151 matches
-
fel bunul mers al instituției pe care o conduc. A interpretat ca un politruc chiulul elevilor, a vârât și partidul în această chestiune majoră avea talent omul și i-a amenințat în continuare adresându-se părinților: - Dacă nu se tund cheli, le pun patru la purtare pe trimestrul trei asta însemnă repetenție! Cu asta consider incidentul încheiat, de ei depinde dacă repetă clasa a XIa! Directorul se gândea că unii dintre ei erau majori și nu îi puteau obliga nici chiar
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
ținea drept și trăgea de umeri, ca să nu piardă nici un centimetru, și era, din toate celelalte puncte de vedere, un bărbat prezentabil, cu trăsături delicat sculptate, nări largi și un ciuf de păr ondulat pe care Henry, care Începuse să chelească, nu putea decât să Îl invidieze. Afișa o mustață subțire și imperială, parcă pe măsura numelui și a profesiei sale. Expresia naturală, În repaus, Îi era una aproape melancolică, dar În compania altora era Întotdeauna zâmbitor și animat. Cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din cel puțin trei motive: Vai, să nu cadă copchilul, că mă omoară Mamaia! Dacă vre-o scârboasă de lipitoare se prinde de mine, eu mor și gata! Vai, ce rece-i apa asta, dacă mă Îmbolnăvesc, Mamaia Îmi pune chelea pe băț! Și cu toate acestea, Dorița, cu o mână ținându-se de nasul gros și plin de coșuri, Își cufunda capul În apă, iar cu cealaltă mână, căuta prin locuri tainicenumai de ea și de Mamaia știute ’aci și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
l-a Împuns măcar, dar bunica Ileana i-a dat cu o jordie de cheltuială, cu vârf și-ndesat! Bunicul Ghiorghi a zis cu un glas de mare șef al familiei: Ămâia mătii, Vizanti, te-ai făcut rău de crapă chelea pe tine! Lasă-l Ileanî, gata! Și pe când bunica Ileana bucătărea În chiler, bunicul Ghiorghi fura o bucată generoasă de mămăligă rece și o dădea pe ascuns lui Vizanti, spunându-i prietenește: Bravo, Vizanti, iar i-ai Înroșit botu’, iar
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
română, dacă nu știi să te săruți , nu ajungi nimica-n viață! Valerică șia dat seama că la această disciplină ar putea rămâne repetent, vai! pentru Întreaga sa viață și dacă află Victor Olaru că nu-i premiant „Îi puni chelea pi băț”, perspectivă foarte neagră și În timp ce-și imagina cum rămâne fără piele, În ce mod Îi va fi luată (așa cum au procedat cu porcul GhițăBaiazâd sau va fi umflat cu „țăghia”, ca pe un balon ș-apoi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un turban înalt și greu din mătase albă, împodobit cu un rubin mare și cu o pană de păun. Dar curând și l-a scos, cu un gest de eliberare, dând la iveală un cap cărunt și care începea să chelească. Fără ocolișuri, începu prin a-mi potoli evidenta curiozitate: — După călătoria noastră comună la Constantinopol, am trecut ades pragul Sublimei Porți, ca sol al lui Aruj Barbă Roșie, Dumnezeu să aibă milă de el! apoi al fratelui său, Khaireddin. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
zicându-i, la coada de la magazinul pentru lapte, prietenului său Felix, ceva în genul, măi, al naibii vagabond de mucos, ne-a păcălit și ne-a spurcat pe toți, a făcut-o pe hahamul, că dacă-l prind îi pun chelea pe băț, numai de afaceri cu evreii n-am mai avut chef, deși bancul lui Marcel îmi deschisese orizonturi noi și optimiste. Apoi, pur și simplu mă căutau banii, atât de mult mă împrietenisem cu ei. Mi s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
s-a însurat. În compensație, eșecul l-a convins că celibatul îi conservă intelectul. Ca atare a devenit un sac umplut cu tot felul de manii. Se ocupă de filatelie și are grijă de două acvarii. Cu trecerea anilor, a chelit. Doar la ceafă și-a lăsat plete din care curge mătreața. În fiecare săptămînă își taie unghiile pînă la carne. Pardesiul său, în care uneori și doarme, are o croială demodată, iar în societate se poartă cu stîngăcie. Rîde mașinal
