2,837 matches
-
găsește în aripa veche a mănăstirii, lângă minunea isihastă numită Biserica Bolniței. Zidurile vechi, crăpate pe alocuri, din afara noii incinte a mănăstirii par a-i asigura Părintelui Veniamin Micle liniștea dorită. Din vechea clădire, Părintele ocupă aproape un etaj, chiar dacă chilia propiu-zisă este una strâmtă, călugărească. Restul camerelor sunt ocupate de... cărți. Multe dintre ele alcătuiesc biblioteca Părintelui. De copil i-a plăcut cartea și peste tot pe unde a ajuns și-a cărat biblioteca cu sine. Datorită cărților a ajuns
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
carte, având astăzi peste 30 de volume scrise. Impresionant este faptul că Părintele nu numai că scrie cărțile, dar tot el le și tipărește și apoi... le dăruiește, spre folosul tuturor. Chiar dacă are 76 de ani trecuți, la dânsul în chilie, pe masa de lucru „odihnește” (sau mai bine spus „transpiră”) un laptop, iar într-o altă încăpere Părintele și-a cumpărat un copiator modern și o mașinărie de legat cărți, o adevărătă „tiparniță” cum îi place să-i spună camerei
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
datorită Decretului. La momentul respectiv eu am preluat această mănăstire, cu mari idealuri și cu mari speranțe, ca să fac aici un centru de cultură medievală de rezonanță europeană. Am început activitatea, am proiectat spațiile corespunzătoare idealurilor propuse, am construit aici chilii pentru călugări cărturari - aici fiecare chilie are aspect de garsonieră: cu baie, cu duș. Am creat spațiu pentru un mare muzeu al tiparului românesc, pentru că aveam convingerea de atunci, că aici a funcționat prima tipografie din Țara Românească. Am creat
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
am preluat această mănăstire, cu mari idealuri și cu mari speranțe, ca să fac aici un centru de cultură medievală de rezonanță europeană. Am început activitatea, am proiectat spațiile corespunzătoare idealurilor propuse, am construit aici chilii pentru călugări cărturari - aici fiecare chilie are aspect de garsonieră: cu baie, cu duș. Am creat spațiu pentru un mare muzeu al tiparului românesc, pentru că aveam convingerea de atunci, că aici a funcționat prima tipografie din Țara Românească. Am creat spații pentru laboratoare destinate restaurării icoanelor
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
nu titlurile te fac cărturar, ci felul de a înțelege și de a pătrunde problemele, acelea te fac cărturar. - Școala românească, acum, trece printr-o perioadă foarte grea. Toți ne plângem de învățământ, de școală. Dumneavoastră, de aici, din liniștea chiliei, cum vedeți o revitalizare a ei? - Trebuie să fim foarte serioși aici; eu am urmărit fenomenul acesta și am observat că fiecare ministru al culturii a venit cu un program. Suntem de-a dreptul... Nu se poate așa. Aceste lucruri
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
a fost cea mai matură, harnica, serioasă, deșteaptă femeie din viața mea cu cele mai multe facultăți: bucătar, profesoara, dereticătoare, grădinar, psiholog...Acum că e departe, o dezmierd în minte. Am pus-o în rame, în ramele sufletului meu. Să-mi steaveșnică chilie, unde rugăciunea să-mi rostesc. Referință Bibliografica: MARIA DICUSAR (Cimiseni / Republică Moldova) - PREMIUL I la Concursul Internațional MEMORIA SLOVELOR , ediția a II-a, 2016 - Secțiunea ESEU / Ion Nălbitoru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016
PREMIUL I LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1473853291.html [Corola-blog/BlogPost/379393_a_380722]
-
unde să lași mașina? - Dacă sunt lângă tine, este firesc, răspunse el. - Nu fi rău! Eram doar îngrijorată că cine știe pe unde ajungi cu ea până găsești unde s-o lași în siguranță. - Am lăsat-o în parcarea de la chiliile călugărilor. - Bine atunci, hai să mergem măcar să prindem și noi ceva din sfânta slujbă. Se auzeau prin difuzoarele instalate în jurul mănăstirii corul cântând și prin toți porii simțeai cum ceva supranatural se strecoară în corpul tău. Fără sa vrei acea
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
salbe florale, grădini îndeplinind poruncă, Și parfumat și beat e vântul, și urcă-n zare spre izbândă, Lumea în arderea umană cum nori-n fulger căi muntoase Sloboadă pacea închinării în clopot blagoslovind prin case, Și sfinți au rugă în chilii cu psalmuri îngerești în tindă, C-unsuflețire aripi cresc și-n murmur bucurii se-oglindă, Trecuți în trup, copii în suflet,bătrânii se-nchină umili Un crez întru ființă veșnic umbre în vieți de amintiri, * Mai cad tristeți din diabolic și-amaru-i
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1461652537.html [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
