229 matches
-
anche nel resto della letteratura e tanto usati da Orazio non sono bene spesso altro che un bell'uso di quel vago (...) Come în Orazio dove chiama mano di bronzo quella della necessità (Ode sulla fortuna) ch'è un'idea chiara, mă espressa vagamente (errantemente) così tirando l'epiteto come a caso a quello di cui gli avvien di parlare senza badare se gli convenga bene cioè se le due idee che gli și affacciano l'una sostantiva e l'altra
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
279-315. 282 Amintim studiile: Luigi Blasucci, Leopardi e i segnali dell'infinito, Îl Mulino, Bologna, 1985; Alberto Folin, Pensare per affetti, Leopardi, la natură, l'immagine, Marsilio, Venezia, 1996 și eseul sau "Îl silenzio della luna", Leopardi e la notte chiara, Marsilio, Venezia, 1993, pp. 41-46. Pornim și de la observațiile lui Michel Orcel din "Îl suono dell'infinito", Esperienze letterarie, XIII, 1988, pp. 26-62; Smaranda Bratu Elian, Mirabila tăcere, studii despre Giacomo Leopardi, Editura Fundației culturale române, București, 2003, Perle Abbrugiati
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Fusco, nr. 47/48, Université de la Sorbonne Nouvelle, 1997. 283 Giuseppe Savoca (CQ), op. cît., v. listele de frecvență pentru termenii riva și ombra. 284 Termenul silenzio este utilizat de Quasimodo în: Vento a Tìndari, Măi ți vinse notte così chiara, I ritorni, Compagno, Alla notte, Mobile d'astri e di quiete, Fresche di fiumi în sonno, Sulle rive del Lambro, Seră nella valle del Màsino, Elegos per la danzatrice Cumani, Imitazione della gioia, Inizio di pubertà, Lettera, Neve, La notte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
uomo, / frescă marină che trăi ciottoli e luce / e scordi a nuova onda / quella cui diede suono / già îl muover dell'aria. / Se mi dești t'ascolto / e ogni pausa e cielo în cui mi perdo, / serenità d'alberi e chiaro della notte (Frescă marină). 333 E come îl vento / odo stormir tra queste piante, io quello / infinito silenzio a questa voce / vo comparando: e mi sovvien l'eterno, / e le morte stagioni, e la presente / e viva, e îl suon
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
credano îl petto inerme / gli augelli al vento, e la diurnă luce / novo d'amor desio, nova speranza (Alla Primavera); Arcane danze / d'immortal piede i ruinoși gioghi / scossero e l'ardue selve (oggi romito nido dei venti); Dolce e chiara e la notte e senza vento (La seră del dì di festa). 344 E la lucciola errava appo le siepi / e în șu l'aiuole, sussurrando al vento / i viali odorati, ed i cipressi / là nella selva (...) Viene îl vento
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
șu questo punto noi riconosciamo la parte intatta della sua eredità. Carlo Bo, op. cît., p. 9. 373 Idem, p.15. 374 E quel gettarmi alla terra / quel gridare în alto îl nome del silenzio (Mai ți vinse notte così chiara); E qui per terra / mi getto e grido e fremo. (La seră del dì di festa). 375 Se Quasimodo pare condannato a qualcosa, è appunto a non poter barare con se stesso, Carlo Bo, Letteratura come vită, îngrijit de Sergio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
eternă, / riso di giovinezza, dolore, / dove occulto cercasti / îl nascere del giorno e della notte (Angeli); par che tutta tocchi / d'astri una scală / che già scese în sogno rotando / a pormi dietro nel tempo (Mai ți vinse notte così chiara); Una città a mezz'aria sospesa / m'era ultimo esilio, / e mi chiamavano intorno / le soavi donne d'un tempo (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 410 Termenul dolcezza este recurent în primele volume: Ape și pământuri, Oboi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di senso, nata dall'applicare alle parole d'Omero le opinioni contemporanee a' traduttori; questa infedeltà, dico, commessa nel primo principio del poema, anche da' traduttori più fedeli, dotti ed accurati, e în un caso în cui le parole son chiare e note, mostră quanto sia ancoră imperfetta l'esegesi omerica (e în generale degli antichi), e quanto spesso și debba trovare ingannato, quanto spesso insufficientemente informato, chi per conoscere Omero, e gli antichi, e i loro tempi, costumi, opinioni ec
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scemi. La vostra tomba è un'ara; e qua mostrando / verran le madri ai parvoli le belle / orme del vostro sangue. Ecco io mi prostro, / o benedetti, al suolo, / e bacio questi sassi e queste zolle, / che fien lodate e chiare eternamente / dall'uno all'altro polo. / Deh foss'io pur con voi qui sotto, e molle / fosse del sangue mio quest'alma terra. / Che se îl fâțo è diverso, e non consente / ch'io per la Grecia i moribondi lumi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
