261 matches
-
oară în consumație legumele și fructele cultivate în grădina lui din strada Polonă. Această grădină se numea, înainte de a fi proprietatea lui Ioanid, grădina „Brâslea“. Era o grădină de margine de oraș, unde se făceau petrecerile, unde mergea lumea să chefuiască; unde se întâlneau amorezații și cântau prin tufișuri lăutarii. Astăzi a dispărut grădina Ioanid, cu serele sale calde și cu pomii săi roditori din speciile cele mai renumite: astăzi, grădina, parcelată și clădită, a devenit Parcul Ioanid.10 La 27
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mare aproximație. 6. I.C. Brătianu nu a fost prim-ministru în anii 1867-l868, ci ministru de Interne (v. nota 6, p. 61). 402 addenda Liberalii l-au acuzat întotdeauna că el a fost organizatorul și comandantul bandelor de bătăuși cari chefuiau în grădina vestită pe atunci numită „Grădina de la Șapte nuci“. În acest cuplet se mai vorbește și de Popa Tache, șef de bandă notoriu despre care voi vorbi. Iată cele câteva versuri pe cari mi le mai amintesc din întregul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la un curs privind managementul relațiilor umane, fiind trimis de către Consiliul Județean CarașSeverin, unde lucram pe vremea aceea. Era într-o noapte pe la ora 0.30-1, iar eu eram cu încă vreo 11-12 persoane, băieți și fete, după ce ne-am chefuit în restaurant până seara târziu, fiind cazați la hotelul Roman, neam propus să facem o plimbare până la 7 Izvoare. Era o noapte senină, stelele se vedeau perfect în aerul curat, mai vedeam câte o stea căzătoare, iar noi eram destul de
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
s-a dat la TVR o casă a lui MĂgureanu. Știm și noi altă casă a lui MĂgureanu, la noi în comună“. Aceasta era o casă conspirativă, unde se duceau sereiștii cu elicopterele, ca să treacă neobser‑ vați, să bea, să chefuiască, undeva în județul Mureș. Se duceau cu două-trei elicoptere și trăgeau niște chiolha‑ nuri în vila cu pricina. V.A. : În timp ce minerii erau în drum spre București. A.M.P. : Exact ! Am trimis o echipă de filmare, a filmat și a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
femeie fără feminitate și În rochii totdeauna mohorâte - cine putea bănui imensa prefăcătorie ce zăcea În adâncurile infernale ale acestei lăbărțate, care, după masa vegetariană a doctorului, plecat repede la treabă, scotea de la pivniță mieii fripți, plăcintele și vinațurile ca să chefuiască la aceeași masă cu amanții ei, vizi tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-a lăsat-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe acareturi, locul „de veci“ al răposa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
păstrată și azi În „muzeul“ fami liei mele, cu toate Însemnările ei evocatoare, după atâția ani, ale acelor nopți de singurătate În fața imenselor răspun deri: mă-ntor ceam spre poștă, pe aceeași uliță În care, la aceeași casă, sin gura luminată, chefuia În fiecare noapte o lume Înne bunită după zaiafeturi, cu cântece și râsete stridente de femei, ca Într-o biserică a despuiaților. Așa au fost salvate totuși, până la una, cele 32 de formațiuni de etape cu mii de căruțe Încărcate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lapte bătut apoi scrob din ouă de găină, fasole păstăi prăjite și castraveți proaspăt murați și bineînțeles, nelipsita mămăligă a tuturor sătenilor din Moldova, de care se poate spune că este un aliment național. − Da’ noi n-am venit să chefuim aici, vrem să ne lămurim cum vă simțiți cu sănătatea și cum vă descurcați cu muncile câmpului, luă vorba Ion Cocuz, ca cel mai vârstnic. Au adus vorba cum ar putea să dea ajutor familiei Gheorghiu la treburile ce erau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
În Franța unde-l dusesem cu mașina pe el și pe Irinel Liciu, soția sa, În câteva locuri interesante În Normandia franceză și veniseră ambii, de câteva ori, la noi la masă, cum și noi, În România, cu ani Înainte, chefuiserăm adesea În locuința lor, Împreună cu prietenul lor de-o viață, Ion Negoițescu! - și, la această abruptă Întrebare, eu m-am pierdut, perplex, și am renunțat la discuție; peste câteva zile, Însă, i-am propus o rubrică la Contemporanul - Ideea europeană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
