371 matches
-
nebune, un caracter pasionat. Talia sa subțire, fină, și mâna sa albă cu degetele lungi și aristrocrate semăna cu toate astea a avea o putere de fier. Toată expresiunea în sine era d-o putere generoasă, deși infernală. Își pieptănă chica, își îndreptă nodul cravatei, trecu cu mâinile peste obrajii îmbujorați și se hotărî să plece. Făcu câteva tumbe pe Hauptstrasse până se apropie ora potrivită, apoi sună. Îl întâmpină în ușă un bătrânel căruia îi atârna barba în neorânduială, cu
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
auzise de la prietenii lui că Eminescu cântă așa de frumos mai ales muzică populară... Ce se petrece în sufletul lui? Chipul acesta al lui cu acea față astrală, cu ochii lui mari, cu sprâncene bogate, cu păr corb strâns în chică era parcă venit de pe altă planetă! -La ce te gândești, Mihai? -La un vis pe care l-am visat azi-noapte... -Nu vrei să mi-l povestești și mie? -Pluteam pe imensitatea unei mări înghețate, coboram pe scări de valuri, scări
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
obicei. Se simțea atât de bine încât începu să behăie un cântecel de pahar și nici nu băgă în seamă faptul că norișorii albi și pufoși începuseră să vină către el cu o viteză din ce în ce mai mare. - Bă, doar no-i chica io cu câcatu’ ista, mai apucă el să gândească, din păcate numai pentru el, și se prăbuși peste o altă magazie din curtea Grupului Școlar devenit acum și centru spațial. Din păcate, în acea magazie erau depozitate tot felul de
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
Rezuș. Între 1968 și 1970 urmează cursuri pentru doctorat, secția Teologie sistematică, la catedra Teologie dogmatică, sub îndrumarea pro¬fesorului Dumitru Stăniloaie. Studiază la Seabury-Western Theological Seminary, Garett Methodist Seminary, ambele din Evanston, Illinois (Statele Unite), și la McCormik Presbyterian Seminary, Chica¬go, Illinois (1970-1972). Continuă studiile ca bursier al Consiliului Mondial al Biseri¬cilor la Princeton Presbyterian Seminary, Princeton, New Jersey (1972-1973). Îndrumătorul tezei de doctorat, susținută în 1973, e teologul american James McCord. Titlul tezei: „The Orthodox Liturgy and the
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
evrei pe vremea socialismului glorios !- și l- a ales pe acela de Razvan.Mai târziu, fratele său mai mare, Ignatz( Natzi) , l-a imitat și și-a schimbat și el numele tot în Răzvan,În sfârșit, alt frate, Solomon, zis Chica, un tip foarte spiritual ,care , cred că avea la creditul sau majoritatea bancurilor care circulau pe atunci, în momentul în care a hotărât( fiind și el membru de partid,ca și precedenții)să-și aleagă un alt nume care să
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
-
lirice, uneori copilăroase, alteori meditative, determinând astfel ținuta armonioasă a unui volum reușit.” Sau: Secvențele sale literare ne arată un lirism al cuvântării, remarcat de Laurențiu Ulici, Constanța Buzea, cu mulți ani în urmă, și de Magda Cârneci( pseudonim Magdalena Chica), de care autorul pare mai mult decât apropiat. Surprinde, în acest ansamblu, adâncimea de implant a programului filosofico-mistico-poetic al ambilor, interiorizat, asimilat, până la ultimele interstiții ale textului”... ( Prof.univ.Asoc.Pompiliu COMȘA). De ce Transpoezia? Acest termen, mereu nou, folosit de Ioan
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
dormit", alta "pentru luat masa". Aici, în raiul sălbatic, revine în fiecare vacanță: "umbla își aduce aminte mai tîrziu Ștefana Velisar Teodoreanu cu picioarele goale, în sandale cu curele, gol pînă la brîu, în plin soare, cu barba mare și chica bogată în vînt... Îl văd, în amintire, prin fîneață, ca un cal slobod". Îi și place, în zăvoaiele Buciumului, să aibă în preajmă un cal, să-l bată pe grumaz, să-i facă schițe. Cîinele-i și el prezent. E o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și deocheată expoziție bucureșteană). Tablou apocaliptic? Nu. Doar istoria pură, neretușată. De încheiat tot anecdotic: într-o seară, bat la ușa unuia dintre atelierele dragi mie, atelierul lui T.M. Mi se deschide și văd fața prietenului pictor, cît îngăduie asta chica și barba robinsoniene: sumbră? veselă? Ne-aprindem țigara și ne-așezăm pe scaunele profesionale. Scrutez lung și tăcut imensa pînză în lucru: trupuri goale, tincturate mov, galben, roz, prinse, convulsiv, într-o încleștare crudă, fără motiv, fără speranța atingerii unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se golea. Eram încadrat ca desenator (retușam și fotografiile care urmau să intre în cele patru pagini indigeste: pe țărani îi descălțam de opinci și-i încălțam cu cizme smolii de cauciuc, le scoteam căciulile, trebuind să le ghicesc, frenologic, chica sau chelia, făceam statuile să zîmbească etc.), eram desenator, dar mai și scriam cîte ceva pentru... organ. Ce? Într-o zi, mi-a apărut o anchetă prin restaurante și poanta care avea să mă facă știut lui Mărgărit a fost