împreună-cugeta; însă metafizica va hotărî de sunt toate acestea în vreun obiect împreună cu putință sau nu. Despărțirea concepturilor întrucît se cumpănesc cu mintea noastră Concepturile în privire cătră treapta și modul conștiinței cu care ni le înfățoșăm se despart în chiare și întunecoase (claros et obscuros), în lămurite și nelămurite (distinctos et nondistinctos), în deplinite și nedeplinite (complectos et incomplectos); mai pe urmă în concepturi cu putință (possibiles) aievnice (reales), și neapărate (necessaria). 1) Chiare concepturi sunt cari se pot în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ni le înfățoșăm se despart în chiare și întunecoase (claros et obscuros), în lămurite și nelămurite (distinctos et nondistinctos), în deplinite și nedeplinite (complectos et incomplectos); mai pe urmă în concepturi cu putință (possibiles) aievnice (reales), și neapărate (necessaria). 1) Chiare concepturi sunt cari se pot în conștiință deosebi de cătră alte concepturi, altmintrelea de nu se pot deosebi sunt întunecoase, d[e] e[xemplu] de pot cu deosebi aurul de cătră alte metaluri, am concept chiar despre dânsul, altmintrelea va
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
puteam să-i...“ „E-te-te, drăcia dracului, da’ de ce te-ai dus să-l vezi?“ „Pentru că sunt Îndrăgostită de el!“ „Cât de Îndrăgostită?“ „Foarte!“ „Cât de foarte?“ „Aș fi În stare să-i fac chiar și un copil!“ „De ce «chiară, ce, nu poți să-l faci și cu altul?“ „Nu, numai cu el, vreau să scap de feciorie și să am un copil cu ochii verzi de la Mircea!“ „Păi și altele vor să scape de mâncărime...“ „Ești trivial!“ „Sunt, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
precis de a-l sufoca prin vărsătură”, „Laurențiu Ulici are ochi urduroși de javră rănită”, cineva arată un „zîmbet subaltern de scatofag”, apar „sugaci descompuși”, „ministrul turcit al culturii” (aiasta-i o mare idee), „cu buricul dezgustător de gras”, multe chiară cu agiutoriul lui Dumnezeu nu Înțelegem, de se miră și cucoana, zice „mă mir că nu-ți sugi și degetul mare de la piciorul drept”, ce trebuință ar avea? Poate pentru că alții „sînt Înzestrați cu ventuză să sugă de să rupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Înaltă și frumoasă” s-o beștelească pă prin gazetă, Îi zice dela obraz bucă-n sus, buci În jos, dară giaba Își zguduie dicționaru’ de limbă frumoasă cinste cui te-a scris, că văz că Florica nu știe că „bucă” chiară Înseamnă cuvânt frumos, cari desemnează aceia parte a trupului omenesc mult Îndrăgită de poiatici și de oameni den popor din toată lumea. Și-i porăclește numele la mulți În toate chipurile, fiindu măiastră la meșteșugu condeiului de râde lumea de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bărbi până-n poale, marele poiat agrăiaște den tristețuri ce-i zdrumică rima: „S-a lansat formula foarte la modă că a venit pe tancuri sovietice. Dar nu toți comuniștii români au folosit acest mijloc de locomoție”. Ecsemplu pentru locomoțiune fiindu chiară Bârlădeanu, carele nezăbavă vreme au intrat În Țara Românească cându pe gios, cându pitulat pe bicicletă, aprinsu deja spre mari lucrături economicești, cum stă scris și-n hronicul Academiei de nu să mai găsește. Să priceapă așadar bunul cetitoriu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
celui ce a modelat și a turnat statuia în urmă cu secole își are drept pandant orgoliul și trufia unui sculptor din lumea contemporană. Naivei Bianca, fericită de a fi prototipul Fecioarei îi corespunde o femeie modernă, emancipata și rafinata Chiara Fornantini. În paralel cu restaurarea statuii ce trebuie salvată de atmosfera distrugătoare (la propriu) a Veneției, cititorul reface prin cercetările întreprinse de Raikes și traiectoria uneia dintre marile familii a Cetății Dogilor, familia Fornarini, cu șirul de crime pe care
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
cavă inferioară sau vena renală dreaptă; poate determina Însămânțarea la distanță; poate induce decesul prin șoc anafilactic sau prin embolie pulmonară masivă cu material hidatic. - compresiunea: - căilor biliare determină apariția unui icter; - venelor suprahepatice duce la apariția unui sindrom Budd Chiari; - venei porte poate determina fenomene de hipertensiune portală. - B. Complicații septice - este a doua complicație În ordinea frecvenței; - este determinată de bacteriile din căile biliare sau hematogene;induc moartea parazitului și conversia sa În abces piogen. - C. Complicații toxice - consecința
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Pachino, auzisem o dată cu L'infiorata di Noto52. Dar flori n-am văzut atunci, ci multe biserici, prea multe, zicea Marco... chiesa di San Francesco, del Santisimo Crocifisso, di Santa Maria del Carmelo, del Santissimo Salvatore, di San Domenico, di Santa Chiara, di San Pietro Martire, di San Michele Arcangelo, di San Egidio Vescovo, di Montevergine, di San Francesco d'Assisi o dell' Immacolata, di Sant'Agata, di Sant'Andrea Apostolo, di Sant'Antonio Abate, di Santa Caterina, di Santa Maria del