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
doresc Înapoi, incapabil de dorință În general. Nu Înțelesesem nimic. Nici nu știam dacă era cazul să sufăr, dar eram totuși al naibii de suferind. Sufeream consecințele, cum ar veni. Nu mai puteam să fut, nu mai puteam să scriu, eram nasol! Chelisem, mă Îngrășasem vreo cincisprezece kilograme, locuiam cu mătușa! Eram nasol! Dar, cum spuneam: voiam și eu să scriu. Tare mai voiam! Acum aveam ocazia. Iată de ce, luat de val și copleșit de emoție, am fost singurul care a răspuns provocării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
unde să fie ministru cel mai biciclist dintre toți foștii miniștri ai României, Toader Paleologu. Să nu credeți că domnului cel chel, degeaba i-a plecat părul la plimbare de pe cap, știut fiind încă din bătrâni că: „cine e deștept chelește, cine iubește, albește, iar prostul rămâne așa cum l-a făcut mă-sa până la adânci bătrâneți". A știut el de ce, gândul i s-a dus neapărat la biciclete. Vrea ca să împuște mai mulți iepuri dintr-un singur foc. Primul ar fi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
socoteala e clară, dacă la un moment dat, Guvernul nu mai are destui bani pentru „băieții deștepți" care jecmănesc fără milă bugetul, aplică soluția cea simplă: mai introduce o taxă și adio, cetățeanul nu mai poate face nimic. Nenea cel chelit în tot felul de tâmpenii sociale, știe foarte bine lucrurile astea, dar ne arată periodic, chiar în față, imensa scârbă pe care-o are față de poporul acesta, care l-a ales pentru încă cinci ani, la stâna Cotroceni. Poate adevăr
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Paravicini. Nicolo, un’ te duci? — Nu tre’ să mă duc neapărat, spuse Nick, coborând panta cu casca În mână. Chestiile astea-s enervante ca dracu’, fie ude, fie uscate. Tu o porți pe-a ta? — Tot timpul. Am Început să chelesc din cauza ei. Hai să intrăm puțin. Ajunși Înăuntru, Para Îi spuse să se așeze. — Știi, nu-s bune la nimic, spuse Nick. Mi-amintesc că atunci când le-am primit ne dădeau un pic de siguranță, da’ prea des le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sunt pisicile cuiva. Dar, vai, în visul ăsta, acum, pe aici pe unde mergem noi, nu există nici o frunză verde. Pretutindeni văd numai frunze uscate, galbene- maronii, pământ pârjolit, fără flori, fără păsări... Munții cei bogați în păduri au cam chelit și ei, pentru că arborii lor s-au prăbușit, unul câte unul, de boală, de furtuni, sau sub secure... Fără arbori, munților le-a fugit pământul de pe spinare. Arborii țineau pământul și munții în rădăcini. Roase de ploi și de vânturi
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
galoșilor târșâiți ai bătrânului și degetele grăsune ale femeii, strângând cutele fustei. Am muncit, reluă Jenică, dar n-a fost degeaba. Ar trebui să-ți dea ăștia o primă, îi netezi maică-sa câteva șuvițe de pe creștetul care începea să chelească. Nu te merită... — Apucă-te să le explici... spuse Jenică, dar fără nicio intenție în sensul ăsta. Și, ca lucrurile să fie cât mai încâlcite, adăugă : Lor le stă mintea doar la câștig... — Tu nu vezi cum e lumea de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rugăciuni di la ea, mâni am prins altă rugăciuni, da' ci crezi mata, trii rugăciuni cari li știu eu. Povestește un pic ce-i cu uneltele acelea, de unde le ai? -Le-am făcut la un cierari, frumosule, la un cierari cu chelea goală până-n brâu... Era tânăr... ca băietanu' ista și ni le-o făcut cu chelea goală... Cu ci discântic ni le-o discântat cierariu ista nu pot să știu cî ni le-o discântat și el, cierariu ista..." "Eu ci
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cari li știu eu. Povestește un pic ce-i cu uneltele acelea, de unde le ai? -Le-am făcut la un cierari, frumosule, la un cierari cu chelea goală până-n brâu... Era tânăr... ca băietanu' ista și ni le-o făcut cu chelea goală... Cu ci discântic ni le-o discântat cierariu ista nu pot să știu cî ni le-o discântat și el, cierariu ista..." "Eu ci-am înțăles di la babă spui eu aici în cosîtor di am leac că altfeli
