231 matches
-
o covată la sărat și ulterior la afumat. Ajutoarele sale, cei de-ai casei, curățau și spălau mațele îintestinul gros și subțire) cu apă caldă amestecată cu oțet și făină de porumb, pregăteau ceapa, usturoiul și piperul măcinat. Seara târziu, chiștele și toba erau fierte și puse la rece, iar cârnații atârnați pe un leț la scurs, în timp ce eu eram preocupat să leg cât mai sus vezica urinară a porcului, de un căprior din podul grajdului, ca să se usuce mai ușor
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
rostul meu: alergam În casă, luam o brăcace (un ulcior tronconic și cu buza foarte evazată, aproape ca un bild suprapus - special pentru ce urma să fac) și coboram În beci. Dezbârnam vrana cu ciocanul de alături, vâram În poloboc chișca - nici prea mult, să nu stârnesc drojdia, nici prea puțin, să nu trag aer sugeam o dată, de două ori; a treia, ca-n poveste, era cea bună: venea vinul - Îl Îndreptam spre brăcace, apoi scuipam, o dată, de două, de trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bună: venea vinul - Îl Îndreptam spre brăcace, apoi scuipam, o dată, de două, de trei ori: rămasul În gură nu-mi plăcea: era acru - Îmi plăcea că-i plăcea lui Moș Iacob. Umpleam brăcacea, vărsam Înapoi În poloboc ce rămăsese pe chișcă, scoteam mațul, băteam vrana la loc. Urcam la lumină și la căldură, ținând brăcacea cu amândouă mâinile, „de subțiori”. - S’ trăiești, băi’țălu moș’lui... Moș Iacob așeza „țăharca di titiun” deja răsucită, dar neaprinsă, pe capacul tabacherei, pusă alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vreo doisprezece ani. Ia, șăd... - Cum, șăd?, m-am mirat eu. Dar uite-i că nu șăd: aleargă, se fugăresc, se bat... - Prost mai ești, măi! Așa se face, la-nceputu șăzutului: te mai tragi, te mai Împingi, te mai chiști, te mai alergi - di-ncălzât, măi! ȘÎ, după ce mântui cu-nceputul, te-așăz’ la șăzut. Aceia șăd, bre, cum să șăde, cum șăde fata cu flăcău’, omu cu fumeia, tata cu mama ce, tu n-ai văzut cum șăde mă-ta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
acopereau trupurile puternice. Pe tavanul halei de piatră tremurau copitele spintecate. Din ele picura încă sângele, se bălăbăneau scurt, izbeau aerul la întîmplare și, ajunse la o ușă groasă, erau despărțite de o mână dibace. - Ce faci, Marine? îl întrebă Chișcă, tovarășul lui. - Ce să fac, mă băiete, sânt cam ostenit... - Da ce-ai pățit? - Am băut aseară cu un cumnat și m-am făcut puzderie. Fata lui chircită, îmbătrînită devreme, se strânse ca un sac. Avea și o inimă grea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu un cumnat și m-am făcut puzderie. Fata lui chircită, îmbătrînită devreme, se strânse ca un sac. Avea și o inimă grea. - Nu știu ce mi-e. M-aș plimba într-o grădină frumoasă, mi s-a urât cu atâta sânge... Chișcă se uită la el cum își împletea o țigară cu degete dibace. - De douăzeci de ani trudesc aici, dau boierilor carne să mănânce și mi s-a făcut lehamite... - Oi fi ostenit. - Nu-i asta. Trebuie să fie altceva, c-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prin Cuțarida noastră desculț... -Ei? - Cum îți spun. Umbla înaintea amărîtilor și m-a întrebat: "Tu ce-ai vrea, Pisică?..." "Ce să vreau, Doamne? Să fie bine!" - Și el ți-a spus cum să faci? - Nu mai mi-aduc aminte... Chișcă râse cu gura până la urechi: - Mă nea Marine, ai rămas de-aseară, mai bine du-te de te culcă. - Ce să mă culc? Și treaba cui s-o las? Scuipă între picioare. Omu nu-i făcut să tragă numai pedepse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se umplu de oameni. Altă echipă, ce așteptase până atunci, le împărți în grămezi: rinichii de o parte, inimile mici și roșii de alta. Șiruri lungi de mate, ca o dantelă, atârnau peste marginile de beton. - Gata, nea Marine? - Gata, Chișcă! Parlagiii din prima repriză, de tăiaseră porci, făcuseră un foc mic într-o parte și fripseseră șorici proaspăt. Se auzi un fluierat ascuțit și se ridicară în picioare, ștergîndu-și buzele murdare de grăsime. Sub brâiele de lână săltară cuțitele lor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și trăgeau pieile. Ultimul animal pe care-l tăiase Marin Pisică era roșcat, cu un păr scurt și încrețit. Căzuse la picioarele lui și se mai zbătea puțin, mustrîndu-l parcă cu privirea lui moartă. - Țin-te, nea Marine! îi strigă Chișcă dintr-o parte. Pe poarta de fier intra în galop o ciurdă de tăurași negri. Tăietorului îi tremurau mâinile. Simțea în tot corpul o slăbiciune. Se rezemă de zidul de ciment și așteptă o clipă. Un animal ager, îndesat, veni