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ne, extracția interogativă într-un subiect inversat și extracția clitică succesivă, legarea anaforică la (scurtă) distanță a subiectului, asimetria de comportament în propozițiile introduse prin come, selecția complementizatorilor care introduc un infinitiv), ajungând să distingă adjective ergative (certo 'sigur, cert', chiaro 'clar', evidente 'evident', imminente 'iminent', noto 'cunoscut', oscuro 'neclar, obscur', prevedibile 'previzibil', probabile 'probabil', sicuro 'sigur') de adjective inergative (buono 'bun', ingiustificato 'nejustificat', pericoloso 'periculos', possibile 'posibil', riconoscente 'recunoscător'). Lista de adjective ergative refăcută din articolul lui Cinque nu cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
CSLI Publications (on-line). Abraham, Werner, 2004, "Ergative Diagnostics: temptatio redux", Sprachtypologie und Universalienforschung/Language Typology and Universals, 57, p. 393-401. Aikhenvald, Alexandra Y., R. M. W. Dixon (eds.), 2007, Grammars in Contact, Oxford, Oxford University Press. Alboiu, Gabriela, Michael Barrie, Chiara Frigeni, 2004, "SE and the Unaccusative-Unergative Paradox", în: M. Coene, G. de Cuyper, Y. d'Hulst (eds.), Curent Studies in Comparative Romance Linguistics, Antwerp Papers in Linguistics, 107, p. 109-139. Aldrige, Edith, 2007a, "Antipassive in Austronezian Alignment Change", ms. Aldrige
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ascultătorului. In zadar un orator sau un poet și-ar alcătui cuvintele sau poemile sale, căci vor fi departe de a săvîrși isprava cea dorită, dacă nu vor fi citite sau de dînșii sau de cititorii lor cu expresia cea chiară și potrivită duhului celor scrise. Declamația sau citirea cea bună trebuie să facă în duhul ascultătorului aceeași întipărire și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
se înțelege asedatu atatu pentru capetele ce are se ia, catu și pentru dobândi și cheltuieli. Articolul 373 Corabia gata spre plecare nu se poate apucă, de catu numai pentru datoriile făcute pentru călătoria ce are se facă; dar și chiara la acestă din urmaintemplare, nu se poate apucă corabia candu va da chedasie platnica pentru aceste datorii. - Corabia se socotesce gata a pleca, candu capitanulu 'și a luatu espeditiile, adică chartiile de drumu pentru călătoria să. Titlul U III Pentru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
să transmită imediat procurorului tribunalului expunerea și contul sindicului, însoțite de observațiunile sale. Dacă aceste relațiuni nu s-au prezentat în termenul sus arătat, judecătorul comisar trebuie să avizeze pe procuror, arătându-i cauzele întârzierii și să constranga pe sindic chiara cu pedepse pecuniare a le prezenta în cel mai scurt termen posibil. Articolul 770 Cînd sindicul încetează din însărcinarea să înainte de a se fi terminat lichidațiunea activului după dispozițiunile titlului IV, el trebuie să predea fără întîrziere succesorului său patrimoniul
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 3 mai 1900*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135809_a_137138]
-
tribunalului. Dacă creanțele contestate sînt civile, judecătorul-comisar, oricare ar fi suma contestată, trimite pe părți la o audiență fixă dinainte aceluiași tribunal, care însă le va judeca constituit civilmente. Audiență va fi fixată pînă în 15 zile de la închiderea procesului-verbal, chiara dacă nu vor fi expirate termenele prorogate după dispozițiunile art. 772. Articolul 777 După închiderea procesului-verbal de verificaare, declarațiunile creanțelor și opozițiunile în contra declarațiunilor sau admiterilor de creanțe deja făcute, trebuiesc să fie notificate sindicului și creditorilor a caror creanțe
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 3 mai 1900*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135809_a_137138]
-
orificiile venei cave superioară și inserția cuspei septale a valvulei tricuspide, fiind prevăzut cu valvula lui Tebesius; orificiul sinusului coronar permite introducerea unui deget în cazul intervențiilor chirurgicale și ocazional poate fi acoperit de un țesut multiperforat numit rețeaua lui Chiari; orificii venoase mici multiple pentru venele cardiace anterioare care au originea pe fața anterioară a ventriculului drept și încrucișează artera coronară dreaptă până la marginea auriculului; orificii neregulate pentru fiecare cameră a cordului care machează situsurile de intrare a venelor cardiace
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]