38,398 matches
-
n-aduc fericirea, măcar brânză să aducă pentru că, cine-i zgîrie-brînză se mulțumeste și cu un codru de pâine, iar cine-i zgîrie-bani se spune că fură ca-n codru... Iată, am descris din câteva mișcări bruște de condei, sinergia chestiunilor spiritualicești și materialicești care dau dimensiunea bucal-orală a existenței noastre. În ceea ce privește povestea cu frația, cred că românul nostru de astăzi, ar fura mai degrabă-n direct pe vreun post de televiziune decât să se ducă pînă-n codru pentru o treabă
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_vorbei_.html [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
se părea că nu își poate face treaba cu ele. La Ialoveni ne-am oprit la fabrica de vinuri, unde mirosul de alcool făcea o combinație perfectă cu frigul din sala de votare. Un reporter de la o televiziune națională transmitea chestiuni cât se pot de banale, fără numere, fără statistici, fără nicio minimă cercetare. Președinta secției de votare discuta cu o alegătoare, care i-a urat să iasă „al nostru” (nu am aflat cine era al lor). Ca și în alte
am fost la secția de votare cu palmieri, am cumpărat Chișinău Tare, 7% alcool, și am căutat alegători găgăuzi by https://republica.ro/aventura-mea-in-republica-moldova-am-fost-la-sectia-de-votare-cu-palmieri-am-baut-chisinau-tare-7-alcool [Corola-blog/BlogPost/338228_a_339557]
-
cu aproape 700 de votanți și cu liste speciale pentru cetățenii din Transnistria care voiau să voteze în Chișinău. La numărătoare au participat mulți observatori, mare parte internaționali. Așadar, în ziua alegerilor nu am văzut probleme semnificative, ci mai degrabă chestiuni care țin de organizare sau specificul locului (cum ar fi vânzarea de alcool în rural, o practică foarte frecventă și în România). Cu toate acestea, rămân foarte serioase discuțiile despre clientelismul politic care caracterizează perioada dinaintea alegerilor, controlul mass media
am fost la secția de votare cu palmieri, am cumpărat Chișinău Tare, 7% alcool, și am căutat alegători găgăuzi by https://republica.ro/aventura-mea-in-republica-moldova-am-fost-la-sectia-de-votare-cu-palmieri-am-baut-chisinau-tare-7-alcool [Corola-blog/BlogPost/338228_a_339557]
-
la dînșii acasă să le rezolv niște probleme legate de viață de zi cu zi. Aveau mici probleme cu aparatul de radio, cu becurile arse, cu tot felul de lucrușoare casnice. Reporter: Erau oameni de cultură, nu se pricepeau la chestiuni prozaice ... Stelian Plesoiu: Exact, nu se pricepeau la nimic de altfel, decît, cum am constatat cu dezamăgire în primele vizite, nu se pricepeau decît să fumeze, să citească și, din cînd în cînd, cîte un păhărel de schotch cu gheață
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360577543.html [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
mine. Reporter: Ați locuit la ei în casă? Stelian Plesoiu: Da, eram abia proaspăt sosit în America și mi-au întins o mină de ajutor, ei fiind foarte singuri, eu fiind tînăr și foarte întreprinzător, făcîndu-le cumpărăturile, ocupindu-ma de unele chestiuni administrative ale acelui mic apartament și, sigur, pîna mi-am găsit eu o slujbă și chiar în incinta universității și, bineînțeles, un apartament foarte aproape. A fost o obligație pentru mine și un ordin al d-nei Eliade să-mi găsesc
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cum_au_trait_si_murit_sotii_el_stan_virgil_1360577543.html [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
practică în toate facultățile din lumea asta civilizată. Studenții la Medicină văd, peste tot în lume, comisii. Sunt multe lucruri care țin de caracter, să îi vezi cum verbalizează. Cum vorbesc, ce fel de contact uman au. Asta e o chestiune fundamentală. Oricât de tehnologizați suntem, și vin dintr-o specializate extraordinar de tehnologizată, contactul uman dintre doctor și pacientul lui rămâne fundamental. Niciun examen nu ți-l poate da. Niciun test psihologic nu ți-l poate da. Îți recomandăm Tolontan
