173 matches
-
de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți de setci de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea țărmului, până la adâncimea de 30-35 metri în sectorul nordic și 30-40 metri în sectorul sudic. Astfel, și pescuitul costier la scară redusă se confruntă
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1,7%). 2.5. Starea stocurilor de specii de pește de importanță economică Pentru a arăta starea actuală a populațiilor principalelor specii de pești, majoritatea cu caracter transfrontalier, precum și a motiva necesitatea de a ne înscrie în efortul regional de
ORDIN nr. 107 din 10 mai 2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți de setci de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți de setci de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea țărmului, până la adâncimea de 30-35 metri în sectorul nordic și 30-40 metri în sectorul sudic. Astfel, și pescuitul costier la scară redusă se confruntă
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1,7%). 2.5. Starea stocurilor de specii de pește de importanță economică Pentru a arăta starea actuală a populațiilor principalelor specii de pești, majoritatea cu caracter transfrontalier, precum și a motiva necesitatea de a ne înscrie în efortul regional de
PLAN din 10 mai 2010 de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223208_a_224537]
-
este prezența unui număr foarte mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, stavrid, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere. În perioada 2001-2008, pe întreg ansamblu sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie noiembrie), dominanța în capturi a revenit în principal speciilor șprot (Sprattus sprattus
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
martie noiembrie), dominanța în capturi a revenit în principal speciilor șprot (Sprattus sprattus) și calcan (Psetta maeotica), alături de care au mai apărut speciile tradiționale: hamsie (Engraulis encrasicolus), bacaliar (Merlangius merlangus ponticus), guvizi (Gobiidae), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), rechin (Squalus acanthias), chefal (Mugidae), alte specii. În baza rezultatelor obținute în cele 4 expediții de cercetare efectuate în anul 2008, putem aprecia că valoarea biomasei aglomerărilor de șprot a oscilat între 9.285 tone/mai și 62.900 tone/iunie, iar de calcan
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
nr. 143 - 161 Str. Bartok Bela Str. Bălteni Str. Berechet Str. Biserica Floreasca Str. Brâna Str. Brădești Str. Brebu Int. Brotăceilor*(D) Str. Buestrului Str. Calafat Str. Cap. Gheorghe Gh. Bulugea Str. Cap. Petre Ispir Str. Caroteni Str. Cerna Int. Chefalului Ale. Circului Șos. Colentina - nr. 1 - 13 Șos. Colentina - nr. 15 - 29 Str. Comandor Eugen Botez Str. Comoara*(D) Int. Constantin Beiu Str. Constantin Beiu Str. Cpt. Gheorghevici Str. Cpt. Paul Urechescu Str. Cristea Mateescu Str. Cuparului Str. Dâmbovicioarei Int.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
4.1. 0,20 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.1.4.1. Mușchi file din următoarele specii de pești 1 2: 0,40 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE Diplodus vulgaris anghilă (Anguilla anguilla) chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus) grunt (Pomadasys benneti) specii de stavrizi (Trachurus spp.) sardină marocană (Sardina pilchardus) specii de sardine (Sardinops spp.) biban cu picățele (Dicentrarchus punctatus) limbă-de-mare punctată (Dicologoglossa cuneata) 3.1.5. Crustacee, cu excepția cărnii brune de crab și
32005R0078-ro () [Corola-website/Law/294046_a_295375]
-
Directiva 2001/22/CE 3.2.5.1. Mușchi file din următoarele specii de pești 1 2: 0,10 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE specii de hamsii (Engraulis spp.) pălămidă (Sarda sarda) Diplodus vulgaris anghilă (Anguilla anguilla) chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus) specii de stavrizi (Trachurus spp.) luvar (Luvarus imperialis) sardină marocană (Sardina pilchardus) specii de sardine (Sardinops spp.) specii de ton (Thunnus spp., Euthynnus spp., Katsuwonus pelamis) limbă-de-mare punctată (Dicologoglossa cuneata) 3.2.5.2. Mușchi file
32005R0078-ro () [Corola-website/Law/294046_a_295375]
-
pescar cu burta neagră Lophius budegassa 1.1, 1.3, 2.2, 3.1 Q6 M6 T Pește undițar Lophius piscatorius 1.1, 1.3, 2.2, 3.1 Q6 M6 T Merluciu Merluccius merluccius Toate zonele Q6 M6 T Chefal Mugilidae 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 Q6 M6 T Barbun Mullus barbatus Toate zonele Q6 M6 T Barbun vărgat Mullus surmulettus Toate zonele Q6 M6 T Langustină Nephrops norvegicus 1.3, 2.1, 2.2, 3.1
32004R1581-ro () [Corola-website/Law/293134_a_294463]
-
