221 matches
-
pe care a abandonat-o. În 1999 a fost tuns în monahism, primind numele de Savatie. La 28 octombrie 2000 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 4 august 2002 ieromonah. Astăzi viețuiește la Mănăstirea «Noul Neamț», Patriarhia Rusă, din satul Chițcani, situat între Tiraspol și Bender, în Transnistria (parte desprinsă din cadrul Republicii Moldova). A condus revista de spiritualitate ortodoxă "Ekklesia" și a predat iconografia la Seminarul Teologic din Chișinău, cu sediul în Mănăstirea Noul Neamț, închinată Moscovei. Este fondatorul editurii Cathisma din
Savatie Baștovoi () [Corola-website/Science/298951_a_300280]
-
comune la est de Nistru (Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coșnița, Pîrîta și Doroțcaia) au preferat să fie controlate de guvernul legal de la Chișinău, în timp ce autoritățile separatiste de la Tiraspol controlează municipiul Tighina (Bender) (cu satul Proteagailovca inclus) și comunele Gîsca și Chițcani, situate la vest de Nistru; raionul Dubăsari este astfel împărțit în două unități, una legalistă, cealaltă separatistă. Exporturile regiunii sunt practic dominate de 3 ramuri industriale: metale și articolele din metale, produsele energetice și produsele industriei ușoare, care împreună dețin
Transnistria () [Corola-website/Science/297748_a_299077]
-
prigonitorii înverșunați ai Mitropoliei Basarabiei de-a lungul anilor, de când a fost adus de către Patriarhia Moscovei în Republica Moldova. S-a manifestat prin neacceptarea "expansiunii românești" în Basarabia. Episcopul Iustinian s-a aflat în mijlocul conflictului religios de la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani din anul 2001. La data de 3 aprilie 2001, Sf. Sinod al Patriarhiei Moscovei l-a numit pe PS Iustinian ca rector al Seminarului Teologic, care funcționa în cadrul Mănăstirii, ceea ce practic a însemnat trecerea mănăstirii sub jurisdicția Tiraspolului. Bine-cunoscut ca
Iustinian Ovcinicov () [Corola-website/Science/308685_a_310014]
-
2 septembrie 1990 în Catedrala "Nașterea Domnului" din Chișinău de către Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei și al întregii Rusii. În timpul păstoririi sale, PS Vichentie s-a implicat prin înființarea și dezvoltarea Seminarului Teologic de la Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani, care este în prezent cel mai mare centru spiritual și educațional al Mitropoliei Chișinăului și al întregii Moldove. PS Vichentie s-a remarcat și prin susținerea frenetică a intereselor rusești în Basarabia. Începând din anul 1992, reprezentanții Mitropoliei Basarabiei au
Vichentie Moraru () [Corola-website/Science/308684_a_310013]
-
mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus")chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon") sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Amfibieni și reptile: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus")chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon") sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Amfibieni și reptile: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus")chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon") sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Amfibieni și reptile: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârșul de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus")chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon") sau chițcan de munte ("Sorex alpinus"). Amfibieni și reptile: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), șopârlă de câmp
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
(în unele surse Vladimir sau Viaceslav, născut la 25 aprilie 1947 la Chițcani în raionul Căușeni, Republica Moldova) este un milițian sovietic moldovean, infiltrat în grupul de luptători care luptau pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul războiului moldo-rus (1992) din Transnistria. a fost infiltrat de către serviciile secrete ruse în așa-numitul grup „Ilașcu”, fiind
Valeriu Garbuz () [Corola-website/Science/307799_a_309128]
-