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” by https://republica.ro/neurochirurgul-bogdan-iliescu-despre-shogunii-din-sanatate-zvine-dumnezeu-la-spital-ca-pe-domeniul-lui [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul Pompiliu Constantinescu îl consideră „moșierul blazat, idealist“. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despărțit de Otilia, Pascalopol îi răspunde: „eram prea bătrân, vedeam că se plictisește și era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă liberă anii cei mai frumoși... pentru mine este o enigmă“. Felix și Otilia sunt tineri în formare care cer ocrotire. Felix este un tânăr ambițios care se afirmă încă de pe vremea studenției
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/g-calinescu-enigma-otiliei-roman-realist-de-tip-clasic-si-balzacian-referat-de-d-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
de miere” iar Alexei Mateevici a considerat-o „un șirag de piatră rară/risipită pe câmpie”. Așa au fost (și sunt) poeții noștri. Au iubit-o (și o iubesc) pătimaș, împodobind-o și îmbogățind-o cu frumoasele lor metafore, iar „chestiunile” lingvistice le filtreză cu noblețea lor sufletească prin „filiera” de aur: simțire-emoție-încântare-extaz. Ca să vibrăm și noi cu ei și să iubim cu aceeași patimă limba moștenită de la înaintașii noștri. Să știm cine suntem și să simțim că, în orice loc
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
infrastructura rutieră să se accelereze și fie ca economia noastră să conducă la revenirea financiară a Europei de Est. Dar oare nu e la fel de vital să știm, cine suntem noi cu adevărat? Până când cineva va reuși să capteze esența acestei chestiuni, vom continua să căutam răspunsuri. Cu toată smerenia din lume, vreau să îi întreb pe viitorul președinte și pe al său prim-ministru dacă pot să găsească soluții, înainte ca istoria să ne penalizeze și mai mult. Când va veni
Festivalul Sergiu Celibidache nu se va mai organiza! by http://uzp.org.ro/festivalul-sergiu-celibidache-nu-se-va-mai-organiza/ [Corola-blog/BlogPost/93944_a_95236]
-
Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care nu există nici autocenzură. Oricine se poate pronunța în aceste chestiuni, nestingherit și nepedepsit. Dacă în agricultură și fotbal poți, totuși, să o dai în bară și să te faci de râs, în problematica religioasă, nu. Libera cugetare din România se exprimă prompt, vigilent și apodictic pe orice temă creștină, în
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
din România se exprimă prompt, vigilent și apodictic pe orice temă creștină, în special creștin-ortodoxă, cu toate că subiectul, inclusiv în datele sale elementare, îi este de cele mai multe ori străin. Iar ideea instituită tacit că nu contează competența când te pronunți pe chestiuni religioase (Biserică, credință, cler, dogmă etc.) este prima înfrângere a mireanului în spațiu public. Libera cugetare fură, de fiecare dată, startul și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
și impune cadrul în care disputa se derulează, instituind o defecțiune a spațiului public pe care o acceptăm senin și firesc. Este măsura lipsei de prezență publică a laicatului, parcă anesteziat de recensăminte sau sondaje encomiastice. Corelativ cu această primă chestiune, vine a doua. Referința obsesivă la... Europa! Care „Europă“ devine în mâinile liberei cugetări o veritabilă bâtă pentru a mai tempera din fașă fie prezența prea puternică în spațiul public a Bisericii, fie vreo suspectă apropiere dintre aceasta și stat
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Liviu Dragnea. Pe 22 decembrie, Grindeanu declara însă că nu știe cum a ajuns numele său să fie vehiculat pentru postul de șef al Guvernului și că nu vrea să fie prim-ministru. „Habar nu am cum am intrat în chestiunea cu premierul. Cum am intrat așa am și ieșit. Eu am o declarație când am devenit președinte al CJ Timiș, am repetat-o și insist. Nu voi pleca într-un post de ministru. Am văzut ca sunt iarăși plimbat prin
Președintele ar putea face anunțul privind desemnarea premierului după Anul Nou by https://republica.ro/grindeanu-chemat-de-iohannis-la-cotroceni-surse-presedintele-ar-putea-face-anuntul-privind-desemnarea [Corola-blog/BlogPost/339092_a_340421]
-