șestache” și l-a dus într-o poiană. Acolo, pe iarbă, masă lungă, cu de toate, plus un taraf. Iar în jurul mesei, în loc de scaune ori lăiți, strane de biserică! „Nu vă vine să credeți? Da, fraților, datorită lui C.S., am chefuit o zi în strane sculptate cu chipuri de sfinți!”, exclamă S. Se rîde din inerție, fără remușcări... * Credința e încă unul din secretele mele. Pînă a pleca la Liceul Militar, mă închinam ori de cîte ori treceam prin fața bisericii din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n-am avut din cauza petrecerilor care continuau și în casa în care trăiam. Fata cea mare n-a fost prea încântată de felul nostru de viață și era mereu retrasă și rău voitoare cu bărbații beți și femeile vulgare care chefuiau în preajma ei. S-au mai rărit orgiile din cauza unei noi sarcini. Când am născut băiatul toată lumea s-a bucurat. Dar nici de el nu ne-am prea ocupat, „pasându-i-l” fetei care fără să vrea i-a fost și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de armă în lacăte, au deschi obloanele și ajunși în beci au slobozit alte focuri de pușcă, de data aceasta direct în doaga butoaielor. Aici, cu vin p e jos până la înălțimea turetcilor de la bocanci, rușii s-au așezat pe chefuit, ca și cum ar fi ajuns la porțile Berlinului, timp în care Ion a împuns fuga, sosind, ca să-mi povestească pățania la care fusese martor și actor fără voie. Rușii despre care am spus mai sus erau trimiși în cercetarea locurilor. Nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Enei și mi le-a vândut, sub pretextul iscusit că biblioteca mea conține ediții proaste, incomplete, traduceri proaste sau, pur și simplu, autori „care nu se mai citesc în traducere”, precum un Victor Hugo!... Din banii luați pe cărți am „chefuit” vreo două săptămâni, cu seri în care se adunau prietenii de pe unde erau - cam de la Gazetă... -, eu le ofeream cartofi prăjiți și excelenții cârnați Debrețin, un vin pasabil - nu se beau tărituri, eu eram contra, cum sunt și azi, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Scriitorul râse: „Lasă-mă să mă dau jos.“ Sună celularul. L-am luat de pe bord. Era Pete. - De unde-ai procurat păpușa? am întrebat imediat. - Hei, Bret Ellis, se auzi vocea tărăgănată a lui Pete, ciopârțind ceva. E cam devreme - am chefuit toată noaptea? - Nu, nu, am zis, strâmbându-mă. Nu-i asta. Vroiam doar să te-ntreb despre păpușă... - Ce păpușă, omule? - Pasărea aia împăiată pentru fetița mea? am zis, încercând să sun ca un părinte responsabil și nu ca unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care s-a reflectat istoria Madridului și a întregii Spanii. Aici aveau loc procesiuni religioase, se anunțau sentințe și se făceau execuții publice pe vremea Inchiziției. Acum, piața este invadată de turiști - cumpără suvenire din magazinele care împrejmuiesc piața și chefuiesc în barurile de la parterul clădirilor. Doamnele, cu fizionomii asiatice, toropite de căldură, flutură evantaie. O bere consumată la o masă scoasă pe caldarâm este de două ori mai scumpă decât aceeași halbă băută în interiorul localului. „Bere și istorie”, cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-o naibii!, să ziceți de cabana aceea cu vînat, păstrăvi și femei... Au făcut niște ochi toți!... Dacă vă cheamă să vă ceară socoteală, spuneți-mi; merg și eu să întăresc afirmația, că la cabana aceea, construită din banii noștri, chefuiesc alții. Cînd a ieșit moș Andone la pensie și-am vrut să-l sărbătorim, nu ne-au aprobat petrecerea la cabană. Las' că-i ard eu la viitoarea adunare generală a oamenilor muncii! Nu mergeți? Eu plec. La revedere! Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îngăduia să o sărute pe frunte, întrebându-l când avea să mai vină. Și toți trei am început să discutăm o nouă problemă: cea despre fiii noștri. Rodoald se împrietenise la cataramă cu Ansoald și, în ciuda marii diferențe de vârstă, chefuiau împreună, și la palat nu prea mai exista vreo slujnică sau sclavă cinstită care să nu se teamă pentru pudoarea ei atunci când îi ieșeau în cale. Rodoald, deși nu împlinise opt ani, era atras ca de un magnet de partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în Cimitirul care-ncet se prăbușește în țarina 300? Ori o coloană și-un palat al Veșniciei în fălcile înfometatului mormînt? Plăcere căuta-vei din rană putreda, ori de Nevastă o să-ți iei Străvechea Lepră? pentru că Regele și Preotul să chefuiască încă pe decăderea ta Și groapă joc să-și bată și de aratul cîmp să rîdă, agrăind, 495 "Sînt cea care hrănește, tu cel care distrugi; în sînu-mi este vin și lapte, Si o fîntînă se revarsă din pieptul meu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
