284 matches
-
primească bani domnești ... Mireasa era prima, înconjurată de tineri de o vârstă cu ea. Era purtată de o parte și de alta de braț, urmată de mirele ce se afla înconjurat de fete neprihănite ale tinereții sale. Mirele arunca din chimir bani copiilor care ieșeau cu gălețile de apă în fața miresei. Lăutarii nu mai conteneau cu instrumentele. Clopotele cele mari abia se mai auzeau de larmă. Nașii veneau imediat după mire, întâmpinați de ovațiile mulțimii. Curteni, rude și prieteni, urmau nașii
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Marte. Aici jos, în schimb, ne dăm în vânt după produse sofisticate, amorfe și fără viață, dar din păcate cu durată de funcționare practic nelimitată. Pușca e o piesă din dotarea de maximă rezistență, mărul din dotarea de subzistență. În chimirul de revoluționar încape un măr, dar nu și o mitralieră. Știrile se încheie cu o imagine-simbol, un stop cadru pe o fetiță siriană, aliniată cuminte într-un convoi. Cu-o mână se ține de fusta mamei, cu cealaltă strânge-n
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
vremii. Au, Luminăția Ta, bărbate, Închipuirea-ți ce îți șoptește? Că pentru mine-ai fi vreo zeitate? Dar, hai, ce stai în ușă? Poftește! E ziua ce mi-o-nchipui, Semețule emir, La mine că ai veni Cu dragostea-n chimir. Mangalia, 22.10.2016 Referință Bibliografică: Închipuire / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2122, Anul VI, 22 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ȊNCHIPUIRE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354566_a_355895]
-
e nimica... El vrea mâncare, nu e vinovat ! Peisaje s-admirați în siguranță cu „ochii-n patru”, hai să vă plimbați. Avem păduri, poieni pentru vacanță dar și poteci, cu groază s-alergați ! Ce legi fac cei cu euro-n chimir ?! Destule cruci sunt rupte la-ntâmplare ! Nici morții n-au odihnă-n cimitir dac-ai aprins banala lumânare ! Să-ntineriți ... vă dăm și tratament... Legiuitorii-o să vă crească pulsul, cu iepuri concurați într-un moment atunci când vă apare-n
GHICEȘTE STAȚIUNEA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352637_a_353966]
-
de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă și înaltă ce amintea de boierii divanului de pe vremuri, că era vară sau iarnă el a purtat-o, ca pe un rămășag cu viața, o fi fost sau nu așa n-am știre... De multe
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
din roca țipătului, șoapte.Instinctul, păianjen pe pânza răbdării, dă cu oiștea-n mister.Se aude, zornăind voinicește-n cadențe, un spirit berc, de tractoresciene influențe. Totul este-n derută durută. Gândirea, liră-n delir, a-ngenuncheat în fața dințatului domn din chimir, iar seara, la culcare, te dor frumos organele fiscale.Cercul vicios, în amintirea unui amintir, gustă plăcerea unui plezir, dar nu poate năpârli spirale și, de dimineața până-n faptul serii, lustruiește bocancii Puterii. Plo-ua-l-ar Gluma ! Nin-ge-l-ar RÂSUL ! Degradarea, pusă pe
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
prinde un loc liber. Nerevendicat de nimeni și de nimic. Încet-încet, ajungem urmașii volatili ai Marelui Nimeni și-ai Burtosului Nimic. Un nimeni, pe cât de bogat, tot pe-atât de sărătoc. Doldora de bani și de necazuri. Un nimic cu chimirul burdușit cu șerpii veninoși ai deznădejdii. Cu conturi la toate crâșmele și la toate băncile salvării personale! Iubit și urât cu aceeași monedă națională, unică și mioritică (bineînțeles : după mirosul inconfundabil). Într-o zi, Nebunul Satului m-a întrebat dacă
GRAMATICA AMINTIRILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357529_a_358858]
-
păunii umblă fulgerând moluzul , bruiați de vuvuzele ni s-a speriat auzul, și ciocârlia s-a pitit, sărmana, tocmai în codru pe la sfânta-ana. ne vând cenușa fină de fenix, toți voiajori având mereu un fix, strângând averi și bani pe la chimir, căci sunt aleși și unși cu darul mir din znaga noastră și-au făcut palate, în numele dreptății, libertate... clopotnițe în cerul grav, bolnave, își plâng durerea-n piatra de agave, și-n despărțirea de păcat în oră, încet-încet ei pe
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