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar cînd deschid dicționarul văd că tărtăcuța e coccinia indica. Tot un drac. Intrat în transă frenologică, devin maniac: peste tot vînez capete. Pe Armeană, întîlnesc frecvent un tînăr famelic (nu-i pictor), cam de doi metri și cu o chică neagră absolut înmărmuritoare. Nu-mi pot reprima, de fiecare dată, nedumerirea: ce-i mai rămîne creierului? Dictatura comunistă a surclasat pînă și Inchiziția. Prin rafinamentele executanților ei. Și, tîrziu, mai ales prin nevoia acestora, vai, de a se confesa. Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lăcuiți, totul foarte curat și corect, cu o notă voită de simplitate englezească, ascunzând parcă intenția de a se despărți de stilul artiștilor, caracterizat prin pălării din fetru moale, vestă de catifea, bluze roșii și foarte largi, bărbi mari și chici zbârlite. În ținuta sa riguroasă nu exista nimic de dată prea recentă sau prea bătător la ochi. Charles Baudelaire era adeptul unui dandysm sobru și făcea parte dintre aceia ce-și freacă hainele cu glaspapir pentru a le face să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de frumusețe Îmi amețeau gândirea... Sub arcurile-acele Treceau turmele toate a neamurilor mele, Treceau în șiruri oameni cu albele cămeși Mii, mii [de] oi mărunte, copiii treceau deși Și mii de vite albe și caii mici și sprinteni, Ostași cu chica lungă, bătând cu lungii pinteni: Părea că însuși cerul a fost durat cu fală Pentru intrarea noastră o poartă triumfală. Și prin amestec mândru de ploaie și de soare, De umbră și lumină, de cald și de răcoare, A vrut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
210 {EminescuOpXIII 211} Dar și mai interesant: În comunele rurale primarul și ajutorii săi se aleg de consiliul județean (provizoriu de comitetul permanent). Ceea ce va să zică: se numesc de comitet, recte de prefect. Ei bine, acești liberali, acești "frați de popor, chica topor" - cum zice Millo în Paraponisitul - propun prin reformă ca colegiul al Iv-lea din orașe, în alegerile comunale bineînțeles, să voteze prin delegațiune, nu direct. Tot în această lege electorală sui generis, fenomenală desigur chiar pentru imperiul moscovit, se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Camera de Comerț și Industrie și la Colegiul universitar al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, redactor-șef al revistei „Junimea Moldovei de Nord”. În 1995 urmează un program de perfecționare la Centrul de Studii Internaționale al Universității de Stat Chico (California, SUA), având strânse legături cu comunitatea românească de aici. Colaborează la „Clopotul cultural artistic” Botoșani, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, Viața românească”, „Orizont”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Clopotul”, „Crai nou”, „Hyperion”, „Amfitrion”, „Pagini bucovinene”, „Caiete botoșănene”, „Confluențe
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
la fel de stranie ca un braț răsărit din iarba de deasupra unui mormînt. Ă Amîndoi! Sînt amîndoi! răcni Daggoo, cu bucurie în glas. Curînd după aceea, Queequeg fu văzut despicînd vitejește valurile cu o mînă, în timp ce cu cealaltă trăgea vîrtos de chica indianului. Culeși de barca ce-i aștepta, fură aduși grabnic pe puntea corabiei, dar Tashtego își reveni cu greu în fire. și nici Queequeg nu arăta prea grozav. Cum se desfășurase oare această nobilă operațiune de salvare? Scufundîndu-se după capul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