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a evolua, a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a involua, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni, a naufragia, a năpârli, a răguși (primare); a adormi, a amorți, a amuți, a asurzi, a cheli, a clocoti, a crește, a decădea, a dospi, a flămânzi, a fuziona, a îmbătrâni, a încărunți, a îngheța, a întineri, a învia, a leșina, a macera 29, a orbi, a paraliza, a plesni, a reîntineri, a reînvia, a roși, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Hale și Keyser (1993: 54) arată că verbele inergative − pe care le consideră adevăratele intranzitive − sunt cea mai simplă clasă de verbe denominale derivate prin încorporare (laugh 'a râde', sneeze 'a strănuta', neigh 'a necheza', dance 'a dansa', calve 'a cheli'71). Structura lexicală a unui verb inergativ ca laugh implică încorporarea într-un V abstract a centrului nominal N (al unui complement NP al V, sub guvernare). Încorporarea subiectului extern proiecției VP ar viola ECP (Hale și Keyser 1993: 60
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
amuțit de admirație tranz.: Admirația l-a amuțit pe Ion part. amuțit, -ă nom. amuțirea, amuțitul A ASURZI Ion a asurzit din cauza muzicii din discotecă tranz.: Muzica din discotecă l-a asurzit pe Ion part. asurzit, -ă nom. asurzirea A CHELI Ion a chelit la 40 de ani tranz.: Fetița chelește păpușa part. chelit, -ă nom. chelirea, chelitul A CLOCOTI Apa clocotește pe foc tranz.: Ion clocotește apa pentru ceai part. clocotit, -ă nom. clocotirea, clocotitul A CREȘTE Copilul crește; Prețurile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Admirația l-a amuțit pe Ion part. amuțit, -ă nom. amuțirea, amuțitul A ASURZI Ion a asurzit din cauza muzicii din discotecă tranz.: Muzica din discotecă l-a asurzit pe Ion part. asurzit, -ă nom. asurzirea A CHELI Ion a chelit la 40 de ani tranz.: Fetița chelește păpușa part. chelit, -ă nom. chelirea, chelitul A CLOCOTI Apa clocotește pe foc tranz.: Ion clocotește apa pentru ceai part. clocotit, -ă nom. clocotirea, clocotitul A CREȘTE Copilul crește; Prețurile cresc tranz.: Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. amuțit, -ă nom. amuțirea, amuțitul A ASURZI Ion a asurzit din cauza muzicii din discotecă tranz.: Muzica din discotecă l-a asurzit pe Ion part. asurzit, -ă nom. asurzirea A CHELI Ion a chelit la 40 de ani tranz.: Fetița chelește păpușa part. chelit, -ă nom. chelirea, chelitul A CLOCOTI Apa clocotește pe foc tranz.: Ion clocotește apa pentru ceai part. clocotit, -ă nom. clocotirea, clocotitul A CREȘTE Copilul crește; Prețurile cresc tranz.: Ion crește un copil; Comercianții cresc prețurile part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiect este relevantă pentru acestea (vezi Capitolul 2, 4.1.2.). 71 Acest exemplu ilustrează, o dată în plus, că verbe cu același sens pot avea comportament sintactic diferit de la o limbă la alta: engl. calve este inergativ, pe când rom. a cheli este inacuzativ. 72 A. E. Goldberg, Constructions: A Construction Grammar Approach to Argument Structure, Chicago, University of Chicago Press. 73 R. Jackendoff, "Twistin' the Night Away", Language, 73, p. 534−559. 74 H. Borer, "The morphology-syntax interface", în: A. Spencer
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plîngea, plîngea lume ca altceva. Cei care s-au Întors direct În România au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plîngea, plîngea lume ca altceva. Cei care s-au Întors direct În România au intrat În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce era, cheli, cheli, cheli eram, așa ne-a tuns, și-aveam niște galoși din alea așa lungi, izmene din alea albe și legat cu sfoară pe-aicea, plîngea, plîngea lume ca altceva. Cei care s-au Întors direct În România au intrat În țară
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]