel se redactaseră câteva rapoarte de analiză a unor ape minerale, acțiune destul de importantă, care a contribuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Moldova au oferit bolnavului psihic un climat moral pe măsura mentalității sale și în spiritul timpului. În acest spirit, mănăstirile au asigurat întâi o asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din cetiri, rugăciuni, rituale de închinăciune etc., care continuau sub o formă ușor schimbată conținutul descântecelor. Avem însă și dovezi că bolnavii alienați găseau la mănăstire chiar adăpost. Această acțiune de asistență ambulatorie, dar și stabilă, la început a fost probabil neorganizată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Neamțu era de pe atunci profilată în mod special. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, datorită acestei specializări, la Golia și Neamțu se îndrumau bolnavii agitați, alienații care necesitau un tratament de urgență, mai specializat, altul decât doar cetirile și reculegerea. Astfel, în același an erau repartizați la Neamțu, tot cu aprobarea Î.P.S. Mitropolitul Moldovei: Vasile a Panțârului, din Tg. Sulița, Ținutul Botoșanilor, care "este smintit de bună simțire și cuprins de neputință, dând foc și casei tatălui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
poeziile lui încât, prin un studiu critic scris cu mare îngrijire și erudițiune a arătat până la evidență că Eminescu a fost un om corupt și la corupțiune învățau poeziile lui. Junimea trebuie ferită de a-i da în mână spre cetire produsele pornografice ale acestui poet-geniu de clică...".33 Dacă finalul notei lui V. Patcașiu se coboară sub nivelul otrăvit al studiului lui Grama, citind articolul lui M. Eminescu ne dăm seama de toleranța poetului, de viziunea superioară asupra rolului bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
poeziile lui încât, prin un studiu critic scris cu mare îngrijire și erudițiune a arătat până la evidentă că Eminescu a fost un om corupt și la corupțiune învățau poeziile lui. Junimea trebuie ferită de a-i da în mână spre cetire produsele pornografice ale acestui poet geniu de clică..."38 Preot fiind și Patcașiu, cu ochii și sufletul spre Blaj, dar și prin prietenia cu Vasile Lucaciu (în "declarațiunea" din 25 oct. 1852, de solida -ritate cu el și protest pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
25 iulie 1897 o petrecere împreunată cu teatru de diletanți și un concert în casele domnului Lomoș - proprietar în Horecea”, iar „poporenii din Siret aranjează la 18 iulie o petrecere poporală împreună cu o reprezentațiune teatrală, cântări și declamațiuni...” Societăți de cetire au fost încurajate și susținute și în localitățile din Suceveni, Ceapor, Pătrăuți pe Suceavă, la pădurea Cirîncău, Corecti, Marginea. „Scopul cabinetelor de citire” se intitulează un articol semnat Radu Sbierea. Rubrica de susținere a limbii române se îngemănează cu alte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lună a anului, Însemnătatea târgurilor pentru fiecare lună, măsurile noi și vechi (lungime, de suprafață, de volum și greutate), catalogul cărților aflate de vânzare în Tipografia archidiecesană, printre care cărțile lui V. Petri: „Nou abecedar românesc”, „Legendar sau cărți de cetire”, „Instrucțiune pentru învățători”, „Plan de învățământ” și „Școala română, cursul 1876, 1877. * Calendariu pe anul comun de la Christos 1881 Calendariu pe anul comun de la Christos 1881 întocmit după gradurile și clima Ungariei și a României, Anul al treizecilea, Sibiu. Editura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
60 de ani această zi evocase unirea Moldovei cu Muntenia, "astăzi, 24 ianuarie însemnează [...] actul "Unirei" Românilor de pretutindeni într-un mare și puternic stat românesc" (Ibidem, numărul de sâmbătă 2 februarie 1919, p. 1). Și "Casa de Sfat și cetire "Simion Bărnuțiu" din Tătărași [cartier mărginaș din Iași], alăturată Cooperativei de Consum și Băncei Populare, cu același nume", ținuse "în ziua de 24 ianuarie a.c. prima șezătoare, serbătorind Unirea Tuturor Românilor" (Ibidem, numărul de miercuri 30 ianuarie 1919, p. 2
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorice ale trecutului, așa cum au fost acestea promovate de sămănătorism, „pentru a face să ajungă, cu aceleași solii ca ale vechiului «Sămănător», batjocorit astăzi de arivismul lărmuitor al tuturor «tinerilor de viitor», cuvinte de prețuire dreaptă și pagini de sănătoasă cetire românească și în părțile unde orice amintește «Neamul românesc» e total oprit de a pătrunde...” Atât literatura inclusă în revistă (proză, poezie, teatru), cât și articolele de istorie și critică literară sunt în concordanță cu orientarea culturală și politică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