2003, 304 pag., 20 lei; 139. Tăutu, N., Băiatul și luna, București, Editura Ion Creangă, 1971, 390 pag.; 140. Thayer, N., Pași pe nisip, București, Editura Litera Internațional, 2012, 448 pag.,15 lei; 141. Tihon din Zadorsk(Sf.), Scrisori din chilie, București, Editura Sofia, 2006, 304 pag., 15 lei; 142. Trollope, J., O altă familie, București, Editura Litera, 2012, 320 pag., 12 lei; 143. Trollope, J., Nurorile, Editura Litera Internațional, 2012, 320 pag., 12 lei; 144. Un chip al blândeții: Părintele
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
celulă (pentru ilustrarea acestei idei este cât se poate de elocvent poemul lui Radu Gyr, „As-noapte, Iisus...”); celula este descrisă ambivalent: ea blochează accesul la lumea „de deasupra”, a vieții în comuniunea familiei, a prietenilor, dar în același timp este chilie, locul în care deținutul este numai cu Dumnezeu, spațiul celei mai grăitoare tăceri (vezi rolul tăcerii în toată literatura patristică). Celula trezește o sete nemaiîntâlnită de lumină, liniște, iubire a celuilalt - chip al lui Dumnezeu. Elementele celulei sunt deseori personificate
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
fenomene, ceea ce subliniază că această carte nu istorisește întâmplări supranaturale, neobișnuite sau trăiri limită, ci este o reflectare a unei probleme, în acest caz, anghelologia. Background-ul artistic al desăvârșirii acestei opere nu este similar cu pacea benedictină a unei chilii căptușite de cărți, Andrei Pleșu neavând calma suită de idei a cercetătorului tradițional. A scris gâtuit, respirând greu, în clipele și momentele lăsate și rămase libere de felurite tensiuni centrifugale, dar tocmai aceste detalii au făcut ca acest proiect să
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_despre_ingeri_de_andrei_plesu.html [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
o să cadă. Nu face mofturi deloc, E mereu gata de joc! Păpădia Ceru-i gri, de-atâta ploaie, Ciorile sunt supărate Raiduri fac până departe Și de foame se plâng toate. Florile sunt ofilite, În rochițe maronii Frunzele își fac chilii Printre tufele zburlite. Numai păpădiile, Pe tăpșanul înverzit, Își scot capul aurit, Înflorind cu miile. Prietenii mei Bat cărarea spre bunica, Merg la Rica turturica, La cățelul Botoșel, Si la iedul Micșunel. Ce grăbite trec pe-aici Hărnicuțele furnici! Cocoțat
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
sfat: “Sunt asemenea unui om care șade sub un copac mare și vede multe fiare și târâtoare venind spre el. Și când nu va putea să lupte împotriva lor, aleargă sus în copac și scapă. Așa și eu stau în chilia mea și văd cugetele cele viclene venind împotriva mea. Atunci, eu mă urc în copacul vieții, la Dumnezeu, prin rugăciune și mă izbăvesc de vrăjmașul”. Așadar, să îl rugăm pe Dumnezeu să nu ne împovăreze cu încercări peste puterile noastre
CE IL DESPARTE PE OM DE DUMNEZEU? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1480781403.html [Corola-blog/BlogPost/379206_a_380535]
-
într-un cadru de mers cu rotile și după ce își spune poeziile îi poftește înăuntru. Înconjor repede biserică, mă uit la turnul de 25 de metri înălțime, apoi mă urc pe o scară abruptă, prea abruptă, ce duce spre o chilie. Intru în biserică și din ușă îi zăresc pe bunicuti așezați frumos, ascultând cuminți ce povestește Herbert :) Aerul greu din interior și gândul la biserica din Prejmer care mi-a făcut cu ochiul din pozele văzute mă pun în mișcare
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gandurile_unui_intrus_de_la_cheia_la_ch_corina_lucia_costea_1340654263.html [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
ca orice alt lăcaș de închinăciune cu rânduieli canonice, cu program de slujbe și cântări religioase, cu ascultările de rigoare. Pe de altă parte, are și o componentă special, și anume, deține școală cu învățători și profesori, spital cu medici, chilii pentru călugări, cămine pentru copii, bibliotecă, sală de mese, sală de sport și tot ceea ce este necesar pentru educarea celor 400 de copii. De altfel, Părintele Mihail desfășoară și program administrativ și de conducere, fiind starețul întregului complex monahal, dar
MINUNEA DE LA BĂNCENI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Minunea_de_la_banceni_stefan_popa_1385031023.html [Corola-blog/BlogPost/347277_a_348606]
-
fi vrut să mor acolo!...”(Pr. Dimitrie Bejan, Bucuriile suferinței, Viața unui preot martir, Hârlău, Iași, 2002, p.156). Din perspectiva trăitorilor creștini ai închisorilor, singurii adevărați biruitori în fața demonului ce a operat mistificarea și instaurarea puterii comuniste, celula este chilie, opresorii - victime pentru care trebuie să te rogi căci, oameni, adică făpturi ale lui Dumnezeu fiind, îți sunt frați, chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
