2,433 matches
-
se schimbă lucrurile. Un exemplu: sunt tot mai mulți cei care își cer scuze sau îți mulțumesc în trafic. Alt exemplu: chelnerii. Sunt din ce în ce mai politicoși și mai zâmbitori. Nu mai țin minte de când nu m-am mai enervat pe un chelner, iar pe cel mai scârbos din ultimele 5 luni nu l-am întâlnit în România, ci într-o țară unde, în general, oamenii sunt ceva mai distanți. Așa sunt ei, așa e cultura lor, dar - ciudat! - nu i-am văzut
De ce ne place atât de mult să vorbim urât despre noi, ca popor? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20260_a_21585]
-
Simona Tache Acum cativa ani, Cristian Tudor Popescu povestea într-un editorial cum s-a supărat pe șefii unui hotel din Japonia, care concediaseră în fața lui un chelner, si, ca să se răzbune, a urcat în cameră și a făcut pipi în cadă. După ani și ani, pipi-ul lui CTP se întoarce, într-un nou editorial: aici.
Pipi-ul lui Cristian Tudor Popescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20674_a_21999]
-
primit ea, Magda, shake-ul (sau ce era în paharul ăla, că n-am văzut prea bine). Ea, Magda, care a intrat în cafenea cărând un miliard de pungi (s-a dat salariul la OTV?), a fost întâmpinată imediat de un chelner, a primit mult mai rapid decât mine ceva de băut și a mai beneficiat, la cerere, si de pază bagajelor, cât a dat o fugă, cu portofelu’n mâna, în afară cafenelei, să-și mai cumpere nu știu ce. Domnu’ Diaconescu, cât
Vreau sa fiu Magda Ciumac by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20705_a_22030]
-
pe www.desprealcool.ro, că, printre fobiile ciudate ale oamenilor, se numără și cenosillicafobia, adică frica de pahare goale. Ce ciudat! Îmi imaginez ce se-ntâmplă cu oamenii ăștia, atunci când ies la o bere: - Să vă umplu paharul?, îi întreabă chelnerul. - Da, vă rog. Pe toate. - Toate paharele de pe masă? - Nu. Toate din bar. - De fapt, nu. Toate din oraș. Greu. Există însă fobii și mai ciudate: Dextrofobia, de exemplu, e frica de obiecte situate în partea dreapta a corpului și
De la cenosillicafobie la ripofobie. Voi ce frici aveți? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20713_a_22038]
-
ca să uite ce s-a întâmplat pe teren. Sau, dacă s-a întâmplat ceva bun, ca să sărbătorească. Ar putea să aibă și gust de ceiuț de tei berea aia, tot ar da-o pe gât, după care ar face către chelner celebrul semn din ochi, care se traduce prin “încă una”. Berea e treabă de bărbați, e un pretext ca ei să se întâlnească și să-și trăiască împreună poveștile cu testosteron. Să-și umfle mușchii, să-și măsoare puterile sau
De ce nu merge nimeni “la bere cu fetele” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20794_a_22119]
-
-și chinuie familia, târând-o prin spitale. 15. Pentru picioare obosite. Toarnă bere rece într-un lighean și înmoaie-ți picioarele. Simte-te apoi bine, făcând conversație cu soțul și prietenii lui. Când simți că s-a încălzit berea, cheamă chelnerul și cere-i să schimbe conținutul ligheanului. Cam asta fac - sau, cum ziceam - vor face, de azi înainte, femeile cu berea. În timpul ăsta, bărbații o beau, o beau și iarăși o beau. De ce o beau? Vineri, 27 ianuarie, la ora
Ce fac femeile cu berea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20830_a_22155]
-
a celor care zâmbesc rar? Sigur ați observat, nu-mi ziceți că nu. Și e și normal să fie așa. Oamenii preferă fețele zâmbitoare celor severe și serioase. Când zâmbești, taximetristul te duce mai repede, vânzătoarea alege pâinea mai rumenită, chelnerul ia din frigider berea mai rece, doctorul scrie rețeta mai citeț, funcționara de la poștă te caută mai grăbit în registre, agentul de asigurări decontează mai mult din avaria la mașină, profesorul e mai indulgent, hair-stilistul alege o tunsoare mai avantajoasă
Vorba dulce mult aduce, da’ să vezi cât aduce zâmbetul! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20915_a_22240]
-
care nu am nevoie, oamenii care se cred mai importanți decât sunt și nu obosesc să-ți arate asta, bodyguarzii de magazin care te supraveghează ostentativ ca și cum e limpede că ai venit acolo ca să furi, bărbații care lovesc femeile, snobismul, chelnerii care nu zâmbesc, bărbații de la televizor care vor să arate cât de deștepți sunt ei înconjurându-se de “asistente” frumoase și sărăcuțe cu duhul, zgârcenia, oamenii care nu lasă niciodată de la ei, încăpățânarea dusă până-n pânzele albe, răsfățul excesiv, lipsa
Ce nu-mi place sau chiar mă enervează by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20961_a_22286]
-
