1,021 matches
-
regale În care li se arată turiștilor reviste deschise la pagina unde ajunseseră cu cititul auguștii lectori Înainte de a fi plecat, În urmă cu mulți ani, În exil. Arthur Rowe așteptă o clipă, apoi deschise o altă ușă. Un bărbat chel se grăbi să ascundă o sticlă În sertarul unui fișet. — Scuzați-mă, zise Rowe. N-am avut pe cine să Întreb: Îl caut pe domnul Rennit. — Eu sînt domnul Rennit. — Mi-ați fost recomandat de cineva. Chelul Îi aruncă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ușă. Un bărbat chel se grăbi să ascundă o sticlă În sertarul unui fișet. — Scuzați-mă, zise Rowe. N-am avut pe cine să Întreb: Îl caut pe domnul Rennit. — Eu sînt domnul Rennit. — Mi-ați fost recomandat de cineva. Chelul Îi aruncă o privire bănuitoare, fără să-și ia mîna de pe sertar. — Cine anume? Întrebă el. — Un anume Keyser. Dar au trecut mulți ani de-atunci. Nu mi-l amintesc. Nici eu, de fapt. Nu eram prieteni. Ne-am Întîlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
una: eram la o întâlnire la nivel înalt, adică eu și generalii mei, Baiazid și generalii lui... în fine, și Baiazid ăsta începe să mă ia la mișto: că ce bătrân sunt, că mă-mbrac ca un pensionar, că sunt chel, că armata mea nu-i bună de nimic, mă rog, o grămadă de prostii... dar l-am lăsat să vorbească. Și când a terminat, zic: „Gata?“. „Gata“, zice el. Și numa’ ce mă ridic, îmi dau jos pantalonii, îmi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Vreau să vorbesc cu marele, ăăăă, șef, ăăă, nu, mh, hm, cu marele, ăăăă, meșter. - Maestru! Marele maestru! șopti un oareșcine. - Da, așa, vreau să vorbesc cu marele maestru, între patru ochi dacă se poate. Marele maestru, un arhitect burtos, chel și transpirat, m-a admonestat: - Frate Alex, nerușinarea ta este de-a dreptul cosmică. Cum îți permiți? Unde-ți e ciocanul? Unde-ți e peruca? Ce vrea să însemne dezordinea asta? Haine de stradă, în sacră încăpere? - Maestre, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
întotdeauna Ruedi Elvețianul: oriunde aș fi mers, și oricum m-aș fi prezentat, se găsea întotdeauna cineva care știa cine eram și ce făcusem, chiar dacă aspectul meu s-a schimbat cu trecerea anilor, mai ales când craniul meu a devenit chel și galben ca un grapefruit; asta s-a întâmplat în epidemia de febră tifoidă la bordul vasului Stjärna, când, din cauza încărcăturii pe care o aveam la bord, nu ne puteam apropia de mal și nici măcar cere ajutor prin radio. Concluzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Ca și-n Irak, ce vrei? Nu pun ei fundu’ la bătaie... *** - Unde-ai pus banii de la urat? Dă-i, s-avem de schimbat butelia... - Dar parc-ai spus că mă lași să-mi iau chitară? Așa mi-ai spus... - Chelului tichie de mărgăritar... Dă banii! - I-am îngropat la poartă, lângă stâlp, s-aducă noroc. Dacă comoara e la poartă, pe-acolo nu mai trece nici un rău. Am să mă duc să văd la noapte dacă e lumină acolo... - Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în curte nu poți să intri, nu te lasă, nu a primit nici cu uratul și i-au aruncat cu bulgări și s-au pișat toți pe stâlpul porții. - Are o pisică neagră care merge pe tăciuni. - Are-un câine chel ca șobolanul, care doarme-n pat cu ea... Când era mic, îl ținea legat și în saci de plastic până la subsuoară, de i se rupea carnea pe el, săracul, zicea Mălăchioaia. De-aia i-a ieșit copilul lingav. Acum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
le ridică fustițele. - Sănătaaate, oameni buni! Sănătaaate... e generos candidatul. - Băi, da-s cam viermănoase merele astea, comentează un țânc. Folosind cotoarele, plozimea începe un concurs de tras la țintă în panoul cel mai mare din zonă, cu un cap chel privind spre viitorul plin de steluțe UE. - L-am atins la meclă... - Ia de-aici... Ha-ha, drept în bot! - Pareu că-i ating urechea? Cotoarele zboară și se strivesc de panou. - Bă, iaca-o și pe tanti... Râzi, ai? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mi-aduc eu aminte - făcu o pauză scurtă și Îl privi fix, cu ură. Mereu m-ați asigurat că sînt un monstru și ați repetat asta de atîtea ori, că am terminat prin a mă ascunde aici, pe stînca asta cheală, spuse el trăgînd aer În piept, după un asemenea discurs lung, cu care nu era obișnuit. Dar m-am săturat de asta... Dacă sînt diferit pentru voi, atunci și voi sînteți diferiți pentru mine. - Și ce legătură am eu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