găsiți doar în Australasia, care include Tasmania, Noua Guinee și Insula Cangurului. Aceste monotreme sunt total absente în restul lumii. Pe de altă parte, în Australia lipsesc multe grupuri de mamifere placentare, care sunt comune pe alte continente (Carnivora, artiodactyls, chițcani, veverițe, lagomorfe), deși au lilieci indigeni și rozătoare, care au ajuns mai târziu. Mamiferele placentare au evoluat în Eurasia și au făcut să dispară marsupialele și monotremele oriunde s-ar răspândi. În Australasia nu au ajuns decât recent. Acesta este
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
(n. 13 octombrie 1932, Chițcanii Vechi) este un jurnalist și om politic din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994). A absolvit școala medie din Telenești (1952) și Universitatea de Stat de la Chișinău (1957) și școala superioară de partid de la Moscova (1971). Stagiar la
Tudor Gheorghe Țopa () [Corola-website/Science/311283_a_312612]
-
Boghești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bichești, Boghești (reședința), Bogheștii de Sus, Chițcani, Iugani, Plăcințeni, Pleșești, Prisecani și Tăbucești. Comuna Boghești este situată în extremitatea nord-estică a județului Vrancea, la limita cu județele , și , în colinele Tutovei. Prin partea de est a comunei curge râul Zeletin, iar prin cea de vest curge râul
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
Cartografia din 1831 atestă Bicheștii și Bogheștii de Jos ca sate răzășești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Zeletin al județului Tecuci și era formată din satele Bogheștii de Jos, Bogheștii de Sus, Bichești și Chițcani, cu o populație totală de 1324 de locuitori. În comună funcționau două biserici, la Bogheștii de Jos și Bichești, două mori de apă, și o școală înființată în 1866, la care învățau 55 de elevi (dintre care 2 fete). Satul
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
Chițcanii Vechi este o localitate-centru de comună în raionul Telenești, Republica Moldova, care apare în documentele vremii cu numele de Piscani, Nițcani, Tețcani, Tețcanii Vechi, Chițcani și Chițcanii Vechi. A fost atestată pentru prima dată la 26 martie 1666 cu denumirea Piscani
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
Chițcanii Vechi este o localitate-centru de comună în raionul Telenești, Republica Moldova, care apare în documentele vremii cu numele de Piscani, Nițcani, Tețcani, Tețcanii Vechi, Chițcani și Chițcanii Vechi. A fost atestată pentru prima dată la 26 martie 1666 cu denumirea Piscani, într-un document în care se arată că Gligoraș, feciorul Duduței, i-a vândut lui Sturza partea de moșie a mamei sale din satul
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
Chițcanii Vechi este o localitate-centru de comună în raionul Telenești, Republica Moldova, care apare în documentele vremii cu numele de Piscani, Nițcani, Tețcani, Tețcanii Vechi, Chițcani și Chițcanii Vechi. A fost atestată pentru prima dată la 26 martie 1666 cu denumirea Piscani, într-un document în care se arată că Gligoraș, feciorul Duduței, i-a vândut lui Sturza partea de moșie a mamei sale din satul Piscani de pe
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
din satul Piscani de pe Răut. În anul 1772 moșia aparținea lui Dumitrașcu Sturza, hatman la Domnia Moldovei și cuprindea un număr de 22 de gospodării. În urma recansămîntului populației din ținutul Orhei - Lăpușna din anul 1774 s-a constatat că în Chițcani trăiau 17 volintiri, 3 birnici, un preot și o femeie săracă, cu următoarele nume și prenume: Vasile, Andrii, Ștefan, Brehuță, Berco, Socolan, Giulescu, Șfedu, Țanga, Stahi, Tihomi, Grigoraș, Boiță, Armaș, Bălan, Bahul, Micăilă, Popa, Nastasie. De-a lungul timpului pământul
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
pământul satului a fost stăpânit de două dinastii cunoscute - Sturza (Ilie Sturza - 1666, Toader și Chiriac Sturza - 1709, Dumitrașcu Sturza - 1774, Grigoraș Sturza - 1817, Mihai Sturza - 1835) și Sinadino (Ioan și Victor Sinadino - 1877). Un alt proprietar de terenuri în Chițcanii Vechi, comerciantul englez Richard Cartațki, apare reclamant într-un litigiu cu Sandulachi Fedosiu. Procesul a ajuns până la curtea țarului N. P. Romanov care i-ar fi spus guvernatorului Basarabiei, generalului Pavel Fiodorov: ”Dacă dvoreanul Sandulachi din Șerbeni duce lipsă de