rezervă o masă de două persoane pentru a doua zi... Conform unei recomandari știute încă din copilărie, cu aproximativ o oră înaintea evenimentului, cei doi mâncară câte un ou tare, cu scopul de a nu lăsa impresia celor din local, chelneri și consumatori, că ar fi flamânzi. Mai ales că aveau de gând să comande lucruri bune, de le lăsa gura apă numai la ideie... Localul era într-adevăr select, oamenii erau eleganți, (chelnerii mai ales), o muzică discretă mângăia atmosfera
SCHIŢE UMORISTICE (67) – MAI POFTIŢI PE LA NOI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384211_a_385540]
-
a nu lăsa impresia celor din local, chelneri și consumatori, că ar fi flamânzi. Mai ales că aveau de gând să comande lucruri bune, de le lăsa gura apă numai la ideie... Localul era într-adevăr select, oamenii erau eleganți, (chelnerii mai ales), o muzică discretă mângăia atmosfera. Așa că Leopold intră primul, cum citise mai demult în codul manierelor elegante, Matilda îl urmă demnă și se lăsara conduși la o masă centrală, care avea avantajul că puteai fi văzut din toate
SCHIŢE UMORISTICE (67) – MAI POFTIŢI PE LA NOI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384211_a_385540]
-
ales), o muzică discretă mângăia atmosfera. Așa că Leopold intră primul, cum citise mai demult în codul manierelor elegante, Matilda îl urmă demnă și se lăsara conduși la o masă centrală, care avea avantajul că puteai fi văzut din toate părțile. Chelnerul apăru imediat, era un om mai în vârstă și Leopold se bucură, de parcă ar fi recunoscut un coleg din clasele primare. Afișând un soi de intimitate, Leopold îl întrebă ce le recomandă și acceptă fără să protesteze, dar și fără
SCHIŢE UMORISTICE (67) – MAI POFTIŢI PE LA NOI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384211_a_385540]
-
Matilda. Mare păcat! Venim o dată în paști la Luculus și lăsăm un sfert de pensie în farfurie... Lui Leopold îi veni o ideie grozava. Făcu plata, suplimentă un bacșiș de director adjunct si cu tonul cel mai firesc se adresă chelnerului: Nu ar putea dumnealui să împacheteze resturile pentru cei doi câini care așteaptă cuminți acasă? - Cum să nu?! se oferi îndatorat omul. Numaidecât... Și luând farfuriile, dispăru după culise. Când reveni, era numai zâmbet și bunăvoință. Avea in brațe pachetul
SCHIŢE UMORISTICE (67) – MAI POFTIŢI PE LA NOI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384211_a_385540]
-
ca de obicei. Accent pe miraj, pentru că nu e așa. Toate barurile sunt pline în weekend, iar miza se mută spre găsirea unei mese libere și, mai important decât atât, găsirea unei mese libere într-un loc respirabil în care chelnerul să nu facă 15 minute de la bar până la masă ta, slalomând printre dansatori, fumători, trecători și scaune. Așa am găsit Orient Express sâmbătă seară. Un local mic plin de avantaje. Înăuntru erau 7 mese de 4 persoane, deservite de un
Orient Express – localul vagon de tren [Corola-blog/BlogPost/99796_a_101088]
-
să nu facă 15 minute de la bar până la masă ta, slalomând printre dansatori, fumători, trecători și scaune. Așa am găsit Orient Express sâmbătă seară. Un local mic plin de avantaje. Înăuntru erau 7 mese de 4 persoane, deservite de un chelner și-un barman. Ventilația funcționa perfect și, cumulată cu numărul mic de fumători, am avut norocul să putem mânca liniștiți fără topping de nicotină. Am ales specialitatea casei, un nai din coaste de porc condimentate excelent combinat cu o porție
Orient Express – localul vagon de tren [Corola-blog/BlogPost/99796_a_101088]
-
vedetă. - Billy Bob Thorton e un regizor mult mai bun ca Angelina; faptul că fosta lui nevasta i-a purtat la gât sângele nu s-a tradus printr-o transfuzie de talent. D’ale Berlinului: - Până și cei mai fixiști chelneri sau servitori publici teutoni se înmoaie la bacșiș. - Cei mai amabili indivizi sunt șoferii de taxi turci, mereu la conversații suprarealiste; dacă ești prea beat ca să mai fii coerent, ei te pot “dansa” cu Mercedesul pe străzi, în timp ce tu faci
Învăţăturile Berlinalei 2012 [Corola-blog/BlogPost/97119_a_98411]
-
de cafenele din Sibiu, ci chiar un loc aparte. La Amy’s Cafe nu ieși să strigi la prieteni din cauza muzicii dată prea tare sau să Amy’s Cafe - Locul tău special te simți stingher, într-un colț, uitat de chelneri. La Amy’s îți scoți amicii în oraș în jurul unei ciocolate calde belgiene sau a unui ceai irlandez care merge de minune pe zăpada și gerul de afară. Sau ieși cu colegii după serviciu la bere bună și o conversație
Locul tău special [Corola-blog/BlogPost/97532_a_98824]
-
fragedă ca pâinea scoasă proaspăt din cuptor care îi stătea alături. Mă uitam la el, visând să îmi îmbăt papilele în gustul spectaculos pe care îl vedeai pe chipul celor care deja se înfruptau zgomotos din el. Am chemat imediat chelnerul, să îmi aducă ce aveau și ei: ciolanul de porc afumat în lemn de fag, servit cu varză murată de casă, ușor călită, alături de un piure cremos de cartofi, asezonat cu hrean ras proaspăt și cu ardei iute murat. Ulterior