sale. Peste tot, la toate universitățile la care Young intervine, pentru a-și continua doctoratul trebuia să mai urmeze un an cursurile, or domnul Cunia avea deja un număr considerabil de cursuri și diplome, care nu erau la îndemâna oricui. Erau chestiuni mai mult formale, dar pe care Tiberiu Cunia nu le acceptă. Și totuși, grație unui concurs de împrejurări, în anul 1967, este solicitat la Universitatea Syracuse... La insistențele decanului Colegiului Silvic Syracuse, merge la o discuție, fiind asigurat că nu
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de cultură o vechime mai mare de un secol și jumătate, dar practica lui este mult mai îndelungată. Practicarea perseverentă a eseului a demonstrat astfel, de multă vreme, că el poate aborda cu aceași ușurință probleme literare, filozofice și științifice, chestiuni privitoare la artele plastice și morală, aspecte politice și sociale.Într-o istorie a eseului, specialiștii au încercat să precizeze începuturile genului trimițând când spre numele gânditorului englez Bacon, când spre acela al cunoscutului scriitor francez Montaigne. Eseul ni se
ESEUL, METAFORĂ A GÂNDIRII LOGICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eseul_metafora_a_gandirii_logice_al_florin_tene_1339346063.html [Corola-blog/BlogPost/362013_a_363342]
-
daca mi-ați da, numai organisme modificate genetic, și să vedeți că trăiesc până la 150 de ani Oficialii Ministerului Agriculturii nu văd nicio problemă în faptul că România este prima țară din lume care testează acest produs chimic. “Este o chestiune care a ținut cap de afiș, că e initium, că e otravă. Toate dețin câte un produs care este otrăvitor, că altfel nu și-ar face efectul. Problemă care s-a discutat că de ce l-am luat noi primii. Este
ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC DISTRUG RINICHII, FICATUL, PANCREASUL ORI APARATUL GENITAL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alimentele_modificate_genetic_distrug_rinichii_ficatul_pancrea_georgeta_nedelcu_1327419004.html [Corola-blog/BlogPost/359665_a_360994]
-
foarte concret, cu domnul președinte Băsescu, ce putem face pentru a mobiliza spre exemplu instituțiile financiare internaționale. Și acesta este un mod concret de a susține Republica Moldova, o cale foarte concretă pentru a încuraja prosperitatea în această țară. A doua chestiune, în privința spațiului Schengen, știți foarte bine, trebuie să respectăm legea. Până la urmă, e decizia statelor membre. Comisia a acționat transparent și consideră că, din punct de vedere tehnic, România îndeplinește toate criteriile. Am făcut verificări repetate în situația României și
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid by http://uzp.org.ro/barroso-romania-trebuie-sa-adere-la-schengen-cat-mai-rapid/ [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
membru în zona Schengen. Asta am spus, am spus-o și Consiliului European, în fața șefilor de state și guverne care au îndoieli în această .... Nu spun lucruri diferite în funcție de interlocutor, spun întotdeauna același lucru, numai că, până la urmă, e o chestiune care trebuie să fie rezolvată de statele membre și sper ca ele să poată găsi o soluție. Știu că domnul președinte Băsescu se gândește la posibilitatea unei soluții treptate, nu vreau să intru în detalii, dar e foarte important, a
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid by http://uzp.org.ro/barroso-romania-trebuie-sa-adere-la-schengen-cat-mai-rapid/ [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
în tine semnale vii dădea de fiica liniștii-n care te îmboldeai cândva -------------------------- intuiția este miezul loialității sinelui cu sine. de asta poate, nu ascultăm de ea decât atunci când se conturează din ce în ce mai clar maturitatea. niciodată nu e prea târziu. singura chestiune jenantă e că trebuie să-ți asumi riscul prostiei tale de a fi sincer în spații prea închise pentru a-ți desfășura omenia. Anne Marie Bejliu, 15 iunie 2014 Referință Bibliografică: intuiția / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
INTUIŢIA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1402894050.html [Corola-blog/BlogPost/340934_a_342263]