capul ce cobora încet în apă, Queequeg îl crestase cu sabia-i ascuțită, pentru a face o gaură mare la temelia lui; apoi, lepădînd sabia, își vîrîse brațul lung în gaură și-l scosese astfel pe bietul Tashtego, ținîndu-l de chică. Queequeg ne mărturisi că, la primul sondaj, nimerise peste un picior; dîndu-și seama că, într-o asemenea poziție, indianul ar fi putut s-o pățească, Queequeg îi slobozise piciorul și, printr-o manevră abilă, îl răsucise pe Tashtego în așa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cine ți-a scornit-o, fa ?” zic. - Nu, mamă, zice, c-așa se spune acu”. De l-aș prinde eu pe- acela, să-i arăt eu cum se zice acu !... Numai c-a lui Găină e, că umblă zăbăucul cu chica ca toporul și grăiește din vârvu’ limbii ! Belioaie, poreclit Gafton, intervine răgușit : - A zis el bine cine-a zis că prostului i se șade fudul. - Ba am zis-o eu mai bine, sare fina Gâscă care, la toate nunțile din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu botul lung Și călcâi făcut la strung. Fustă are, ce să zic, Cât o palmă, mai nimic, Pliscu-l ține-n sus, în vânt, C-așa-i moda pe pământ. Iar gânsacu- nzorzolat Calcă drumu-n lung și-n lat, Are chică dinapoi, Parcă-i fân pus din țăpoi ; Și mai are favoriți, Peste gură privestiți, Pantalonii în trapez Și capul fără de miez.” - Apoi, doi copii, dacă-i ai, nu-s amândoi la fel, zise altă vecină cu gândul la plodurile ei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
șes, târgul se împărțea în trei : într-un capăt vitele, la mijloc porcii și oile, iar la marginea umblată dinspre drum se înghesuiau grânele, păsările, verdețurile și mărfurile mărunte. Chiar în drum, rezemat de băț, cu pălăria pe ochi și chică mare la ceafă, un lungan sfrijit explica ceva unui moșneguț cu fața fleșcăită pe fălcile late. Gura mare a acestuia, cu buze întoarse înăuntru pe gingiile fără dinți, se căscase la pletos, în timp ce ochii albaștri, mici, cu marginea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
umeri largi, ce o făceau să pară cumva mai impunătoare; te izbea, însă, faptul că era incredibil de slabă, iar tunica lungă din lână cenușie, singura îmbrăcăminte pe care o avea, o arăta din plin. Chipul femeii, înconjurat de o chică sură, deasă și răvășită, era alungit și viguros; mari și neliniștitori îi erau ochii, cu privirea pătrunzătoare, accentuată de albastrul foarte deschis, în nuanța cerului. Avea nasul lung, ascuțit și obraznic, iar gura, cu buze subțiri, și-o ținea închisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
timp, un grup de alani se muncea să dea la o parte bârnele ce armau poarta mare și grea. — Sangiban! Trădător blestemat! exclamă Sebastianus, aruncându-se înainte împreună cu ceilalți, în vreme ce Maliban trimisese prima săgeată, doborând un războinic înalt și cu chică blondie, care purta armura alanilor. Ajunse din câțiva pași lângă bărbatul în agonie și se aplecă deasupra lui. La fel făcu și Rutilius. Nu e alan! îi strigă lui Sebastianus, care venea din urmă. E un om al lui Eudoxiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Vlaszo iar Go-Bindan era acolo, sus, cocoțată cum apucase pe cufere și saci de provizii, printre candelabre de argint și vase de bronz. Pierdută în gânduri, mânca un măr și ținea privirea fixă înaintea sa. Balamber îi contempla pe furiș chica rebelă, boticul obraznic și silueta subțire, în care deja se putea ghici grațioasa tânără ce stătea să îmbobocească. în primele zile se gândise că Go-Bindan s-ar fi mulțumit să urmeze mingan-ul o vreme, pentru a-l abandona, apoi, imediat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
că ți-am recitat stihuri dintr-un poem propriu, pe care, subt înrâurirea zilei de primăvară, mai mult decât a vinului, îl tălmăcesc în onoarea domniei tale. Omul râdea; ochii lui mari și negri sub sprâncene puternice și subt o chică zbârlită și căruntă, mă priveau cu tristeță. — Am să mai adaog, urmă el, că acest neguțător armean, care-și caută loc de tihnă sub soare, s-a pregătit să fie profesor de arheologie. Și pe arheolog îl ajută tot negoțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Am un mesaj aici pentru un bărbat numit Ray. A studiat sala. —Avem vreun Ray aici? Hai, Ray, știm că ești undeva acolo. Un bărbat solid s-a ridicat în picioare. Purta o cămașă în carouri enormă și avea o chică de țărănoi îmblânzită cu briantină; părea foarte stânjenit. —Tu ești Ray? A dat din cap și a luat cu grijă microfonul. —Ray, zise Neris râzând, mi se spune că nu crezi câtuși de puțin în porcăriile astea extrasenzoriale. Așa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
din pat, refăcut după un somn scurt, și mă îndrept spre ușa toaletei. Oglinda mă privește impasibilă în timp ce efectuez o serie de corecturi cosmetice în strălucirea luminii închiriate a băii fără geamuri. M-am spălat pe dinți, mi-am pieptănat chica, mi-am tăiat unghiile, mi-am aruncat niște apă pe ochi, am făcut gargară, m-am dușat, m-am bărbierit, m-am schimbat - și cu toate astea arăt în continuare ca dracu’. Iisuse, m-am îngrășat într-un asemenea hal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]