46,651 matches
-
a libertății, fiindcă pot să apară articole în care publiciștii se plîng de această criză. Să mă ierte confratele meu, dar nu m-a convins. Să admitem că pe domnia-sa l-ar durea, de pildă, burta și că ar chema un medic. - D-le doctor, mă doare burta... sînt bolnav! - D-le cugetător, nu ești bolnav, fiindcă te poți văita. Ba dimpotrivă; cu cît te vaieți mai mult, cu atît ești mai sănătos! Ce părere ar avea confratele meu despre
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
sub formă de carte. Atunci am fost nevoit să-i zic Aventuri aproximative. Fiindcă "sinistra" se apucase și ea să-și scrie memoriile (în intenție), la al patrulea volum, tov. Dulea sau ceva pe-aproape, de la Consiliul Culturii, m-a chemat și mi-a declarat că noi, românii, nu suntem un popor de aventurieri. Și că să-i dau imediat, pe loc, alt titlu. Și i-am propus Oameni fără bună credință. Avertizându-l că vor mai fi încă două părți
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
făcut pentru bani, înseamnă că e făcut "de amorul artei", de cineva care a avut acești bani și a considerat că merită să-i dăruiască, fără gînduri meschine de profit, unei cauze nobile... În viziunea MediaPro Pictures această investiție se cheamă Garcea. După ce, ani de zile, Pro-Vacanța Mare a infestat spațiul umorului autohton, cu tîmpenie, cu vulgaritate, cu prost gust, după ce a coborît dezastruos nivelul și a făcut foarte mult rău în direcția "tragerii în jos" a publicului, iată că, în
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
acord cu proiectul clar formulat de construire a unui registru "înalt", depărtat de "limba de obște" - , apare la Budai-Deleanu. în dialogul din Dascălul românesc (manuscris circa 1815-1820), autorul îl pune pe dascăl să condamne "acest chip de grăire" ("L-au chemat pre el; mi-au dat mie; te-or mîntui pre tine"), atestat și în cărțile vechi, dar pe care tradiția nu-l justifică din punct de vedere logic. La mirarea inocentă a discipolului, care folosește spontan dublarea condamnată de maestru
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
femeie. - A, ia te uită, a rânjit jandarmul, așteptați o femeie! Era spân și sub chipiu, poate chel, și îl privea surprins. - Și v-a spus când vine, o zi, o dată, o oră, un zbor? - Nu, deloc, de ce? - Cum o cheamă? - Ana-Maria Corduniari, Ama pentru cei apropiați ca mine... - Și de ce o așteptați aici și nu în alt loc, știu eu!? să zicem la dumneavoastră acasă, într-un parc, într-un hotel? - Ea mi-a cerut s-o aștept aici. - Înțeleg
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
doar al pasionaților operei sau al personajului care a fost Mateiu Caragiale: nota 5,78 la caligrafie în clasa întâi, numeroasele schițe de decorații care umpleau caietul de fizică, cățelul răsfățat al proprietarului din mahalaua Sf. Spiridon pe care-l chema... Bubico, frica lui Ion Luca în fața cometei Halley și stupefacția în fața avionului de lemn nr. 2 cu care Aurel Vlaicu se ridică de la sol pe câmpia Blajului, vânzarea pe veci a tuturor operelor sale Editurii Minerva pentru... 4000 de lei
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
cu CVTudor și că, la un moment dat, CVT a fost un aliat de nădejde al partidului său. Același premier Năstase are însă acum și prilejul de a se debarasa de securiști de teapa lui Priboi și de a-i chema la ordine pe acei pesediști cu vederi peremiste care nu iau voturi de la PRM, ci îi fac pe alegătorii nehotărîți să ia drumul PRM-ului. Doina Cornea, care are fler politic, chiar dacă nu și abilități de politician, a admis pentru
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
dubla arestare a unor suspecți (între care, auziți vorbă! "suspect principal" căruia i s-a dat și numele!), totul a părut scos dintr-un thriller prost care miza pe încărcătura emoțională a faptului (școală, copii, grenadă, răniți etc.). Șeful poliției, chemat de dl. Tucă în emisiunea sa, a repetat ca un disc defect o singură ideea: existența mai multor piste ce nu pot fi ignorate. Aceste piste ne plimbau de la un act terorist la o glumă stupidă și de la profesioniști (poate
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
-l transforme pe intelectual într-un propagandist". E important de notat, astfel, că, după încercările de conciliere ale lui Breton, la data apariției celui de al doilea manifest suprarealist (1929), Tzara ținuse să disocieze angajarea politică de cea a poetului chemat să-și urmeze liber experiențele individuale: dovadă semnificativul său Eseu depre situația poeziei din 1931, în care poezia era definită ca "activitate a spiritului". Amplul poem Omul aproximativ, publicat în același an, aducea, în acest sens, proba cea mai convingătoare