2.2, 3.1 M C2 D4 Pește undițar Lophius piscatorius 1.1, 1.3, 2.2, 3.1 M C2 D4 Merluciu Merluccius merluccius Toate zonele M C3 D4 Putasu Micromesistius poutassou 1.1, 3.1 V D3 D3 Chefal Mugilidae 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 M D3 D3 Barbun Mullus barbatus Toate zonele M C3 D4 Barbun vărgat Mullus surmulettus Toate zonele M C3 D4 Langustină Nephrops norvegicus 1.3, 2.1, 2.2, 3.1
32004R1581-ro () [Corola-website/Law/293134_a_294463]
-
T Pește undițar Lophius piscatorius 1.1, 1.3, 2.2, 3.1 T T T T T T Merluciu Merluccius merluccius* 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 T T T T T T Chefal Mugilidae* 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 T T T T T T Barbun Mullus barbatus Toate zonele T T T T T T Barbun vărgat Mullus surmulettus Toate zonele T T T T T T Langustină Nephrops
32004R1581-ro () [Corola-website/Law/293134_a_294463]
-
Dicentrarchus labrax BSS Plătică-de-mare (sz) Porgies, seabreams n.e.i. Dorades n.c.a. Sparidae SBX Doradă cu cap auriu Gilthead seabream Dorade royale Sparus auratus SBG Barbun cenușiu cu cap plat Flathead grey mullet Mulet cabot Mugil cephalus MUF Chefali (sz) Mullets n.e.i. Muges n.c.a. Mugilidae MUL Greater amberjack Sériole Seriola dumerili AMB Ton roșu Northern bluefin tuna Thon rouge Thunnus thynnus BFT CRUSTACEE Raci de râu Crayfishes Ecrevisses Astacus spp., Cambarus spp. AYS Crevetă gigant
jrc3100as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88256_a_89043]
-
BFT Doradă Sparus aurata SBG Merluciu Merluccius merluccius HKE Stavrid negru* Trachurus trachurus HOM Macrou Scomber scombrus MAC Stavrid mediteranean* Trachurus mediterraneus HMM Pește-undițar* Lophius piscattorius MON Chefal-de-stâncă Mullus surmeletus MUR Sardină marocană Sardina pilchardus PIL Lavrac Dicenrarchus labrax BSS Chefal barbet Mullus barbatus MUT Pește-spadă Xiphias gladius SWO * Numai în declarația de descărcare (1) JO L 261, 20. 10. 1993, p. 1. (2) JO L 358, 31. 12. 1998, p. 5. (3) JO L 276, 10. 10. 1983, p. 1
jrc4380as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89545_a_90332]
-
FIXE: Regiunile 1 și 2 Ochiuri Specia 10-30 mm 50-70 mm 90-99 mm 100-119 mm 120-219 mm ≥ 220 mm Sardină marocană (Sardina pilchardus) * * * * * Anghilă (Anguilla anguilla) * * * * * * Șprot (Sprattus sprattus) * * * * * * Stavrid (Trachurus spp.) * * * * * Hering de Atlantic (Clupea harengus) * * * * * Macrou (Scomber spp.) * * * * * Chefal roșu(Mullidae) * * * * * Zărgan (Belone spp.) * * * * * Biban comun (Dicentrarchus labrax) * * * * Chefal cenușiu (Mugilidae) * * * * Rechinul pătat mic (Scyliorhinus canicula) * * * * Limandă comună (Limanda limanda) * * * Egrefin (Meglanogrammus aeglefinus) * * * Merlan (Merlangius merlangus)2 * * * Cambulă (Platichtys flesus) * * * Limbă de mare comună (Solea vulgaris) * * * Cambulă de Europa
jrc4378as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89543_a_90330]
-
mm 90-99 mm 100-119 mm 120-219 mm ≥ 220 mm Sardină marocană (Sardina pilchardus) * * * * * Anghilă (Anguilla anguilla) * * * * * * Șprot (Sprattus sprattus) * * * * * * Stavrid (Trachurus spp.) * * * * * Hering de Atlantic (Clupea harengus) * * * * * Macrou (Scomber spp.) * * * * * Chefal roșu(Mullidae) * * * * * Zărgan (Belone spp.) * * * * * Biban comun (Dicentrarchus labrax) * * * * Chefal cenușiu (Mugilidae) * * * * Rechinul pătat mic (Scyliorhinus canicula) * * * * Limandă comună (Limanda limanda) * * * Egrefin (Meglanogrammus aeglefinus) * * * Merlan (Merlangius merlangus)2 * * * Cambulă (Platichtys flesus) * * * Limbă de mare comună (Solea vulgaris) * * * Cambulă de Europa (Pleuronectes platessa) * * * Sepie comună (Sepia officinalis) * * * Cod (Gadus morhua) * * Merlan
jrc4378as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89543_a_90330]
-
0302 69 99 8. Picarel (Specara smaris) ex 0302 69 99 9. Țipar (Conger conger) ex 0302 69 99 10. Rândunică-de-mare (Trigla spp.) ex 0302 69 99 11. Stavrid (Trachurus spp.) ex 0302 69 91 ex 0302 69 99 12. Chefal (Mugil spp.) ex 0302 69 99 13. Vatos (vulpe-de-mare) (Raja spp.) ex 0302 69 99 și ex 0304 10 98 14. Pește-teacă (Lepidopus caudatus et Aphanopus carbo) ex 0302 69 99 15. Scoica comună (Pecten maximus) ex 0307 21 00
jrc4633as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89799_a_90586]
-
cu excepția speciilor de pești enumerate la 3.1.4.1 0,2 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.1.4.1. Mușchi de pește *din următoarele specii: pălămidă (Sarda sarda), doradă comună (Diplodus vulgaris), anghilă (Anguilla anguilla), chefal (Mugil labrosus labrosus), hemulidă (Pomadasys benneti), stavrid (Trachurus trachurus), sardină (Sardina pilchardus), specii de Sardinops, biban (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys species), soleide (Dicologoglossa cuneata) 0,4 Directiva 2001/22/CE Directiva 2001/22/CE 3.1.6
jrc5691as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90861_a_91648]