Restaurant cu Grădină [Corola-blog/BlogPost/97741_a_99033]
-
granițelor ei. Așa că nici măcar dobitoacele nu trăiesc bine în țara lor din cauza oamenilor. Dacă dobitoacele nu se înmulțesc prețul cărnii crește, salariile reale se reduc iar omul, ca și dobitocul, trăiește din ce în ce mai rău. Ce este de făcut? Să strigăm oare „Chelner repetir!” De ce nu. Chelnerul ne va aduce tot fasole bătută nu suculenta friptură ca cea adusă la masa vecină cu aceeași comandă. În condițiile de astăzi în care conservatorismul s-a conservat prea conservativ, „nimic nou sub soare” nu mai
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
dobitoacele nu trăiesc bine în țara lor din cauza oamenilor. Dacă dobitoacele nu se înmulțesc prețul cărnii crește, salariile reale se reduc iar omul, ca și dobitocul, trăiește din ce în ce mai rău. Ce este de făcut? Să strigăm oare „Chelner repetir!” De ce nu. Chelnerul ne va aduce tot fasole bătută nu suculenta friptură ca cea adusă la masa vecină cu aceeași comandă. În condițiile de astăzi în care conservatorismul s-a conservat prea conservativ, „nimic nou sub soare” nu mai este cel mai fericit
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
Acasă > Versuri > Visare > SPLEEN (SPRE NICĂIERI) Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1495 din 03 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Adu-mi o porție de liniște, chelner, dar să fie dublă la ce flamanda sunt poate chiar triplă și încă un amănunt să-mi lași paharele goale să-mi torn până mi-e brațul moale picături de ieri și de mâine să beau că mi-s buzele
SPLEEN (SPRE NICAIERI) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378191_a_379520]
-
pace, omule, îi strici cheful cu atâta monitorizare! Papa mârâi ceva în barbă, Babacul îi replică tot onomatopeic... Flower-Power, însă, nu-i băga în seamă. Cu ochi strălucitori de copil poznaș, își ordonă prada pe o tipsie cerută discret unui chelner. Pe lângă fructe, apăruseră și un borcănel cu scobitori, un bol delicat din cristal din care se ițeau mirific bobițe multicolore - în care Miramoț identifică imediat un mix de piper. Nu le spuse nimic celorlalți, mulțumindu-se doar cu un zâmbet
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
vântului, cu decolteurile largi ca demoazelele din lumea mare, și copiii-ăștia cu băști bleomaren și uniforme albe de marinari, și el la fel, într-un costum alb de camgăr englezesc, cum se putra Câmpineanu , când era flăcău ; să umble chelnerii sau picolii pe lângă ei și să le aducă fel de fel de mâncăruri și băuturi și lapte de cuc acolo în compartimentul lor...și-apoi să vadă țări și orașe și lumea largă, mări și oceane, California, sau Copa Cabana
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
goliciune interioară, de dilatare a timpului și de repetitivitate mecanică. Entuziasmul a dispărut de mult, nici o rază de lumină nu își face loc în acest univers noros, procesul de creație însuși ia forma unei banale comenzi de inspirație, făcute unui chelner divin: În ceasul oprit - nici o grabă./ Moartea e răbdătoare,/ vorbesc cu ea ca și cu o soră/ ne tocmim asupra prețului.// Cu fiecare pahar sunt mai aproape/ de Dumnezeu./ Chelnerițele sunt îngeri/ chiar și la mesele goale,/ ele aprind lumânări
Poeme din anticamera morții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8655_a_9980]
-
generalului. Eu arăt inelul meu din deget, spunând că “gata, nu mai sunt liberă”. Mare regret pe general, care continuă să-și mângâie barba uriașe aruncându-mi priviri înflăcărate și bând ceai servit pe la toate stațiile, în ceainice enorme, de către chelneri din gările pe unde trecem. Polonezii sunt extrem de amabili cu noi românii, mai ales la vamă și la pașapoarte, unde nu știau cum să fie mai prevenitori față de “pani rumânsky” (doamna română). Drumul de la Varșovia l-am făcut noaptea, când
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
vreo două săptămîni să bea, seara, un carcalete la restaurantul lui Fănică. Nu se băga în discuțiile despre politică, nici în cele de afaceri. Cînd îl vedea pe Fănică îl saluta înclinînd din cap. Iar dacă nu-l vedea, întreba chelnerii ce mai face. Așa că într-o seară cîrciumarul i-a adus chiar el carcaletele la masă. Cezărel s-a ridicat - nu trebuia să vă deranjați! - și l-a invitat să ia loc. Boiangiul venise, domnu Theodorescu, să-i facă două
Cumetria tocmai cînd by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7777_a_9102]