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
care nu acceptă înregimentarea în frontul propagandistic. Ei sînt excluși fără cruțare, aruncați la periferia societății ca niște rebuturi: "La Uniune am întîlnit mulți cunoscuți. Toți membri ai fostei Societăți a Scriitorilor Români și membri, încă, ai Uniunii. Au fost chemați să-și completeze fi-șele personale. Se tem de noi dări afară. Pînă acum, din cei peste 1500 de membri, au fost dați afară șapte sute. E vorba ca numărul membrilor Uniunii să fie redus la circa două sute. Și în această conjunctură
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
Cristian Teodorescu Într-o zi, prin vară, Sergiu Adam m-a anunțat că a devenit director onorific la Ateneu. M-a trecut o presimțire rea. L-am întrebat dacă la Bacău - oraș cu oameni politicoși - așa se cheamă tragerea pe dreapta. Vorbeam la telefon. Nici el nu știa prea bine cu mera cu directoratul lui onorific, dar, om senin, trecut prin multicele în viață, Sergiu are o intuiție care nu-l prea înșeală. Mi-a reproșat cumsecade că
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
pe gratis, oricum ei nu intrau în contact cu negustorimea șmecheră și murdară. Auzisem că mulți circari se împrieteniseră cu târgoveții locali, iar o fată, femeia-șarpe, care se îndoia atingând rumegușul arenei cu palmele întoarse îndărăt și pe care o chema simplu, Maria, - deși numele ei de artistă scris pe afiș era Genoveva - căpătase un obicei urât... Nici despre ea n-aș fi crezut că era în stare să facă ce ne povesteau unii băieți mai mari și care căpătaseră o
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
În state cu un Înalt nivel de trai, precum Germania, Austria, Grecia, Austria, Israel și altele. Urmărind luările de cuvânt pline de patetism, am fost impresionat de acțiunea temerară a organizatorilor naivi, care nu și-au pus Întrebările capitale: Îi chemăm, dar ce facem cu ei? Ce locuri de muncă le oferim și de unde le asigurăm lefuri rezonabile, similare cu salariile din statele unde s-au stabilit? Suflând În trompeta demagogiei electorale, chiar politicienii de stânga s-au angajat În problema
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
prin ridicarea nivelului de trai, superior celui oferit de dictatura ceaușistă, ponegrită de cei care au slujit-o cu un devotament nețărmurit, prin ridicări de osanale prelungite. Vreau să vin acasă, dar Îmi revin În minte acțiunile incredibile ale minerilor chemați pentru a menține echipa care se clătina accentuat după acapararea puterii În stat. Acțiunea ortacilor a avut o notă clară de terorism politic. Cei care se recomandau vlăguiții galeriilor, nu și-au exprimat nemulțumiri salariale. Ei și-au Îndeplinit cu
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
barieră), dar un drum în care pierderile și regăsirile se reiau, în necontenite variațiuni. Obiectele, întîlnirile sau amintirile pe care le povestește, reproducerile de artă de la care autoarea pornește pentru analize estetic pertinente, sînt semne, călăuze, ale drumului pe care, chemată în vis, trebuie să-l străbată înapoi spre amintiri și înainte, prin dureroase absențe. Căci volumul de față este în primul rînd o carte pentru regăsirea Tatălui, de aceea prezentarea ideilor lui Stephen Greenblatt despre Hamlet și a căutărilor Tatălui
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
întreagă dinastie dispărută, își concentrează puterile moștenite, se întoarce în arcanele magiei primitive, rememorează și organizează ritualul. Arhaicul în sine refuză istoria și practicile magice îl apără de ea. Tehnicile lui nu sunt dezvăluite celorlalți. Bărbații și numai ei, sunt chemați să participe la un ritual ale cărui taine le rămân necunoscute. Magia e un act individual al celui care posedă qualitas occulta de a-i manipula pe ceilalți angajați în scenariu. De aici mai departe naratorul însuși pare că și-
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
Vocabularul luat din terminologia magiei primitive întreține vraja, pe pagini întregi. "Dansul magic" al mascaților în piei de vite se desfășoară pe fondul invocării forțelor pământului, singurele în stare să se răzvrătească împotriva răului venit din afară. Pentru aceasta, berevoiul "cheamă în ajutor duhul marelui taur al muntelui, bătrânul arhitaur, străbunul celor de azi, care să dea tăria lui urmașilor". Povestitorul însuși transfigurat în cel care invocă se refugia în utopie. Proza simbolică a lui Vasile Voiculescu insistă mult pe această