că ideile vin și când i-ai pus minții capac, c-un țoi limpezit cu zamă dă prună, ca să nu dea-n clocot și leneveală. - Și e bună o amărușcă la conu'Ionel Dragomir să-ți ia pitacii, bag samă ? - Chimirul meu nu e și gazda mărunțișului tău, cloșcă la ai mei d-ar sta și nu-n cuib străin! - Măria mea, își dădu cu reflecția Panacoadă, nu puse geană pă geană-n noaptea aia. Ieșise s-aducă apă și i
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
Accesorii: că brâul, agrafe de prins tunica, brățări etc. În funcție de anotimp, (iarnă adăugau cojoace, căciuli) iar încălțămintea sub formă de opinci, era confecționata din piele, ciorapii împletiți din lână, așa cum mai întâlneam în copilărie la țăranii de la munte. etc. Brâul (chimirul) confecționat din piele, lat de până la două palme, împodobit cu modele de cârma bătută se încingea peste cămașă dând acesteia în partea de jos aspectul unor fustanele care coborau până la jumatatea coapselor, sau mai lungi. Cioarecii erau confecționați din pânză
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
inele, brățări, cercei împodobeau mîinile și capul femeilor. De subliniat că celebrele brățări dacice erau purtate de bărbați, lor atribuindu-se și calități electromagnetice, adevărate captatoare energetice, care sporeau puterea brațelor și a minții.Accesoriul principal - amintit mai sus - rămâne chimirul, prevăzut cu un lăcaș gen portmoneu, unde erau păstrați banii, dar și alte spații delimitate, folositoare de pildă pentru gresia (o piatră tare) cu care ascuțeau coasele de cosit fânul etc. Mulți detractori ai neamului nostru, de-a lungul vremurilor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
căzătoare, cam zuză, neatentă, proastă, în lumina difuză, se împiedică de un dinte de lună, căzut de, să tot fie vreo săptămână. Și nici una, nici nu zici bine alta, o vezi spânzurând de cer, inutil, precum e plosca agățată la chimir. Pe cer toate-s nespus de frumoase: nici gâlceavă, nici taxe, nici stea proastă, nici zurlie, toate-și duc rostul în armonie. Tu, omule, privind mereu la cer, încearcă să înveți al traiului mister! Referință Bibliografică: MISTER / Olguța Trifan : Confluențe
MISTER de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359793_a_361122]
-
ciurdă și îi trimiteau la baia comunală din oraș să se îmbăieze timp de câteva ore. Trebuie spus că atât Leana surda și moș Lică aveau întotdeauna cămăși albe și curate. Moș Lică umbla îmbrăcat țărănește, cu opinci, ițari și chimir, numai la serviciul său de paznic se îmbrăca în uniformă. În civilie, cum îi plăcea să spună, voia să fie țăran! Avea el și alte motive, dar nu le prea pricepea oricine și nici nu voia să le știe lumea
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
mai mult decât un impostor numai bun de luat la șuturi; urmând o facultate de duzină, crede că va fi mai mult decât un absolvent de doi lei; discutând politică, crede musai că are habar ce vorbește; purtând ie sau chimir, crede că e român autentic; trăindu-și viața pe net, crede că are o viață; urmărind emisiuni cu, despre și pentru proști - ca să se amuze, chipurile -, crede că n-ar fi un asemenea ipochimen. Ia să vedem, cine mai e
Prostul știe orice, mai puțin ce să facă cu propria-i viață () [Corola-blog/BlogPost/339120_a_340449]
-
miște ușor prin aer, semn că tata gesticula, nu putea să rostească o vorbă fără a arăta cu mâna “ce și cum” chiar și așa, în întuneric. Eram eu mic pe când el era o cruce de flăcău, înalt, lat, cu chimir la brâu, mereu cu biciul în mână. Avea doi cai de ziceai că sunt zmei, ieșeau scântei de sub copitele lor când trecea Tache cu căruța pe stradă, el în picioare, ținea hățurile cu o mână, învârtea biciul cu cealaltă, chiuia
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
legată de suian cu o sfoară lungă, se plimba prin iarbă și alegea numai vârfurile înspicate de mohor, nea Tache era ca un băț învelit în haine, cocârjat, frânt de la mijloc, înfășurat cu un brâu de cânepă peste care avea chimirul din piele, probabil că fără el i-ar fi căzut trupul în iarbă și picioarele ar fi început să umble bezmetice, nea Tache se ținea cu o mână de cotigă și cu cealaltă încerca să taie iarbă cu o coasă
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
față, nu l-am văzut niciodată cu noi la masă în vara aia, cred că ne lăsa nouă totul, mama era mai tot timpul lângă icoane, făcând cruci, oamenii prin sat păreau morocănoși, supărați, numai Tache, cu o mână la chimir și cu biciul în cealaltă privea de sus, ca vătafii... Într-o noapte fără lună venea de la crâșmă, crâșma lu’ nea Ilie, vecinu’ lu’ Tache, Stoian. Mai-mai să dea peste căruța oprită pe cărare, lângă poartă. - Care ești, mă? A