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Îl cuprinse frica. Corpul lucios din fața lui nu căzu. Când să mai izbească o dată, simți o sfârșeală în stomac și mai apucă să vadă ochii fioroși ai animalului care-l împunsese. - Săriți, că 1-a lovit pe nea Marin! strigă Chișcă. Zece cuțite puseră capăt agoniei taurului. Între picioarele vitelor, cu mațele afară, zăcea parlagiul, galben, mort. Nu spunea nimeni nimic. Alături se mai auzeau copitele animalelor ucise, cărate afară din țarcuri târâș. Doi hamali -lau ridicat de jos și -lau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
din țarcuri târâș. Doi hamali -lau ridicat de jos și -lau scos pe zăpadă. Marin Pisică murise încruntat. Cum ședea așa, cu mâna dreaptă încleștată încă pe cosor, parcă ar fi vrut să taie pe cineva și pe lumea ailaltă. Chișcă i-a adus grămada de haine, i-a pus-o sub cap și-a zis celor care făcuseră o roată împrejur: 146 - Las', că-i mai fericit! A scăpat și ăsta. N-are mamă, n-are tată, nu cățel, nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Constantin Simirad Fotografii din eternitate EDITURA JUNIMEA Iași 2009 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) CONSTANTIN SIMIRAD (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Autorului îi revine plăcuta datorie de a mulțumi soției sale, doamna Steluța Simirad, domnișoarei Dorina Chișcă și doamnei Laura Leonte pentru contribuția avută la elaborarea și redactarea acestei cărți. Pe această cale îmi exprim recunștința și înalta apreciere pentru ajutorul dat. Constantin Simirad CAPITOLUL I Blitzuri Viața așa cum este O ploaie, fără început și fără sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sănătate, ultima fișă de externare, dovada plății la zi a contribuției la asigurările pentru sănătate și, în general, adu și o sticlă de vin că, după cum mă pricep eu la fizionomii, caltaboși n-ați făcut anul ăsta. Nu. Nici tobă, chișcă, cârnați ? Ba de astea avem. Aveți și bancote de 500.000 scoase oficial de Banca Națională? Avem, domnilor inspectori. Atunci totul e-n regulă...Primiți cu Ursu?!? PLUGĂREL ASEMĂNATU Am invitat în studiou pe madam Plugărescu, purtătoare de pantaloni tradiționali
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și fugea de "reciclările" impuse presei. Fuga a ajuns prima dintre cele patru îndeletniciri fundamentale ale omului. A devansat hrana-pradă, lupta și sexul, rîdea Fluturel de Lucian, care alesese, între Academia "Ștefan Gheorghiu" și Spital, Spitalul. Mai rîdeam de Angela Chișcă și de versificările ei (prin decret) despre "originea noastră traco-dacă". Mai rîdeam, încă mai rîdeam, deși nu se mai lucra cu literă corp opt drepte, ci cu corp opt drepți. Rîdeam de proza lui Bucălău, tehnoredactorul. Ce subiect inflamant își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
crenguțe de măr dulce, cu pelin, cu plescăiță, sunătoare, sulcină, coajă din ramuri de tei, cu zeamă de volbură sau de tutun. Legători cu balegă de oaie, chișleag și făină de grâu, cu fiere de porc amestecată cu grăsime de pe chiște, cu ceară curată, felii de ceapă albă, săpun și ulei, cu leșie de ciocălăi, cu smântână proaspătă amestecate cu frunze zdrobite de sfeclă, cu untură de pasăre nesărată, cu untdelemn amestecată cu piatră vânătă ori cu sare de bucătărie. Oblojeli
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o fi Constantin Clisu? * Școlarii tutoveni Școlarii tutoveni, revistă școlară de nivel județean. Are cinci numere scoase între decembrie 1938 și aprilie 1939. Este scrisă, desenată și susținută de școlarii din județul Tutova. Avea ca instructori și îndrumători pe Ion Chișcă, Ion Taraze și Petre Todicescu. 196 Revista este de o bogată preocupare literară, cu compuneri, versuri, proză, desene, jocuri, ghicitori, informații, năzbâtii, șarade. Aici debutează cu succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie) elev în clasa a II-a a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mm (6). Chiștii renali se pot dezvolta în orice segment al nefronului, de la glomerul la tubul colector (2). Un rinichi poate conține unul sau mai mulți chiști. Termenul de rinichi chistic este rezervat pentru rinichiul cu trei sau mai mulți chiști (6). Localizarea chiștilor multipli poate fi unilaterală (ex. boala multichistică congenitală) sau bilaterală (ex. ADPKD), regională (ex. boala chistică medulară) sau difuză (ex. ARPKD sau ADPKD). Unii chiști pot fi mici și staționari (nu se măresc), iar clinic nu sunt