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
experiența limitelor, ca o ființă de interval: "Linia frontului, fluidul dintre doi oameni, undele unei miresme, osmoza lichidelor, disputele politice, încleștarea ideilor - de-a lungul acestor țărmuri navighează arta. Limita exercită o ancestrală, atavică și indestructibilă forță de atracție. Ea cheamă spre risc, spre femeie, spre flăcări, spre artă." Nu aș dori să se înțeleagă, din numărul de rânduri rezervate poeziei, că povestirile lui I. Covaci ar fi inferioare din punct de vedere estetic. Nimic mai neadevărat. Aerul de parabolă, fraza
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
din cuplu sau din grup dă totuși ceva). Pleacă de-aici! Uite ce fată drăguță ești și umbli noaptea. Dă-mi tu mie, că ai mai mult! N-a venit încă decembrie și voi ați început cu colindele! Sînt pensionar. Chem poliția! Pun pariu că are mașină. Sînt șomer, îți arăt certificatul. Cu capra se merge doar de Anul Nou... In ce cla-să ești? Du-te la școală, învață! Nu-ți dau că-i bei. Nici la cimitir nu lăsați oamenii
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
Juvara, chirurg foarte cunoscut (însuși dl Iliescu m-a întrebat de el acum câteva zile) mi-a povestit că, pe seiful bunicului său, numele era scris cu litere chirilice între care una reprezinta grupul "dj", deci tot (Giuvara) - Djuvara îi chema. Acești strămoși ai mei, aromâni, au venit din Munții Pindului între 1770 și 1780; ei aparțineau unui clan de celnici - cum se numesc acolo - care a dat mai mulți căpitani de armatori, adică un fel de șefi, dintre care cel
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
toate trebuie să vă spun că, atunci când am fost rechemat, în septembrie 1947, mama mea reușise să-mi trimită un bilet printr-un diplomat străin; într-o manieră absolut stupidă fusesem implicat în procesul Maniu, fără nici un motiv, dar eram chemat să depun mărturie; în biletul de care vă spuneam, mama scrisese: "Mai bine te faci hamal la Paris decât să te întorci în țară!", ceea ce am și făcut - adică n-am ajuns chiar hamal, dar oricum, la început mi-a
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
neimaginat ca sindicatele să fie mute, când lanțul vicios al unei economii putrefacte se joacă cu soarta a milioane de oameni. Vorbeam de eșec, pentru că vorbeam din interior. Nefiind în Capitală în momentul protestului, am făcut un mic sondaj telefonic, chemându-mi cinci-șase prieteni bucureșteni care, îmi închipuiam eu, ar merge să protesteze și cu picioarele-n ghips, și cu temperaturi de 41 de grade. Stupoare! Nu numai că nu erau la casa Poporului, dar voiau să afle de la mine - adică
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
spune nimic bietului Blay, dar adevărul e că mi se pare o prostie ce vrea să facă... Dar, în fine, o să fie o distracție pentru copilă, o să aibă cu cine să stea după-amiezile cînd nu sunt eu acasă. Cum te cheamă, frumosule? - Daniel. - Daniel. Ce nume frumos! Și Susana mea s-ar fi numit așa dacă ar fi fost băiat... Daniel și leii! Întotdeauna mi-a plăcut numele ăsta. Hai, ia-o pe coridor pînă în sufragerie, și la stînga e
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
meu îmi vede semnul de rea purtare. El cunoaște gândurile mele necuviincioase. El este lângă mine când eu stau la picioarele scării și mă uit pe sub fusta negustoresei de mărfuri Christa. Dumnezeul meu notează totul într-o carte și mă cheamă la spovedanie când o pagină este deja plină. Dumnezeul meu mă pune în libertate după ce spun de zece ori Tatăl nostru și de cinci ori Fii slăvită Maria apoi întoarce zâmbind o pagină nouă. Cât îl compătimesc pe cel care nu
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
o variantă a vieții și a povestirilor lui E.T.A. Hoffmann. Un poet, învins de zei și predestinat să nu acționeze, ci să scrie, sufere, privească. Cel ce, între altele, la începutul operei, se îndrăgostește de o păpușă cîntătoare. O cheamă, ne amintim, Olympia. Și cîntă o minunată, complicată, rafinată arie de soprană spintă. Trebuie să fii poet ca să nu știi că Olympia e numai o cutie muzicală cu dimensiuni umane și înfățișare așijderea. Asta este cea dintîi morală: simplă, terre-a-terre
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]