-
poziții între Senat și conducerea executivă a Universității, legate de aprobarea comisiilor de concurs pentru posturile de la Departamentele de cercetare. Cu acel prilej, membrii Senatului au constatat că li se cerea acordul pentru componenta comisiilor, deși nu fuseseră consultați în chestiunea mai importantă a organizării concursurilor ca atare. Cum citisem în presă mai multe intervenții referitoare la situația precară a finanțelor Universității, am fost dintre cei care s-au opus destul vocal. Dl rector a avut o intervenție în care, în
SCRISOARE DE DEMISIE DIN SENATUL UNIVERSITĂŢII de LIVIU ANTONESEI în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Liviu_antonesei_scrisoare_de_liviu_antonesei_1365581103.html [Corola-blog/BlogPost/345814_a_347143]
-
în Parlament în ce privește reforma administrativă. Unii îl acuză pe Vasile Dîncu că nu a vrut să facă reforma administrativă. Eu nu cred. Cred că nici nu a văzut o largă susținere parlamentară pentru niște legi complicate. Descentralizarea nu este o chestiune ușoară. Premierul a spus foarte clar: reforma administrației nu se poate face decât cu un larg sprijin parlamentar. Iar actualul Guvern nu l-a avut. - Cum arată lista cu nerealizările mandatului dvs? - Ce îmi pare foarte rău este că nu
„Sunt oameni în administrație cu a doua sau a treia slujbă de care sunt mult mai interesați, chiar în timpul programului” by https://republica.ro/inteviu-cu-vicepremierul-costin-borc-zsunt-oameni-in-administratia-publica-cu-a-doua-sau-a-treia-slujba [Corola-blog/BlogPost/338795_a_340124]
-
telefemeie, că sună primitiv și dur, ci-i vei spune cu dulceață ori televedetă (așa da, mai merge), ori teleandree (o antonomază de felul lui donjuan sau mecena), având în vedere frecvența acestui prenume printre telefemeile din România. Oricum această chestiune nu mai prezintă niciun interes pentru mine: Întâi că nu am televizor, apoi că atotputernicul internet nu numai că rezolvă tot (știri, filme, documentare, publicații, dicționare, bârfe etc.), dar și amenință să înghită cât de curând televiziunea cu fulgi cu
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452004820.html [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
afirmate de Gillet, pe altele însă le contrazice. Într-o asemenea problemă delicată, în care există și ingerințe politice și conflicte vechi interreligioase, credem că se poate trage o concluzie numai printr-o cercetare exhaustivă a documentelor privitoare la această chestiune. De asemenea, trebuie stabilite faptele și adevărata lor dimensiune, pe baza unor serii convingătoare de documente, și nu pe baza uneisimple informații găsite într-un colț de pagină. Restrângându-ne strict la activitatea Securității asupra Bisericii Ortodoxe Române, remarcăm că
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
român din Viena și care astăzi este bibliotecar la Vatican. Toți aceștia întrețin o activă de propagandă împotriva actualului regim din România, precum și pentru catolicizarea poporului român, publicând prin presa catolică din Italia diferite articole care au atingere cu aceste chestiuni”. Din alte documente rezultă că exista un curent de opinie care promova această idee alături de cei menționați în citatul de mai sus, mai ales că în timpul războiului apăruse și o dispută catolico-ortodoxă, care a fost aplanată, se pare, în favoarea părții
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
de cercetare nu sunt în contact direct cu ultimele rezultate legate de domeniul lor de activitate", a spus acesta. Acesta a adăugat însă că accesul deschis la publicații și rezultate brute de cercetare este complicat de implementat și reprezintă o chestiune de timp îndelungat. Reprezentantul Ministerului Educației, Anca Petrache, a spus că Ministerul Educației se află în proces de restructurare a site-ului astfel încât să fie o structurare pe cicluri de învățământ, iar principiul fundamental va fi transparență informațiilor, a datelor
ROMANIA EDUCATA de MARCELA DOBRE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/marcela_dobre_1463232703.html [Corola-blog/BlogPost/372741_a_374070]