asemenea proporții și plângerile urcară atât de sus, încât trebui să se ia o hotărâre decisivă. Într-o seară, autoritățile din București fură avertizate că banda tocmai se abătuse la o cârciumă aflată la două leghe distanță de oraș și chefuia acolo. Jandarmeria și o brigadă de agenți de poliție fură puși imediat pe urmele sale; casa fu împresurată, banda surprinsă și prinsă cu forța. Demnul magistrat care conducea poliția îl convocă pe șeful hoților în fața sa și îl supuse unui
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
D. T.: Sigur, la treburi din astea nu prea ne amestecam. Odată, la un chef, ne-am adunat noi, cei din centre, la mine în cameră. Nicu sosise mai devreme și, fără să ne anunțe, a vrut să vadă cum chefuim. A întrebat pe acolo: "Unde-s ăștia?". "În cameră la Doru Tompea." Cum l-am zărit, am sărit atunci pe geam din vilă, ca să nu realizeze amploarea petrecerii. Eram acolo cu Marinică Botea, Ioan Rus, Vasile Pușcaș, Toni Anton, Aurel
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea sa: petrecere, chef, bairam, paranghelie, chiolhan, chiloman, zaiafet, banchet, ceai, soir, party, chermesă, partuză, iureș, chindie, băută, beție etc. Există apoi verbele - a petrece, a chefui, a benchetui etc. - , precum și determinanții caracteristici; cheful, de pildă, e în adeseori monstru: „Crede că de fiecare dată vin de la un chef monstru” ( G. Arion, 1985); “cheful monstru al sfîrșitului de mileniu” (EZ 14.12.1999). În vreme ce sărbătoare și-a
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
bairam e simțit ca „regățenism”, poate ca muntenism, dacă nu chiar ca element tipic al argoului din Capitală: un timișorean îi scrie unui bucureștean: „Păi trebuie să iei legătura cu ceva studenți de pe-acolo să te «cazezi», adica să chefuiești (bairam cred că spuneți voi) timp de 2 nopți”. Altul intervine: ”ahahah , deep, ce l-ai înțepat cu «bairam», mai bine îi ziceai că stă într-un oraș la 300 km de Istanbul. Totuși cred că înțelegea singur ce înseamnă
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
cred că spuneți voi) timp de 2 nopți”. Altul intervine: ”ahahah , deep, ce l-ai înțepat cu «bairam», mai bine îi ziceai că stă într-un oraș la 300 km de Istanbul. Totuși cred că înțelegea singur ce înseamnă «a chefui» hahaha”. Primul revine: “eu i-am auzit zicand «bairam» la petreceri, chefuri etc. Mă gândeam că nu-i familiarizat cu termenul, nu a fost cu intenția de-a face o glumă” (onlinesport.ro). Sensul de petrecere al lui bairam (evoluție
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
România noastră nu înseamnă plagiatori, hoți", a adăugat Predoiu. "Voi sunteți gata să luptați pentru România noastră?", s-a adresat Predoiu participanților la miting. "Mesajul nostru pentru Ponta și Antonescu este: Vă vom învinge!". Când oamenii mureau în Apuseni, ei chefuiau (...) Nu fac nimic, nu sunt în stare să facă nimic (...) Ăsta e cel mai cinstit guvern: un sfert în pușcărie (...) Penalii lor fac legea în Parlament pentru penalii lor (...) Să arătăm că PDL este o forță care poate opri răul
Miting PDL: USL se răsteşte prin penali şi mafioţi la Justiţie, spune Predoiu () [Corola-journal/Journalistic/32519_a_33844]
-
limbii vechi. Sufixele în discuție sînt folosite mai ales pentru a forma verbe de la interjecții și onomatopee (-ui: a țistui, a dudui, a hurui; -ăi: a țopăi, a zumzăi; -îi: a bîzîi) și de la substantive (a biciui, a părui, a chefui; a scripcăi). Originea lui -ui e slavă, a lui -ăi mai incertă, dar una dintre ipotezele etimologice merge în aceeași direcție. E interesant că -ui a fost încadrat de E. Petrovici în categoria sufixelor specializate în adaptarea verbelor străine - slave
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
găsit atunci altceva de făcut. Replica a fost - cu temei, recunosc - că șeful statului se urcă aghesmuit la volan. Dar, la timpul potrivit, nu m-am făcut că plouă nici în privința lui Băsescu. Totuși, nota bene, cînd Traian Băsescu a chefuit la Golden Blitz cu Gigi Becali și s-a urcat apoi la volan, nu știm cît a băut și n-a făcut nici un accident. (Asta ar mai fi trebuit, mă gîndesc cu retrospectivă înfiorare, ca președintele României să fi nimerit
Ţara premierului Frână by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9847_a_11172]