în după-amiaza aia, Evie m-a sunat implorându-mă să mă externez și să-i fac o vizită. Casa lui Evie era mare - albă cu obloane verzi vânătorești, o casă colonială cu două etaje, cu uriașe coloane în față. Iederă cheală și trandafiri cățărători - trandafiri galbeni - se urcaseră pe trei metri de la sol în jurul fiecărei coloane uriașe. Aici ți l-ai imagina pe Ashley Wilkes tăind iarba, sau pe Rhett Butler dând jos obloanele de furtună, dar Evie, ea îi are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
iar asta nu-i ceva de care să te poți despărți fără probleme. Fiind dependentă de toată atenția aia, a trebuit să-i pun capăt brusc. M-aș fi putut rade în cap, dar părul crește la loc. Chiar și cheală, puteam arăta în continuare prea bine. Cheală, poate că atrăgeam și mai mult atenția. Mai era posibilitatea de-a mă îngrășa și de-a începe să beau la greu ca să-mi distrug aspectul, dar voiam să fiu urâtă și voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să te poți despărți fără probleme. Fiind dependentă de toată atenția aia, a trebuit să-i pun capăt brusc. M-aș fi putut rade în cap, dar părul crește la loc. Chiar și cheală, puteam arăta în continuare prea bine. Cheală, poate că atrăgeam și mai mult atenția. Mai era posibilitatea de-a mă îngrășa și de-a începe să beau la greu ca să-mi distrug aspectul, dar voiam să fiu urâtă și voiam să rămân sănătoasă. Ridurile și îmbătrânirea păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să i se facă radiografii de vreo mie de parali. Curtea din spatele blocului meu e plină de gunoaie și sticle sparte. Unde-și parchează oamenii mașinile, băltoace de antigel abia așteaptă să otrăvească vreo pisică ori vreun câine. Chiar așa chel cum e, veterinarul parcă mi-ar fi vechi prieten. Parc-ar fi unul dintre băieții cu care am crescut. Are un zâmbet pe care parcă l-am văzut în fiecare zi în copilărie. Îi știu gropița din bărbie, și fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
un milion de ani în urmă. Micul Danny, puștiul alături de care am crescut cu toții, e acum doctor veterinar. Trăiește într-una dintre sutele de case identice ale unui complex rezidențial din suburbii. Își tunde peluza. El e, între două vârste, chel, puțin cam corpolent, și uitat de toți. Vedeta asta a cărei stea a pălit. E fericit și trăiește într-o casă cu două dormitoare. La colțurile ochilor are riduri din cauza râsului. Ia pastile ca să-și controleze colesterolul. E primul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
în clipa aia, cu lacrimile prelingându-se din ochii lui roșii de drogat, va spune: — Te rog... Puștiul ăsta bătrân și ridat, se va smiorcăi și va zice: — Te rog, nu-mi mai spune domnule. Îngerului care-i mângâie țeasta cheală și pătată îi va spune: — Mă cheamă Brandon. Și apoi va aștepta. Și ea îl va rosti: Brandon. După care, desigur, se fut. Ea, răbdătoare și delicată. Madonă și târfă. Cu picioarele ei lungi, antrenate la yoga, desfăcute în fața acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
îmbrăcase, siluetă de păpușă de porțelan cu plete lungi, ireal de negre. De ce nu o invită nimeni la dans? șopti fetița cu nasul în scânduri. E așa de frumoasă! Remarcă o femeie corpolentă ce dansa cu un bărbat scund și chel. Gâfâia, sărmanul și asuda din greu, încercând să învârtă masa compactă ce n-o putea cuprinde cu brațele. "Cu mama nu i s-ar întâmpla așa ceva. Ea se mișcă excelent", își spuse Luana. Parcă auzindu-i gândul, profitând de oboseala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
puteri. Nu s-a declarat mulțumit de nimic din ce i s-a arătat. Echipa de creație și-a dat duhul încercând să-l convingă că de ceea ce-i prezentau avea nevoie. Luana intuia cam ce aștepta omulețul grăsuț și chel care, la un moment dat, adoptase o poziție de superioritate specifică membrilor familiei regale britanice, cu bărbia împinsă înainte și mâinile aduse la spate. Pe măsură ce imaginile curgeau, palma urca spre încheietura mâinii prinse, ajungând la cot, semn clar că Veber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