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
la senectute, Tot românu-i mulțumit De sudoarea de-astă vară, Iar aici, în fapt de seară, Vrea să fie... omenit. Cu Ediția de seară Apare pe scări un țânc; E târziu și... este toamnă; Dar mai toți fiind aburiți Din chimir scot doi arginți Și... citesc, să nu adoarmă. I-a domolit băutura Mai aoleu decât munca - Răsplata plăcerii lor! Sărbătoare-i La terasă Cu licoare tămâioasă De Cârstovul viilor. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Cârstovul viilor / Ion I. Părăianu : Confluențe
CÂRSTOVUL VIILOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343031_a_344360]
-
strânse vara toată și puse la rece, iar din lână țesuseră nevestele cergi și dimii aspre. Astea se vindeau mai bine, mai ales cergile, erau la modă acum în casele de la oraș. Mai câștigați, ciobanii strânseseră și ceva bani la chimirul lat de piele , își puseseră oile la adăpost în saivane de stuf și acum așteptau iarna și sărbătorile, iar cei care aveau flăcăi de însurat și fete de măritat începuseră să trimită vorbe prin interpuși, în câșlegi musai să facă
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
era bun, avea salariu, avea o căsuță a lui la marginea orașului, cu flori multe în grădină, cu mobilă de aia boierească, dușumele vopsite și preșuri de lână. -Și ce-ți mai face fata, Mario, o întrebă un cioban cu chimirul bătut în ținte, e tot frumoasă ca tine, glumi el cu subînțeles? -E frumoasă și s-a făcut doamnă de oraș, acu umblă cu capot de zanana și cu rochii de mătase, a lăsat catrința și ia, degeaba i-am
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
ne poticnim mereu: Noi Te-am vândut pe-o strachină de zăr (Apa morților) și nu înțelegem de ce Tatăl plătește altfel, cu altă măsură: Uite ce! / Cum risipești paralele!? Nu crezi că-i o sfidare / să ne plătești / dintr-un chimir nedrept? (Psaltirea apocrifă a dreptului Iov) și așijderea nici grija Tatălui care ne iartă, ne înjunghie vițelul îngrășat, ne pune inel de aur. Poetul Dumitru Ichim este un corăbier îndrăzneț pe o mare agitată, tulbure, cu talazuri nelumești, care zguduie
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
Cămașă-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu lână Dar parcă mai lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat, Și-atunci, țăranul priceput, De opinci ,el s-a apucat. Și chimir lat, din piele groasă, Cu multe buzunare Făcu țăranu și îl puse, Să-i țină cald la șale. Și ce-a ieșit? Vedeți și voi: Costumul nostru popular Cum nu găsești în altă parte; Dar n-a fost oare în
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
multă vreme va trece până când nu vom mai avea nici o trebuință pe care să nu o putem acoperi. Asculta minerul și lua aminte că flăcăul lipsea din ce în ce mai mult de acasă și că, atunci când dădea Domnul să se arate, punga de la chimir îi era atât de plină că sta să dea pe dinafară. Îngrijorat, bătrânul făcu ce făcu și, într-o noapte, pe când feciorul îi era adâncit în somn, aruncă o privire în punga lui. Tare se mai sperie bietul bătrân văzând
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
frumoși, iubiți de fete. Început-au cavalcada, când la trap, când la galop, doi rămas-au fermi în cursă, pentru miza pusă-n joc. În aplauze primit-a, premiul ce l-a câștigat, un ștergar, Agheasma Mare, calul ș-un chimir ornamentat. Se-ncinsese chiar o horă, când o fată a dispărut... o săltase-n șa iubitul făcându-se nevăzut. Referință Bibliografică: Gerul Bobotezei / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor
GERUL BOBOTEZEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375621_a_376950]
-
Ori cât ai clipi din pleoape, Drumul lor brusc se sfârșește. Zâna-n brațe-l înfășoară Și-l privește-n ochi tăcută, El, cu inima ușoară, O strânge și o sărută. Prințu-abia, abia mai poate, Bagă mâna sub tunică, Din chimir inelul scoate Și i-l pune-n palma mică. Ea în juru-i se rotește, Bucuroasă ca o pruncă, Sare-n sus, îi mulțumește, Și la piept iar i se-aruncă. Peste munți, peste cătune, Calu-i duce-n zbor spre
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]