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de rinichi chistic este rezervat pentru rinichiul cu trei sau mai mulți chiști (6). Localizarea chiștilor multipli poate fi unilaterală (ex. boala multichistică congenitală) sau bilaterală (ex. ADPKD), regională (ex. boala chistică medulară) sau difuză (ex. ARPKD sau ADPKD). Unii chiști pot fi mici și staționari (nu se măresc), iar clinic nu sunt importanți, deoarece nu afectează funcția renală și nu determină complicații. Alți chiști pot crește progresiv, pot determina complicații (hematurie, infecții etc.) și/sau pot afecta semnificativ funcția renală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prognosticul bolii pacientului, inclusiv evoluția spre IRCT. Semnele clinice ale ADPKD debutează de obicei în a treia sau a patra decadă de viață (determinând denumirea inițială de boală polichistică a adultului), dar este important de reținut că pot fi detectați chiști în copilărie, și chiar în viața fetală. Acest fapt va trebui să determine acțiuni concrete de depistare la copil, urmate de o supraveghere atentă periodică. Pentru ca lucrurile să fie și mai complexe, studii recente descriu un fenomen de anticipație: debutul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
1 este implicată și în diferențierea acestor organe. Mutația unei alele PAX 2 la șoareci transgenici perturbă nefrogeneza (rinichi displazici) și produce megaureter; mutația ambelor alele blochează complet nefrogeneza. Superexprimarea genei PAX 2 la șoarecii transgenici stimulează proliferarea și produce chiști (7, 10). Factorii de creștere și receptorii lor Factorii de creștere care stimulează diferențierea și morfogeneza în cursul nefrogenezei sunt: HGF/SF, GDNF, FGF2, IGF I și II, TGF-µ, PDGF 6. Ei acționează prin intermediul unor receptori; mulți dintre ei conțin
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diferențierii celulelor epiteliale este marcată de represia genei PAX-2 fie de către WT-1, fie de alți factori. în anumite situații se produce o exprimare anormală, crescută, a genei PAX-2 după terminarea nefrogenezei și aceasta duce la hiperproliferarea epitelială și formarea de chiști. Mecanismele moleculare care asigură nefrogeneza normală, precum și controlul genetic al acestui proces nu sunt complet edificate. Progresele se produc însă rapid și ne permit să înțelegem mai bine etiopatogenia malformațiilor renale, precum și a unor boli renale dobândite, inclusiv cancerul. În
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evoluează frecvent spre insuficiență renală cronică (IRC) terminală, necesitând terapie de supleere a funcției renale (27); ADPKD se întâlnește la 6-10% din pacienții cu IRC terminală (7, 33). Diagnosticul pozitiv este de obicei ușor la adult: rinichi mari (bilateral) cu chiști multipli, anamneza familială pozitivă și sugestivă pentru o transmitere autosomal dominantă, prezența chiștilor în ficat. Există însă o mare varietate de boli chistice renale (9, 17) genetice sau negenetice care impune un diagnostic diferențial atent, mai ales în două situații
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dilatat (Grantham et al., 1993). Acest proces, care începe uneori in utero, duce progresiv, în timp, la apariția (și creșterea) chiștilor. Nu se știe de ce marea majoritate a nefronilor nu prezintă o tulburare morfogenetică menită să ducă la formarea de chiști, deși celulele lor au gena mutantă. O explicație posibilă a fost propusă de Qian et al. (1996) și confirmată de Brasier și Henske (1997). Ea se bazează pe modelul dublei lovituri din biologia tumorală (fig. 3.3): bolnavul se naște
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renale normale, rezultă că formarea chiștilor se produce printr-un defect genetic care determină direct dediferențiere și oprirea maturării; acest proces va duce la formarea chiștilor prin mai multe mecanisme ce includ dereglarea proliferării celulare și secreția de fluide în chiști (7). Identificarea genelor PKD1 și PKD2 (9, 14), care produc marea majoritate a cazurilor de ADPKD, au generat noi speranțe pentru descifrarea mecanismelor patogenice în ADPKD. Stabilirea structurii (secvenței) nucleotidice a genelor PKD a permis proiectarea și modelarea moleculară a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
apă datorită diferenței de osmolaritate față de intrerstițiu. Dar nu toți chiștii comunică cu segmentele tubulare aferente sau eferente. S-a stabilit că numai 27% dintre chiști păstrează comunicarea cu tubii nefronali din care provin; deci pentru restul de 73% dintre chiști nu poate fi valabilă ipoteza de umplere prin sechestrarea de lichid din filtratul glomerular (7). Pentru aceștia, mecanismul-cheie de expansiune este secreția transepitelială de fluide, la care se adaugă creșterea osmolarității prin detritusuri celulare (7). Chiștii derivă din diferite segmente
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]