românesc independent, iau ființă în atmosfera fierbinte de credință creată de mișcarea isihastă. Așa se explică faptul că aproape toate schiturile lor, așezate pe vârful unui deal din apropiere, au ca hram «Schimbarea la Față», întrucât sihaștrii trăitori în ele, sau prin chilii apropiate de ele — după metoda isihastă —, năzuiau să se împărtășească prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în Țara Românească și în Moldova și-
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
se împărtășească prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în Țara Românească și în Moldova și-au avut antecedentele în asemenea schituri sau în chiliile unor sihaștri singuratici de pe vârful vreunui munte sau deal din apropiere. Așa au putut lua ființă și primele mănăstiri românești în apropierea unor schituri și chilii de pe un munte din apropiere. Este de remarcat apoi caracterul familiar și popular pe
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Țara Românească și în Moldova și-au avut antecedentele în asemenea schituri sau în chiliile unor sihaștri singuratici de pe vârful vreunui munte sau deal din apropiere. Așa au putut lua ființă și primele mănăstiri românești în apropierea unor schituri și chilii de pe un munte din apropiere. Este de remarcat apoi caracterul familiar și popular pe care-l are numele de sihaștri la poporul român și rezonanța lui de mare vechime. Această atmosferă creată de isihasm a fost un factor însemnat în
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
2015 Toate Articolele Autorului Pune inima să cânte Psalmul sfânt al regăsirii, Pe altarul de speranță Să-nflorească trandafirii. Pune ceasul să vegheze Timpul ce-n risipa lui A pierdut minute bune, Pe tărâmul nu știu cui... Pune lacrima să plângă În chilia unui gând, Eu de cer senin și soare Sunt atâta de flămând. Pune mugurii de floare Pe tărâmul meu de dor, Curcubeu de după ploaie Veșnicia s-o măsor. Pune suflet în poeme Să dau pașnic bucurii, Când gonit de întâmplare
PUNE INIMA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1422901818.html [Corola-blog/BlogPost/376178_a_377507]
-
sediile unor instituții bancare, instituții oficiale, lăcașe de cult (biserici ortodoxe sau catolice). Ca urmare a volumului mare de produse destinate schimbului-grâne, piei, pește pentru export și mătasuri, postav, mirodenii, diverse fructe pentru import-se va crea un nou cartier Chilia Nouă, cu port comercial propriu-zis. În actele notarului Antonio de Predenzzolo, întocmite între anii 1360-1361 în număr de 100,apare mențiunea că la conducerea orașului se află un consul genovez Barnabo,în viața sa civilă fiind notar și jurist.Sunt
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
o așezare monahala, prezența aici, cât și de frigul care se constată la o ședere mai îndelungată, se distinge de Licostomion, după cum remerca N.Iorga ,,Chilia cea veche era pe insula și se chema Licostromo’’, pe malul nordic ridicându-se Chilia cea nouă,care totuși nu era Chilia de astăzi, urmare a creșterii importanței comerciale a acestei așezări care inițial are rol de factorie comercială și de bastion de apărare,găzduind în secolele IX-X flotă bizantina de pe Dunăre,controlând o parte
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
de frigul care se constată la o ședere mai îndelungată, se distinge de Licostomion, după cum remerca N.Iorga ,,Chilia cea veche era pe insula și se chema Licostromo’’, pe malul nordic ridicându-se Chilia cea nouă,care totuși nu era Chilia de astăzi, urmare a creșterii importanței comerciale a acestei așezări care inițial are rol de factorie comercială și de bastion de apărare,găzduind în secolele IX-X flotă bizantina de pe Dunăre,controlând o parte din traficul fruvial și maritim la acea
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
românii din partea meridionala a spațiului carpato-nistrean coborau în delta Dunării (formată din mai multe brațe), unde își comercializau produsele agricole. Treptat, pe malurile brațului de nord al marelui fluviu s-au constituit câteva târguri. Una dintre acestea era Chilia, ulterior Chilia Veche (atestata documentar în 1318-1323), așezare românească, înconjurată din toate părțile de apă. Denumirea localității provine de la cuvântul grecesc chilie, ceea ce înseamnă cămara pentru păstrat bucate. Așezarea reprezenta un fel de fortăreața bine amenajată; marfă negustorilor se păstra aici în
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Treptat, pe malurile brațului de nord al marelui fluviu s-au constituit câteva târguri. Una dintre acestea era Chilia, ulterior Chilia Veche (atestata documentar în 1318-1323), așezare românească, înconjurată din toate părțile de apă. Denumirea localității provine de la cuvântul grecesc chilie, ceea ce înseamnă cămara pentru păstrat bucate. Așezarea reprezenta un fel de fortăreața bine amenajată; marfă negustorilor se păstra aici în mare siguranță, fiind vândută pe loc, sau transportată în alte țări. Negustorii alegeau, de regulă, malul drept al brațului deltei
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]