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
fi spus guvernatorului Basarabiei, generalului Pavel Fiodorov: ”Dacă dvoreanul Sandulachi din Șerbeni duce lipsă de pământ, îi dau trei mii de hectare pe râul Amur, numai să nu ne implice în gâlceavă cu cetățenii Angliei”. La 1812, în moșia din Chițcani, stăpânită de vistiernicul Grigore Sturza, erau înregistrate 36 de familii țărănești, o familie de mazili și o familie de ruptași. În biserica de lemn din sat, construită în anul 1771 alături de o biserică mai veche, slujeau doi preoți, un diac
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
serdarului de Orhei, care îi mâna la munci istovitoare de corvoadă. Ei lucraseră gratuiit 13 zile la fortificațiile de la Hotin, căraseră bîrne din pădurea Teleșeu la Chișinău și Chilia din pădurea Frumoasei la Mogilău. Potrivit recensământului din anul 1859 în Chițcani existau 108 gospodării, 298 bărbați și 329 femei. Pământul arabil aparținea boierului Cartațki. În anul 1904 satul avea 192 gospodării și 1152 de suflete, biserică, școală elementară, 570 vite mari, vii și grădini, iar în anul 1923 - 350 de familii
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
arabil aparținea boierului Cartațki. În anul 1904 satul avea 192 gospodării și 1152 de suflete, biserică, școală elementară, 570 vite mari, vii și grădini, iar în anul 1923 - 350 de familii cu 586 bărbați și 616 femei. În anul 1991 Chițcanii Vechi avea un număr de 2062 locuitori. În anul 1922 instituția română "Casa Noastră" a repartizat la 192 de nevoiași din Chițcani 662 ha de pămînt confiscat din moșia boierului Ovaliu care avea reședința în Căzănești. Dicționarul statistic al Basarabiei
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
și grădini, iar în anul 1923 - 350 de familii cu 586 bărbați și 616 femei. În anul 1991 Chițcanii Vechi avea un număr de 2062 locuitori. În anul 1922 instituția română "Casa Noastră" a repartizat la 192 de nevoiași din Chițcani 662 ha de pămînt confiscat din moșia boierului Ovaliu care avea reședința în Căzănești. Dicționarul statistic al Basarabiei, întocmit pe baza recensămîntului populației din anul 1902, și concretizat prin datele statistice ale primăriilor în 1922- 1923, ne informează: "Chițcanii-Vechi sau
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
1923, ne informează: "Chițcanii-Vechi sau Tețcanii Vechi (Nițcani). În anul 1854 s-a ridicat în piatră biserica "Sfântul Gheorghe". Din anul 1819 satul este considerat comună. Distanța pînă la capitala județului Orhei - 40 km. Însemnări geografice: regiune de colină. Dealul: Chițcanului, pârâul: Răut. Clădiri: - locuite 350, - nelocuite 14,- menajuri 245. Locuitori: bărbați- 586, femei -616, total- 1202. Însemnări economice: o grădină de zarzavat. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie, trei cîrciumi. Distanța: Chișinău - 80 km, Rogojeni - 30
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
Chirieci se vede conturat în zare Chișinăul. La poarta satului licărește argintul apei curgătoare Botna, care răcorește lunca pe o distanță de 152 km, de la cetatea de pământ Horodca din codrii seculari pîna la fluviul Nistru, mai sus de Mănăstirea Chițcani. Satul Bardar și-a facut faima in lume prin persone celebre, cu minte luminoasă - doi codreni au fost deputați in Sfatul Țării, doi Eroi s-au învrednicit de Steluța de Aur, unul e cavaler la Ordinul Republicii; teologul Dionisie Erhan
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
p. La 1,5 km vest de sat trecea fortificația antică de mari proporții cunoscută ca Valul superior al lui Traian, numit și Zidul de Sus (sau Zidul lui Greuthungi), care se întinde pe distanța de 120 km de la Nistru (Chițcani, lângă Thighina) până la Prut (orașul Leova), traversând actualele raioane Căușeni, Cimișlia și Leova. Construit de romani la hotarul veacurilor I - II, era menit să apere legiunile lui Traian de cavaleria sarmaților, aliații dacilor, în timpul celui de-al doilea război daco-roman
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]