căci sînt bune de friguri și de alte boale în cursul anului. Joi seara, în Săptămîna Patimilor, cînd se citesc cele douăsprezece Evanghelii, e bine ca cei care se duc la biserică să facă cîte un nod în baieră* după cetirea fiecărei Evanghelii, și cu acea baieră cu douăsprezece noduri de se va încinge cine are friguri, îi va trece. în ziua de Sf. Gheorghe, spală-te pe picioare pînă în răsărit de soare și te scaldă în acea zi de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
clamă neîncetat; la care i-au adus, pe lângă sumuțarea făcută din partea unora, și scenele Întâmplate În vecinătate, cum sunt: execuția dusă În mai multe sate românești, de unguri; bătăile cele tiranice puse pe spatele țăranilor, banii storși cu puterea. Apoi, cetirea În Gazetă și jornale despre intenția ungurilor de-a magyariza armadia și a introduce limba lor Încă și În școalele elementare au pus capăt la toate și i-au adus la acea cugetare, poate dreaptă, cum că ei voiesc a
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dăruire și pasiune, suplinește această carență”(<footnote Ibidem p.46 footnote>) Primul regulament al bibliotecii din Iași și totodată primul regulament de bibliotecă publică românească, „Regulamentul atingătoriu despre organizația unei biblioteci publice de ținere și condițiile intrării în sala de cetire” este conceput în ceea ce privește forma de folosire a cărților și colecțiilor după așa numitul sistem de consultare, introducând concepția: bibliotecarul este un „paznic de cărți”. „Regulamentul pentru reorganizarea instrucțiunii publice în principatul Moldovei”, tipărit la Iași în 1851 subliniază că toate
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
toate faptele ascunse, fie bune, fie rele”. (Eclesiastul 12.14) Bibliografie: Tatiana Niculescu Bran - Nopțile Patriarhului. Ed. Polirom, Iași, 2011 (Publicat în revista „Dunărea de gos”, Galați, nr. 117, 2011, p. 22-23) Andrei Cornea Printre povești impertinenteși apocrife De la Platon cetire... ne putem crea poveștile noastre (subiecte avem... Slava Domnului!...), pentru amiază, „șoptite de muzele ieșite din minți și însoțite de cântatul greierilor miezului de vară...”, pentru miezul de noapte, „inspirate de Lunăși de duhurile zănatice ale nopții” și pentru asfintit
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Moisil, Nicolae Tanco, Z. Macrea, Ion Gheție ș.a. În ciuda accentuării regimului opresiv, spre sfârșitul secolului al XIX-lea societatea își revigorează activitatea în misiunea sa de „întregire a studiilor scolastice” ale elevilor. Pentru atingerea acestui scop se punea accent pe „cetirea jurnalelor literare, deprinderea în declamarea de poezii alese și opere atât originale, cât și traduceri”, îmbogățirea fondului bibliotecii cu reviste și cărți cu profil literar sau științific, în limba română sau în alte limbi. Alături de alte asociații și societăți de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290583_a_291912]
-
m-am bucurat mult și am luat-o s-o cetesc. La început, m-a entuziasmat stilul sfătos - mulțimea datelor agreabil oferite cetitorului... cu timpul însă m-a cam enervat nivelul intelectual, concepția didactică . exact stilul lectură din cartea de cetire curs elementar... Bineînțeles mi-a mers la inimă tot ce se spune despre neamul meu618 și ca un copil am învățat pe dinafară rândurile lui Sadoveanu: „Întreagă râvna și hărnicia răzeșilor din neamul său, renășteau în bătrânul meu profesor de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a vieții bisericești din Bucovina, M.-A. a considerat activitatea culturală o prioritate, interesat să mențină, prin ea, conștiința națională a românilor bucovineni. Scrie și editează manuale mult folosite în școlile sătești (Elementariu spre întrebuințare în școalele poporene, Carte de cetire sau Legendariu românesc ș.a.), dă numeroase cărți de cult (în limbile română și germană), înființează o tipografie, inițiază o revistă pentru preoți („Candela”, 1882) și sprijină editarea de calendare. A fost vicepreședinte și membru de onoare al Societății pentru cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
relelor purtări” lua proporții, cu oprire de la a sluji în biserică, pentru că ai mers la teatru, și cercetări pentru tragere cu pușca, dumneata îți vedeai de treburi și în cursul acestui an a apărut abecedarul „Metodă nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară”, pe care l ai făcut împreună cu C.Grigorescu, G.Ienășesu, N.Climescu, V.Răceanu și A.Simionescu. Abecedarul acesta va apărea în mai multe ediții, dovadă că era un lucru bine făcut. Între timp, te-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]