reînsuflețite cu puteri miraculoase, se înalță figura domnului Trandafir. Toate gândurile artistului se adună în jurul chipului venerat al dascălului, realizând prin acest fragment o adevărată identitate. Un portret fizic este schițat cu ajutorul descrierii. Era un om bine făcut, puțin cam chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini. Când zâmbea, se arăta sub mustața tunsă scurt niște dinți lungi cu strungă mare la mijloc. Autorul face ca figura fostului său dascăl să retrăiască în sufletul cititorului prin bogăția sufletească, prin personalitatea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
despre care spune în final că a fost un adevărat om, un bun român și un mare patriot: În locul acela odată a trăit un om... Folosind ca modalități de caracterizare, atât caracterizarea directă: Era un om bine făcut, puțin cam chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini, cât și caracterizarea indirectă care se desprinde din faptele mărețe ale dascălului, scriitorul reușește să impună memoriei cititorului figura acestui dascăl ilustru căruia îi păstrează o amintire neștearsă, exprimându-și sentimentele de admirație
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ar fi fost ce-aș fi vrut? Da, e momentul să plec. Mă întorc spre intrare și descopăr, într-un cuier cît peretele, o colecție de pălărioare, de șepci, de berete. Ce deranjat era că-i cade părul! "O să ajung chel ca un ou. Un fel de Humpty-Dumpty, dar nu rotund. Slăbănog". Trec în revistă pălărioara CIA, cea de pescar, ca a lui Gene Hackman în Ținta, cascheta cadrilată Sherlock Holmes, o bonetă cu ciucure, un fes scandinav, cîteva șepcuțe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
năvala. Le resping. Sînt respingătoare. Un juste milieu e... Idioată mai e madammm Tatatu sau cum o fi chemînd-o, cînd se miră: "Reziști o săptămînă fără un bărbat?" Și, atotștiutoare: "Sexul monogam e o barbarie". Idiot mai e și sexologul chel, cu teoriile despre cei 4-5 centimetri de carne ("cel mai bun penis e ca mînerul rotund de la ușă"), disecînd reușita "actului", în trei pătrimi de ceas, cu recunoștința reciprocă bărbat-femeie la un loc. Ca să n-o mai fac pe victima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu lumea celor de jos, se ținea cu degetele sale grăsuțe, foarte strâns de urechile groase ale mătușii sale. Aceasta, cu o mână ocupată, era terorizată de faptul că ar putea să scape copilul și, ca urmare imediată, să rămână cheală, cuvintele Ochenoaiei ocupându-i toată mintea: Fa adormito, cască ochii pe unde pășești și fii atentă să nu scăpi copchilu’ că-ți smulg tăt păru’! Acolo sus, copilul, ba se simțea expus tuturor atacurilor păsărilor cu dinți, care se repezeau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
el... Dar are aproape 40 de ani! Este adevărat, dar el este cel mai bleg. Subiectul devine interesant și am un chef nebun să mă amestec. Fac un număr de telefon și rostesc scurt: Vino pînă la mine. Donose, deja chel bine, intră cu chelia înainte și, cînd îl zărește pe Corneanu, este dominat de panică. Și ia spune-mi, Donose, ești mare crai, da? Stă cu capul aplecat și tace. Continui: Din joaca și din plăcerea ta se naște un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
soția mai mare decît el cu doi ani și n-avea copii. Chiar bîzîise cîndva de o însurătoare, dar ea s-a făcut că nu înțelege prea bine. Lena aștepta ceva mai de soi. Corbu era piele și os, era chel și negricios, ca un negru nereușit. Totuși, te-ai fi putut obișnui cu el, mai ales că era generos. Făcînd treabă prin apartament, femeia aceasta, frumoasă încă rău de tot, se debarasase de prejudecăți și era pusă pe compromisuri. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fost risipită de valurile vieții, de răutățile oamenilor apropiați. Un amic, văduv de cinci ani, l-a scos din sărite: Ionele, dacă o lămurești, eu sînt gata să mă însor cu ea. Ionel îl analizează. Omul acesta este o brută. Chel, cu burtă, cioturos, necioplit și uite ce ar vrea? Să mîngîie trupul acela delicat, sînii aceia parcă sculptați, să sărute buzele acelea senzuale, roșii și fierbinți, un animal ca el! Ce vină are copilul? Este totuși copilul meu... Tăticu, pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]